3ra-855/22 — anularea raspunsului, obligarea de a furniza informatia solicitata

Dosarul nr.3ra-855/22 2-20143949-01-3ra-22082022 Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Râșcani (jud. L. Holevițcaia) Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud: Gh. Mîra, A. Bostan, GR. Dașchevici) Î N C H E I E R E 28 septembrie 2022 mun.

Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție în componența: Președintele completului, judecătorul Ala Cobăneanu judecătorii Nicolae Craiu Nina Vascan examinând admisibilitatea recursului depus de Iurii Caprița, în cauza de contencios administrativ, intentată la cererea de chemare în judecată depusă de Iurii Caprița împotriva Procuraturii Generale a Republicii Moldova cu privire la anularea răspunsului și obligarea de a furniza informația solicitată, împotriva deciziei din 17 mai 2022 a Curții de Apel Chișinău, prin care a fost admis apelul depus de Procuratura Generală a Republicii Moldova, casată hotărârea din 09 noiembrie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani și s-a adoptat o nouă decizie, c o n s t a t ă : La data de 11 noiembrie 2020, prin intermediul oficiului poștal, Iurii Caprița a depus cerere de chemare în judecată împotriva Procuraturii Generale a Republicii Moldova cu privire la anularea răspunsului și obligarea de a furniza informația solicitată (f.d.

2-4). În motivarea cererii de chemare în judecată, reclamantul a indicat că la data de 03 iulie 2020 s-a adresat cu o cerere Procuraturii Generale a Republicii Moldova, prin care a solicitat să fie informat dacă a avut loc interceptarea numărului de telefon: xxxx, care aparține companiei lui SRL „CAPITAPRIM”, în perioada noiembrie 2019 - 03 iulie 2020 și dacă a fost efectuată, care a fost motivul interceptării, cine a efectuat exact interceptarea și în cadrul cărui dosar penal. Reclamantul a notat că această cerere a depus-o ținând cont de informațiile primite de la actualii angajați ai Centrului National Anticorupției GTU SUD și a Procuraturii pentru Combaterea Corupției, Serviciul SUD despre faptul că numărul de telefon nominalizat a fost și este în curs de interceptare.

1 Reclamantul Iurii Caprița a specificat că prin răspunsul Procuraturii Generale a Republicii Moldova nr. 6-21 / 17-276 din 19 august 2020, i s-a comunicat că nu au fost găsite informații cu privire la interceptarea numărului de telefon ce î-i aparține, deoarece lipsește documentația necesară stabilită la articolul 1325 din Codul de procedură penală. Reclamantul a notat că răspunsul Procuraturii Generale a Republicii Moldova nr. 6-21/17-276 din 19 august 2020 nu conține informația privind ordinea, termenul și organul competent să examineze contestația împotriva actului administrativ individual, ceea ce reprezintă o încălcare a prevederilor art.165 alin.(2) din Codul administrativ.

Prin urmare, la 11 august 2020 a remis în adresa Procuraturii Generale a Republicii Moldova o cerere prealabilă, prin care a solicitat examinarea repetată a cererii anterior depuse, anularea răspunsului Procuraturii Generale a Republicii Moldova nr. 6-21/17-276 din 19 august 2020, admiterea integrală a cererii privind comunicarea informațiilor despre interceptarea numărului de telefon nominalizat și să fie informat la ce organe operative, care desfășoară activități de investigații s-a adresat procurorul care a examinat cererea inițială și care au fost răspunsurile acestora. Reclamantul Iurii Caprița a menționat că prin răspunsul Procuraturii Generale a Republicii Moldova nr. 6-21/17-323 din 02 octombrie 2020 i s-a comunicat că, cererea prealabilă și cererea inițială au fost respinse.

La fel, reclamantul a notat că răspunsul Procuraturii Generale a Republicii Moldova nr. 6-21/17-323 din 02 octombrie 2020 nu conține informația privind ordinea, termenul și organul competent să examineze contestația împotriva actului administrativ individual.

Reclamantul Iurii Caprița a solicitat admiterea integrală a cererii de chemare în judecată, anularea răspunsului Procuraturii Generale a Republicii Moldova nr. 6-21/17-276 din 19 august 2020 și obligarea Procuraturii Generale a Republicii Moldova să furnizeze informații despre interceptarea numărului de telefon: xxxx, conform cererii din 03 iulie 2020 și cererii prealabile din 11 august 2020. Prin hotărârea din 09 noiembrie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani s-a anulat răspunsul nr. 6-21/17-323 din 19 august 2020, emis de Procuratura Generală a Republicii Moldova și s-a obligat Procuratura Generală a Republicii Moldova să ofere un răspuns cert reclamantului Iurii Caprița la cererea acestuia de acces la informație din 03 iulie 2020 (f.d.

