3ra-855/22 — anularea raspunsului, obligarea de a furniza informatia solicitata

3ra-855/22 — anularea raspunsului, obligarea de a furniza informatia solicitata (Curtea Supremă de Justiție, 2022)

Dosarul nr.3ra-855/22

2-20143949-01-3ra-22082022

Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Râșcani (jud. L. Holevițcaia)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud: Gh. Mîra, A. Bostan, GR. Dașchevici)

Î N C H E I E R E

28 septembrie 2022 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele completului, judecătorul Ala Cobăneanu

judecătorii Nicolae Craiu

Nina Vascan

examinând admisibilitatea recursului depus de Iurii Caprița,

în cauza de contencios administrativ, intentată la cererea de chemare în judecată

depusă de Iurii Caprița împotriva Procuraturii Generale a Republicii Moldova cu

privire la anularea răspunsului și obligarea de a furniza informația solicitată,

împotriva deciziei din 17 mai 2022 a Curții de Apel Chișinău, prin care a fost

admis apelul depus de Procuratura Generală a Republicii Moldova, casată hotărârea

din 09 noiembrie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani și s-a adoptat o nouă

decizie,

c o n s t a t ă :

La data de 11 noiembrie 2020, prin intermediul oficiului poștal, Iurii Caprița a

depus cerere de chemare în judecată împotriva Procuraturii Generale a Republicii

Moldova cu privire la anularea răspunsului și obligarea de a furniza informația

solicitată (f.d. 2-4).

În motivarea cererii de chemare în judecată, reclamantul a indicat că la data de

03 iulie 2020 s-a adresat cu o cerere Procuraturii Generale a Republicii Moldova,

prin care a solicitat să fie informat dacă a avut loc interceptarea numărului de telefon:

xxxx, care aparține companiei lui SRL „CAPITAPRIM”, în perioada noiembrie

2019 - 03 iulie 2020 și dacă a fost efectuată, care a fost motivul interceptării, cine a

efectuat exact interceptarea și în cadrul cărui dosar penal.

Reclamantul a notat că această cerere a depus-o ținând cont de informațiile

primite de la actualii angajați ai Centrului National Anticorupției GTU SUD și a

Procuraturii pentru Combaterea Corupției, Serviciul SUD despre faptul că numărul

de telefon nominalizat a fost și este în curs de interceptare.

1

Reclamantul Iurii Caprița a specificat că prin răspunsul Procuraturii Generale

a Republicii Moldova nr. 6-21 / 17-276 din 19 august 2020, i s-a comunicat că nu

au fost găsite informații cu privire la interceptarea numărului de telefon ce î-i

aparține, deoarece lipsește documentația necesară stabilită la articolul 1325 din

Codul de procedură penală.

Reclamantul a notat că răspunsul Procuraturii Generale a Republicii Moldova

nr. 6-21/17-276 din 19 august 2020 nu conține informația privind ordinea, termenul

și organul competent să examineze contestația împotriva actului administrativ

individual, ceea ce reprezintă o încălcare a prevederilor art.165 alin.(2) din Codul

administrativ. Prin urmare, la 11 august 2020 a remis în adresa Procuraturii Generale

a Republicii Moldova o cerere prealabilă, prin care a solicitat examinarea repetată a

cererii anterior depuse, anularea răspunsului Procuraturii Generale a Republicii

Moldova nr. 6-21/17-276 din 19 august 2020, admiterea integrală a cererii privind

comunicarea informațiilor despre interceptarea numărului de telefon nominalizat și

să fie informat la ce organe operative, care desfășoară activități de investigații s-a

adresat procurorul care a examinat cererea inițială și care au fost răspunsurile

acestora.

Reclamantul Iurii Caprița a menționat că prin răspunsul Procuraturii Generale

a Republicii Moldova nr. 6-21/17-323 din 02 octombrie 2020 i s-a comunicat că,

cererea prealabilă și cererea inițială au fost respinse.