50-55). La data de 06 decembrie 2021 Procuratura Generală a Republicii Moldova a depus apel împreună cu motivarea împotriva hotărârii din 09 noiembrie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani (f.d. 59-63). Hotărârea motivată din 09 noiembrie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani a fost notificată Procuraturii Generale a Republicii Moldova la 24 noiembrie 2022, fapt ce se confirmă prin avizul de recepție DS8005817057AS, anexat la materialele cauzei (f.d.57). Astfel, instanța de apel întemeiat a considerat ca fiind în termen apelul depus de Procuratura Generală a Republicii Moldova. Prin decizia din 17 mai 2022 a Curții de Apel Chișinău s-a admis apelul depus de Procuratura Generală a Republicii Moldova.

S-a casat integral hotărârea din 2 09 noiembrie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani și s-a adoptat o nouă decizie, prin care s-a respins ca neîntemeiată acțiunea înaintată de Iurii Caprița. (f.d.86-91). Pentru a pronunța această decizie, instanța de apel a reținut că, la 14 iulie 2020 Iurii Caprița s-a adresat către Procuratura Generală a Republicii Moldova cu o cerere, prin care a solicitat prezentarea informației oficiale, dacă a avut loc interceptarea numărului de telefon xxxx, care îi aparține.

Prin răspunsul Procuraturii Generale a Republicii Moldova nr. 6-21/17-276 din 19 august 2020, Iurii Caprița a fost informat că, în cadrul verificării de moment a surselor disponibile, administrate de către subdiviziunile specializate ale autorităților, care efectuează activitatea specială de investigații, nu au fost stabilite circumstanțe privind încălcarea drepturilor și intereselor legitime ale lui Iurii Caprița, nefiind identificate informații privind măsura specială de investigații - interceptarea comunicărilor telefonice.

Instanța de apel a relevat că, Iurii Caprița, nefiind de acord cu răspunsul oferit, a depus o cerere prealabilă către Procuratura Generală a Republicii Moldova, prin care a solicitat în mod repetat, să-i fie oferită informația despre efectuarea măsurii speciale de investigații – interceptarea comunicărilor telefonice prin intermediul telefonului cu nr. xxxx, în perioada 01 noiembrie 2019 – 03 iulie 2020. Prin răspunsul Procuraturii Generale a Republicii Moldova nr. 6-21/17-323 din 02 octombrie 2020, lui Iurii Caprița i s-a comunicat că răspunsul nr. 6-21/17-276 din 19 august 2020 este întocmit în baza informațiilor parvenite de la autoritățile abilitate cu efectuarea activității speciale de investigații și nu au fost stabilite circumstanțe privind încălcarea drepturilor și intereselor legitime ale acestuia, nefiind identificate informații cu referință la măsura specială de investigații - interceptarea comunicărilor telefonice.

La caz, instanța de apel a constatat că, Procuratura Generală a Republicii Moldova nu a încălcat dreptul de acces la informație a lui Iurii Caprița, deoarece au fost respectate prevederile legale privind examinarea cererii acestuia, fiindu-i expediate răspunsurile la toate solicitările indicate în cerere și în termenul stabilit de lege. Instanța de apel a indicat că analizând răspunsurile Procuraturii Generale nr. 6-21/17-323 din 19 august 2020 și nr. 6- 21/17-323 din 02 octombrie 2020, nu a stabilit în acțiunile autorității publice existența unei modalități, prin care ar fi fost lezat dreptul lui Iurii Caprița de liber acces la informație, întru-cât autoritatea publică a oferit răspuns la întrebarea adresată de reclamant, iar dezacordul acestuia cu conținutul răspunsului oferit, nu constituie temei de anulare a acestuia.

La fel, instanța de apel a respins ca irelevante argumentele lui Iurii Caprița precum că, actul administrativ contestat urmează a fi anulat deoarece nu conține informații privind ordinea, termenul și organul competent să examineze contestația împotriva actului administrativ individual. Or, pentru a remedia aceste încălcări comise de autoritățile publice la întocmirea actelor administrative, legiuitorul a introdus art. 209 alin. (2) din Codul administrativ. Instanța de apel a conchis că, în speță, nu s-a stabilit existența temeiului pentru declararea inadmisibilității acțiunii în baza art. 207 alin. (2) lit. e) din Codul administrativ. Or, faptul că reclamantul a solicitat oferirea informației despre 3 acțiunile organului de urmărire penală, nu înseamnă că această cerere urma a fi soluționată prin prisma Codului penal sau a Codului contravențional.