La fel, reclamantul a notat că răspunsul Procuraturii Generale a Republicii

Moldova nr. 6-21/17-323 din 02 octombrie 2020 nu conține informația privind

ordinea, termenul și organul competent să examineze contestația împotriva actului

administrativ individual.

Reclamantul Iurii Caprița a solicitat admiterea integrală a cererii de chemare în

judecată, anularea răspunsului Procuraturii Generale a Republicii Moldova nr.

6-21/17-276 din 19 august 2020 și obligarea Procuraturii Generale a Republicii

Moldova să furnizeze informații despre interceptarea numărului de telefon: xxxx,

conform cererii din 03 iulie 2020 și cererii prealabile din 11 august 2020.

Prin hotărârea din 09 noiembrie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani

s-a anulat răspunsul nr. 6-21/17-323 din 19 august 2020, emis de Procuratura

Generală a Republicii Moldova și s-a obligat Procuratura Generală a Republicii

Moldova să ofere un răspuns cert reclamantului Iurii Caprița la cererea acestuia de

acces la informație din 03 iulie 2020 (f.d. 50-55).

La data de 06 decembrie 2021 Procuratura Generală a Republicii Moldova a

depus apel împreună cu motivarea împotriva hotărârii din 09 noiembrie 2021 a

Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani (f.d. 59-63).

Hotărârea motivată din 09 noiembrie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul

Râșcani a fost notificată Procuraturii Generale a Republicii Moldova la 24 noiembrie

2022, fapt ce se confirmă prin avizul de recepție DS8005817057AS, anexat la

materialele cauzei (f.d.57).

Astfel, instanța de apel întemeiat a considerat ca fiind în termen apelul depus

de Procuratura Generală a Republicii Moldova.

Prin decizia din 17 mai 2022 a Curții de Apel Chișinău s-a admis apelul depus

de Procuratura Generală a Republicii Moldova. S-a casat integral hotărârea din

2

09 noiembrie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani și s-a adoptat o nouă

decizie, prin care s-a respins ca neîntemeiată acțiunea înaintată de Iurii Caprița.

(f.d.86-91).

Pentru a pronunța această decizie, instanța de apel a reținut că, la 14 iulie 2020

Iurii Caprița s-a adresat către Procuratura Generală a Republicii Moldova cu o

cerere, prin care a solicitat prezentarea informației oficiale, dacă a avut loc

interceptarea numărului de telefon xxxx, care îi aparține. Prin răspunsul Procuraturii

Generale a Republicii Moldova nr. 6-21/17-276 din 19 august 2020, Iurii Caprița a

fost informat că, în cadrul verificării de moment a surselor disponibile, administrate

de către subdiviziunile specializate ale autorităților, care efectuează activitatea

specială de investigații, nu au fost stabilite circumstanțe privind încălcarea

drepturilor și intereselor legitime ale lui Iurii Caprița, nefiind identificate informații

privind măsura specială de investigații - interceptarea comunicărilor telefonice.

Instanța de apel a relevat că, Iurii Caprița, nefiind de acord cu răspunsul oferit,

a depus o cerere prealabilă către Procuratura Generală a Republicii Moldova, prin

care a solicitat în mod repetat, să-i fie oferită informația despre efectuarea măsurii

speciale de investigații – interceptarea comunicărilor telefonice prin intermediul

telefonului cu nr. xxxx, în perioada 01 noiembrie 2019 – 03 iulie 2020. Prin

răspunsul Procuraturii Generale a Republicii Moldova nr. 6-21/17-323 din

02 octombrie 2020, lui Iurii Caprița i s-a comunicat că răspunsul nr. 6-21/17-276 din

19 august 2020 este întocmit în baza informațiilor parvenite de la autoritățile abilitate

cu efectuarea activității speciale de investigații și nu au fost stabilite circumstanțe

privind încălcarea drepturilor și intereselor legitime ale acestuia, nefiind identificate

informații cu referință la măsura specială de investigații - interceptarea

comunicărilor telefonice.