Curtea de Apel Chișinău a indicat că, în urma efectuării controlului judecătoresc asupra răspunsului Procuraturii Generale a Republicii Moldova nr. 6-21/17-276 din 19 august 2020, s-a constatat legalitatea acestuia, întru-cât reclamantului i-a fost oferit răspuns la cererea depusă, subsecvent urmează a fi respinsă și pretenția reclamantului privind obligarea pârâtului să furnizeze o informație certă, solicitată prin cererea din 03 iulie 2020. Or, petiționarul nu este în drept să solicite furnizorului informației, invocarea în răspuns a unui anumit conținut, după cum pretinde. La data de 15 iunie 2020, prin intermediul poștei electronice, Iurii Caprița a depus recurs nemotivat împotriva deciziei din 17 mai 2022 a Curții de Apel Chișinău, prin care a solicitat admiterea recursului, casarea deciziei din 17 mai 2022 și emiterea unei noi decizii, prin care să fie menținută hotărârea primei instanțe (f.d.94-96).

Iar, la data de 23 august 2022, Curtea Supremă de Justiție a expediat copia recursului depus de Iurii Caprița în adresa Procuraturii Generale a Republicii Moldova, cu înștiințarea despre posibilitatea depunerii referinței. Respectiv, la data de 08 septembrie 2022, prin intermediul oficiului poștal, Procuratura Generală a Republicii Moldova a depus referință la recursul lui Iurii Caprița, prin care a solicitat respingerea recursului și menținerea deciziei instanței de apel (f.d.102-105). Examinând admisibilitatea recursului depus de Iurii Caprița în raport cu actele cauzei, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că, recursul urmează a fi declarat inadmisibil, din următoarele motive.

Din actele cauzei rezultă că Curtea de Apel Chișinău a pronunțat decizia contestată la 17 mai 2022, iar copia dispozitivului deciziei a fost notificat recurentului Iurii Caprița, prin intermediul poștei electronice, la data de 18 mai 2022, fapt confirmat prin extrasul din poșta electronică, anexat la materialele cauzei (f.d.92). La data de 15 iunie 2020, prin intermediul poștei electronice, Iurii Caprița a depus recurs nemotivat împotriva deciziei din 17 mai 2022 a Curții de Apel Chișinău (f.d.94-96). Decizia motivată din 17 mai 2022 a Curții de Apel Chișinău a fost notificată recurentului Iurii Caprița la data de 11 august 2022, prin intermediul poștei electronice caprita@mail.ru, fapt confirmat prin extrasul din poșta electronică, anexat la actele cauzei (f.d.

93). Însă, până la data examinării admisibilității recursului de către Curtea Supremă de Justiție, recurentul Iurii Caprița nu a prezentat motivarea recursului împotriva deciziei din 17 mai 2022 a Curții de Apel Chișinău. În conformitate cu art. 244 alin. (1) din Codul administrativ, hotărârile curții de apel ca instanța de fond, precum și deciziile instanței de apel pot fi contestate cu recurs. 4 Iar, conform art. 245 din Codul administrativ, recursul se depune la instanța de apel în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel, dacă legea nu stabilește un termen mai mic. Motivarea recursului se prezintă Curții Supreme de Justiție în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel.

Dacă se depune împreună cu cererea de recurs, motivarea recursului se depune la instanța de apel.

Raportat la cele expuse supra, este cert că legiuitorul a prevăzut depunerea recursului separat de motivarea acestuia, respectiv, termenul de declarare și cel de prezentare a motivării recursului curg din momente diferite dies a quo, și anume: în temeiul art. 245 alin. (2) din Codul administrativ, de la notificarea deciziei motivate a instanței de apel, sub sancțiunea art. 246 alin. (2) lit. e) din Codul administrativ – recursul se declară inadmisibil, în special, dacă motivarea recursului nu a fost depusă sau a fost depusă, după expirarea termenului prevăzut la art. 245 alin. (2). Notificarea se dispune de instanța de judecată, prin alegerea unei modalități stabilite de art. 96 alin. (1) și art. 97 alin. (3) din Codul administrativ, prin urmare, termenul de depunere a motivări recursului începe să curgă imediat din ziua următoare a aducerii la cunoștință a deciziei motivate a Curții de Apel.