La caz, instanța de apel a constatat că, Procuratura Generală a Republicii

Moldova nu a încălcat dreptul de acces la informație a lui Iurii Caprița, deoarece au

fost respectate prevederile legale privind examinarea cererii acestuia, fiindu-i

expediate răspunsurile la toate solicitările indicate în cerere și în termenul stabilit de

lege.

Instanța de apel a indicat că analizând răspunsurile Procuraturii Generale nr.

6-21/17-323 din 19 august 2020 și nr. 6- 21/17-323 din 02 octombrie 2020, nu a

stabilit în acțiunile autorității publice existența unei modalități, prin care ar fi fost

lezat dreptul lui Iurii Caprița de liber acces la informație, întru-cât autoritatea publică

a oferit răspuns la întrebarea adresată de reclamant, iar dezacordul acestuia cu

conținutul răspunsului oferit, nu constituie temei de anulare a acestuia.

La fel, instanța de apel a respins ca irelevante argumentele lui Iurii Caprița

precum că, actul administrativ contestat urmează a fi anulat deoarece nu conține

informații privind ordinea, termenul și organul competent să examineze contestația

împotriva actului administrativ individual. Or, pentru a remedia aceste încălcări

comise de autoritățile publice la întocmirea actelor administrative, legiuitorul a

introdus art. 209 alin. (2) din Codul administrativ.

Instanța de apel a conchis că, în speță, nu s-a stabilit existența temeiului pentru

declararea inadmisibilității acțiunii în baza art. 207 alin. (2) lit. e) din Codul

administrativ. Or, faptul că reclamantul a solicitat oferirea informației despre

3

acțiunile organului de urmărire penală, nu înseamnă că această cerere urma a fi

soluționată prin prisma Codului penal sau a Codului contravențional.

Curtea de Apel Chișinău a indicat că, în urma efectuării controlului

judecătoresc asupra răspunsului Procuraturii Generale a Republicii Moldova nr.

6-21/17-276 din 19 august 2020, s-a constatat legalitatea acestuia, întru-cât

reclamantului i-a fost oferit răspuns la cererea depusă, subsecvent urmează a fi

respinsă și pretenția reclamantului privind obligarea pârâtului să furnizeze o

informație certă, solicitată prin cererea din 03 iulie 2020. Or, petiționarul nu este în

drept să solicite furnizorului informației, invocarea în răspuns a unui anumit

conținut, după cum pretinde.

La data de 15 iunie 2020, prin intermediul poștei electronice, Iurii Caprița a

depus recurs nemotivat împotriva deciziei din 17 mai 2022 a Curții de Apel

Chișinău, prin care a solicitat admiterea recursului, casarea deciziei din 17 mai 2022

și emiterea unei noi decizii, prin care să fie menținută hotărârea primei instanțe

(f.d.94-96).

Iar, la data de 23 august 2022, Curtea Supremă de Justiție a expediat copia

recursului depus de Iurii Caprița în adresa Procuraturii Generale a Republicii

Moldova, cu înștiințarea despre posibilitatea depunerii referinței.

Respectiv, la data de 08 septembrie 2022, prin intermediul oficiului poștal,

Procuratura Generală a Republicii Moldova a depus referință la recursul lui Iurii

Caprița, prin care a solicitat respingerea recursului și menținerea deciziei instanței

de apel (f.d.102-105).

Examinând admisibilitatea recursului depus de Iurii Caprița în raport cu actele

cauzei, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție consideră că, recursul urmează a fi declarat inadmisibil, din

următoarele motive.

Din actele cauzei rezultă că Curtea de Apel Chișinău a pronunțat decizia

contestată la 17 mai 2022, iar copia dispozitivului deciziei a fost notificat

recurentului Iurii Caprița, prin intermediul poștei electronice, la data de 18 mai 2022,

fapt confirmat prin extrasul din poșta electronică, anexat la materialele cauzei

(f.d.92).

La data de 15 iunie 2020, prin intermediul poștei electronice, Iurii Caprița a

depus recurs nemotivat împotriva deciziei din 17 mai 2022 a Curții de Apel Chișinău

(f.d.94-96).

Decizia motivată din 17 mai 2022 a Curții de Apel Chișinău a fost notificată

recurentului Iurii Caprița la data de 11 august 2022, prin intermediul poștei

electronice caprita@mail.ru, fapt confirmat prin extrasul din poșta electronică,

anexat la actele cauzei (f.d. 93).

Însă, până la data examinării admisibilității recursului de către Curtea Supremă

de Justiție, recurentul Iurii Caprița nu a prezentat motivarea recursului împotriva

deciziei din 17 mai 2022 a Curții de Apel Chișinău.

În conformitate cu art. 244 alin. (1) din Codul administrativ, hotărârile curții de

apel ca instanța de fond, precum și deciziile instanței de apel pot fi contestate cu

recurs.

4

Iar, conform art. 245 din Codul administrativ, recursul se depune la instanța de

apel în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel, dacă legea nu

stabilește un termen mai mic. Motivarea recursului se prezintă Curții Supreme de

Justiție în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel. Dacă se

depune împreună cu cererea de recurs, motivarea recursului se depune la instanța de

apel.

Raportat la cele expuse supra, este cert că legiuitorul a prevăzut depunerea

recursului separat de motivarea acestuia, respectiv, termenul de declarare și cel de

prezentare a motivării recursului curg din momente diferite dies a quo, și anume: în

temeiul art. 245 alin. (2) din Codul administrativ, de la notificarea deciziei motivate

a instanței de apel, sub sancțiunea art. 246 alin. (2) lit. e) din Codul administrativ –

recursul se declară inadmisibil, în special, dacă motivarea recursului nu a fost depusă

sau a fost depusă, după expirarea termenului prevăzut la art. 245 alin. (2).

Notificarea se dispune de instanța de judecată, prin alegerea unei modalități

stabilite de art. 96 alin. (1) și art. 97 alin. (3) din Codul administrativ, prin urmare,

termenul de depunere a motivări recursului începe să curgă imediat din ziua

următoare a aducerii la cunoștință a deciziei motivate a Curții de Apel.

Respectiv, notificarea deciziei motivate a instanței de apel participanților la

proces, are drept scop comunicarea adecvată, rapidă și eficientă din punctul de

vedere al costurilor textului cuprins în actul de procedură. Iar, întru confirmarea

aducerii la cunoștință a actului de procedură participanților la proces, este necesar a

fi anexată dovada recepționării acestuia la materialele cauzei.

Astfel, în privința modalităților de comunicare și notificare, Codul

administrativ statuează la art. 96 alin. (1), că notificările și comunicările către

participanții la procedura administrativă se realizează în orice formă de comunicare

adecvată, rapidă și eficientă din punctul de vedere al costurilor. Comunicarea prin

mijloace electronice are prioritate dacă este adecvată obiectului comunicării și

acceptată de participantul la procedură.

Conform art. 97 alin. (3) lit. d) din Codul administrativ, autoritatea publică

poate alege între următoarele forme de notificare: notificare prin poștă electronică

sau prin mijloace electronice de comunicație dedicate.

Potrivit extrasului din poșta electronică, copia deciziei motivate din data de

17 mai 2022 a Curții de Apel Chișinău a fost comunicată la data de 11 august 2022,

lui Iurii Caprița la adresa electronică caprita@mail.ru, (f.d. 93), indicată în cererea

de chemare în judecată depusă de Iurii Caprița (f.d.2).

Din coroborarea prevederilor legale precitate cu circumstanțele faptice

constatate, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție stabilește că începutul curgerii termenului de depunere a

motivării recursului de către Iurii Caprița este ziua de 12 august 2022, iar ținând cont

de regulile de calculare a termenelor de procedură instituite prin Codul de procedură

civilă, termenul limită de prezentare a motivării recursului fiind 12 septembrie 2022,

zi de luni.