Respectiv, notificarea deciziei motivate a instanței de apel participanților la proces, are drept scop comunicarea adecvată, rapidă și eficientă din punctul de vedere al costurilor textului cuprins în actul de procedură. Iar, întru confirmarea aducerii la cunoștință a actului de procedură participanților la proces, este necesar a fi anexată dovada recepționării acestuia la materialele cauzei. Astfel, în privința modalităților de comunicare și notificare, Codul administrativ statuează la art. 96 alin. (1), că notificările și comunicările către participanții la procedura administrativă se realizează în orice formă de comunicare adecvată, rapidă și eficientă din punctul de vedere al costurilor.

Comunicarea prin mijloace electronice are prioritate dacă este adecvată obiectului comunicării și acceptată de participantul la procedură. Conform art. 97 alin. (3) lit. d) din Codul administrativ, autoritatea publică poate alege între următoarele forme de notificare: notificare prin poștă electronică sau prin mijloace electronice de comunicație dedicate. Potrivit extrasului din poșta electronică, copia deciziei motivate din data de 17 mai 2022 a Curții de Apel Chișinău a fost comunicată la data de 11 august 2022, lui Iurii Caprița la adresa electronică caprita@mail.ru, (f.d. 93), indicată în cererea de chemare în judecată depusă de Iurii Caprița (f.d.2).

Din coroborarea prevederilor legale precitate cu circumstanțele faptice constatate, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție stabilește că începutul curgerii termenului de depunere a motivării recursului de către Iurii Caprița este ziua de 12 august 2022, iar ținând cont de regulile de calculare a termenelor de procedură instituite prin Codul de procedură civilă, termenul limită de prezentare a motivării recursului fiind 12 septembrie 2022, zi de luni. 5 Însă, distinct acestor circumstanțe, recurentul Iurii Caprița nu a prezentat motivarea recursului la Curtea Supremă de Justiție până la data de 12 septembrie 2022 și nici până la data examinării admisibilității recursului.

Mai mult, instanța de recurs reține că în interiorul termenului cuprins între 11 august 2022 și 12 septembrie 2022, Iurii Caprița a dispus de suficient timp pentru a întocmi și a depune la Curtea Supremă de Justiție motivarea recursului împotriva deciziei din 17 mai 2022 a Curții de Apel Chișinău. Subsecvent, instanța de recurs reține că, motivarea recursului reprezintă o activitate procesuală desfășurată de recurent în scopul susținerii motivelor de netemeinicie a deciziei instanței de apel contestate. Astfel, motivarea recursului determină limitele controlului judiciar extraordinar și conferă intimatului posibilitatea de a-și pregăti apărarea. Recursul poate fi motivat prin însăși cererea de recurs sau printr-o motivare prezentată separat, dar în termenul prevăzut de lege pentru exercitarea acestei căi de atac.

Prin urmare, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție notează că motivarea recursului urmează să cuprindă în sine, temeiurile de fapt și de drept în baza cărora partea interesată, solicită anularea sau modificarea deciziei instanței de apel. Instanța de recurs reiterează că, la data de 15 iunie 2020, prin intermediul poștei electronice, Iurii Caprița a depus recurs nemotivat împotriva deciziei din 17 mai 2022 a Curții de Apel Chișinău, în care a menționat în mod expres că motivarea cererii de recurs va fi prezentată după recepționarea deciziei motivate (f.d.96). În acest context, instanța de recurs relevă că în cuprinsul cererii de recurs depuse de Iurii Caprița nu sunt indicate în mod expres critici de netemeinicie a deciziei din 17 mai 2022 a Curții de Apel Chișinău, care să vizeze raționamentul adoptat de instanța de apel.

Astfel, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție menționează că recurentul Iurii Caprița nu a formulat critici veritabile împotriva deciziei din 17 mai 2022 a Curții de Apel Chișinău, prin care să indice în mod expres în ce constă netemeinicia deciziei contestate în raport cu soluția pronunțată de Curtea de Apel Chișinău, or la argumentele indicate de instanță de apel în fundamentarea deciziei. Instanța de recurs menționează că fără a combate raționamentul instanței de apel și fără a formula critici plauzibile, recurentul Iurii Caprița prin cererea de recurs nemotivată, s-a limitat numai la enumerarea soluțiilor adoptate de instanțele ierarhic inferioare.

În acest context, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție subliniază că, recurentul Iurii Caprița nu a prezentat Curții Supreme de Justiție în termenul stipulat de lege motivarea recursului, în care să demonstreze, prin motivele de recurs formulate, în baza unui raționament juridic întemeiat pe dispoziții legale, care sunt argumentele de netemeinicie ale deciziei din 17 mai 2022 a Curții de Apel Chișinău.