5

Însă, distinct acestor circumstanțe, recurentul Iurii Caprița nu a prezentat

motivarea recursului la Curtea Supremă de Justiție până la data de 12 septembrie

2022 și nici până la data examinării admisibilității recursului.

Mai mult, instanța de recurs reține că în interiorul termenului cuprins între

11 august 2022 și 12 septembrie 2022, Iurii Caprița a dispus de suficient timp pentru

a întocmi și a depune la Curtea Supremă de Justiție motivarea recursului împotriva

deciziei din 17 mai 2022 a Curții de Apel Chișinău.

Subsecvent, instanța de recurs reține că, motivarea recursului reprezintă o

activitate procesuală desfășurată de recurent în scopul susținerii motivelor de

netemeinicie a deciziei instanței de apel contestate. Astfel, motivarea recursului

determină limitele controlului judiciar extraordinar și conferă intimatului

posibilitatea de a-și pregăti apărarea. Recursul poate fi motivat prin însăși cererea de

recurs sau printr-o motivare prezentată separat, dar în termenul prevăzut de lege

pentru exercitarea acestei căi de atac.

Prin urmare, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție notează că motivarea recursului urmează să cuprindă în sine,

temeiurile de fapt și de drept în baza cărora partea interesată, solicită anularea sau

modificarea deciziei instanței de apel.

Instanța de recurs reiterează că, la data de 15 iunie 2020, prin intermediul poștei

electronice, Iurii Caprița a depus recurs nemotivat împotriva deciziei din 17 mai

2022 a Curții de Apel Chișinău, în care a menționat în mod expres că motivarea

cererii de recurs va fi prezentată după recepționarea deciziei motivate (f.d.96).

În acest context, instanța de recurs relevă că în cuprinsul cererii de recurs

depuse de Iurii Caprița nu sunt indicate în mod expres critici de netemeinicie a

deciziei din 17 mai 2022 a Curții de Apel Chișinău, care să vizeze raționamentul

adoptat de instanța de apel.

Astfel, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție menționează că recurentul Iurii Caprița nu a formulat critici

veritabile împotriva deciziei din 17 mai 2022 a Curții de Apel Chișinău, prin care să

indice în mod expres în ce constă netemeinicia deciziei contestate în raport cu soluția

pronunțată de Curtea de Apel Chișinău, or la argumentele indicate de instanță de

apel în fundamentarea deciziei.

Instanța de recurs menționează că fără a combate raționamentul instanței de

apel și fără a formula critici plauzibile, recurentul Iurii Caprița prin cererea de recurs

nemotivată, s-a limitat numai la enumerarea soluțiilor adoptate de instanțele ierarhic

inferioare.

În acest context, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în

contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție subliniază că, recurentul Iurii Caprița nu a prezentat

Curții Supreme de Justiție în termenul stipulat de lege motivarea recursului, în care

să demonstreze, prin motivele de recurs formulate, în baza unui raționament juridic

întemeiat pe dispoziții legale, care sunt argumentele de netemeinicie ale deciziei din

17 mai 2022 a Curții de Apel Chișinău.

6

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ

al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție remarcă că, rolul instanței de judecată este de a aduce la cunoștință persoanei

despre emiterea hotărârii judecătorești, iar Iurii Caprița, fiind parte interesată în

soluționarea prezentei cauze, urma să întreprindă măsurile necesare de a-și proteja

drepturile sale de acces la instanță și anume, să depună motivarea cererii de recurs

în termenul stabilit de lege.

De asemenea, instanța de recurs menționează că, Curtea de Apel Chișinău a

utilizat mijloacele corespunzătoare de comunicare, ce ar asigura notificarea deciziei

motivate din 17 mai 2022 a Curții de Apel Chișinău lui Iurii Caprița.

În acest context, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în

contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție reiterează că potrivit extrasului din poșta electronică,

copia deciziei motivate din 17 mai 2022 a Curții de Apel Chișinău a fost comunicată

lui Iurii Caprița, la data de 11 august 2022, la adresa electronică: caprita@mail.ru,

(f.d. 93), indicată în cererea de chemare în judecată depusă de Iurii Caprița (f.d.2),

dar și de la care ulterior, la data de 15 iunie 2022, Iurii Caprița a expediat în adresa

instanței de apel cererea de recurs nemotivată (f.d.94).

În corespundere cu prevederile art. 24 alin. (1) din Codul administrativ,

participanții la procedura administrativă și procedura de contencios administrativ

trebuie să își exercite drepturile și să își îndeplinească obligațiile cu bună-credință,

fără a încălca drepturile procesuale ale altor participanți.

Buna-credință prezumă că partea este obligată să respecte termenele prevăzute

de lege, or, termenul de recurs este considerat un termen imperativ, absolut și

peremptoriu, astfel că nerespectarea lui atrage după sine decăderea părții din dreptul

de a mai exercita această cale de atac.

Prin urmare, nerespectarea termenului de depunere a recursului motivat se

datorează în exclusivitate comportamentului pasiv al recurentului Iurii Caprița, care

trebuiau să dea dovadă de responsabilitate și atitudine activă, folosindu-se cu bună-

credință de drepturile și obligațiile procedurale.

Contrar acestor prevederi legale, recurentul Iurii Caprița nu a depus diligența

necesară în vederea exercitării căii de atac în termen și nu a prezentat motivarea

recursului în interiorul termenului legal de 30 de zile de la notificarea deciziei

motivate a instanței de apel, termen imperativ prevăzut de lege.

La caz, Iurii Caprița a neglijat obligația de a se conforma prevederilor art. 245

alin. (2) din Codul administrativ, adică de a prezenta motivarea recursului în termen

de 30 de zile de la notificarea deciziei motivate a instanței de apel.

În acest context, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în

contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție remarcă că, importanța termenelor procedurale este

dictată de faptul că ele determină regimul temporar optimal pentru realizarea

justiției, mobilizează cercetarea cauzei, totodată contracarează urgentarea

nejustificată a realizării drepturilor și obligațiilor procesuale, reprezentând

instrumentul prevenirii de către participanții la proces de a se folosi cu rea-credință

de drepturile sale procedurale.

7

Sub acest aspect, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în

contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție reiterează că decizia motivată a instanței de apel a fost

notificată Iurii Caprița la data de 11 august 2022 și prin urmare, recurentul avea

obligația pozitivă de a întreprinde toate măsurile necesare de a-și proteja dreptul de

acces la instanță, după cum sugerează și jurisprudența CEDO în cauza Van Harn vs

Germany, nr.7557/03 din 11 septembrie 2007, fapt ignorat cu desăvârșire de către

acesta.

În sensul art. 246 alin. (1) și alin. (2) lit. e) din Codul administrativ, Curtea

Supremă de Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs. Dacă

este inadmisibil, recursul se declară ca atare printr-o încheiere. Recursul se declară

inadmisibil în special când: motivarea recursului nu a fost depusă sau a fost depusă

după expirarea termenului prevăzut la art.245 alin.(2).

Astfel, recursul depus de Iurii Caprița împotriva deciziei din 17 mai 2022 a

Curții de Apel Chișinău, necesită a fi declarat inadmisibil, deoarece neîndeplinirea

oricărui act de procedură în termenul legal atrage decăderea din drept, cu excepția

cazului când legea dispune altfel sau când partea dovedește că a fost împiedicată

printr-o împrejurare mai presus de voința ei să efectueze acțiunea în termen.

În circumstanțele menționate, completul specializat pentru examinarea

acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a declara

inadmisibil recursul depus de Iurii Caprița.

În conformitate cu art. 230 și art. 246 alin. (1) și alin. (2) lit. e) din Codul

administrativ, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție

dispune:

Recursul depus de Iurii Caprița se declară inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Ala Cobăneanu

Judecătorii Nicolae Craiu

Nina Vascan

8