6 Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție remarcă că, rolul instanței de judecată este de a aduce la cunoștință persoanei despre emiterea hotărârii judecătorești, iar Iurii Caprița, fiind parte interesată în soluționarea prezentei cauze, urma să întreprindă măsurile necesare de a-și proteja drepturile sale de acces la instanță și anume, să depună motivarea cererii de recurs în termenul stabilit de lege. De asemenea, instanța de recurs menționează că, Curtea de Apel Chișinău a utilizat mijloacele corespunzătoare de comunicare, ce ar asigura notificarea deciziei motivate din 17 mai 2022 a Curții de Apel Chișinău lui Iurii Caprița.

În acest context, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție reiterează că potrivit extrasului din poșta electronică, copia deciziei motivate din 17 mai 2022 a Curții de Apel Chișinău a fost comunicată lui Iurii Caprița, la data de 11 august 2022, la adresa electronică: caprita@mail.ru, (f.d. 93), indicată în cererea de chemare în judecată depusă de Iurii Caprița (f.d.2), dar și de la care ulterior, la data de 15 iunie 2022, Iurii Caprița a expediat în adresa instanței de apel cererea de recurs nemotivată (f.d.94). În corespundere cu prevederile art. 24 alin. (1) din Codul administrativ, participanții la procedura administrativă și procedura de contencios administrativ trebuie să își exercite drepturile și să își îndeplinească obligațiile cu bună-credință, fără a încălca drepturile procesuale ale altor participanți.

Buna-credință prezumă că partea este obligată să respecte termenele prevăzute de lege, or, termenul de recurs este considerat un termen imperativ, absolut și peremptoriu, astfel că nerespectarea lui atrage după sine decăderea părții din dreptul de a mai exercita această cale de atac. Prin urmare, nerespectarea termenului de depunere a recursului motivat se datorează în exclusivitate comportamentului pasiv al recurentului Iurii Caprița, care trebuiau să dea dovadă de responsabilitate și atitudine activă, folosindu-se cu bună- credință de drepturile și obligațiile procedurale. Contrar acestor prevederi legale, recurentul Iurii Caprița nu a depus diligența necesară în vederea exercitării căii de atac în termen și nu a prezentat motivarea recursului în interiorul termenului legal de 30 de zile de la notificarea deciziei motivate a instanței de apel, termen imperativ prevăzut de lege.

La caz, Iurii Caprița a neglijat obligația de a se conforma prevederilor art. 245 alin. (2) din Codul administrativ, adică de a prezenta motivarea recursului în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei motivate a instanței de apel. În acest context, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție remarcă că, importanța termenelor procedurale este dictată de faptul că ele determină regimul temporar optimal pentru realizarea justiției, mobilizează cercetarea cauzei, totodată contracarează urgentarea nejustificată a realizării drepturilor și obligațiilor procesuale, reprezentând instrumentul prevenirii de către participanții la proces de a se folosi cu rea-credință de drepturile sale procedurale.

7 Sub acest aspect, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție reiterează că decizia motivată a instanței de apel a fost notificată Iurii Caprița la data de 11 august 2022 și prin urmare, recurentul avea obligația pozitivă de a întreprinde toate măsurile necesare de a-și proteja dreptul de acces la instanță, după cum sugerează și jurisprudența CEDO în cauza Van Harn vs Germany, nr.7557/03 din 11 septembrie 2007, fapt ignorat cu desăvârșire de către acesta. În sensul art. 246 alin. (1) și alin. (2) lit. e) din Codul administrativ, Curtea Supremă de Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs.

Dacă este inadmisibil, recursul se declară ca atare printr-o încheiere. Recursul se declară inadmisibil în special când: motivarea recursului nu a fost depusă sau a fost depusă după expirarea termenului prevăzut la art.245 alin.(2). Astfel, recursul depus de Iurii Caprița împotriva deciziei din 17 mai 2022 a Curții de Apel Chișinău, necesită a fi declarat inadmisibil, deoarece neîndeplinirea oricărui act de procedură în termenul legal atrage decăderea din drept, cu excepția cazului când legea dispune altfel sau când partea dovedește că a fost împiedicată printr-o împrejurare mai presus de voința ei să efectueze acțiunea în termen. În circumstanțele menționate, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a declara inadmisibil recursul depus de Iurii Caprița.

În conformitate cu art. 230 și art. 246 alin. (1) și alin. (2) lit. e) din Codul administrativ, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție dispune: Recursul depus de Iurii Caprița se declară inadmisibil. Încheierea este irevocabilă. Președintele completului, judecătorul Ala Cobăneanu Judecătorii Nicolae Craiu Nina Vascan 8