2r-400/22 — încetarea dreptului de proprietate pe cote-părți prin vinzarea bunului la licitație

Dosarul nr. 2r-400/22 (2-21110939-01-2r-28072022) Prima instanță: Judecătoria Hâncești, sediul Central (jud: T. Mereuță) Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud: A. Pahopol, V. Mihaila, R. Pulbere) D E C I Z I E 28 septembrie 2022 mun.

Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție, în componența: Președintele ședinței, judecătorul Svetlana Filincova judecătorii Maria Ghervas Galina Stratulat examinând recursul declarat de reprezentantul recurentelor Lidia Catan, Marcela Carimov, Aliona Barbăscumpă, avocatul Nicolae Chiriac, în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Lidia Catan, Marcela Carimov și Aliona Barbăscumpă împotriva lui Andrei Chișca și Igor Chișca cu privire la încetarea dreptului de proprietate pe cote-părți prin vânzarea bunului la licitație, împotriva încheierii din 12 iulie 2022 a Curții de Apel Chișinău, prin care a fost restituită cererea de apel depusă de reprezentantul apelantelor Lidia Catan, Marcela Carimov, Aliona Barbăscumpă, avocatul Nicolae Chiriac, împotriva hotărârii din 12 aprilie 2022 a Judecătoriei Hîncești, sediul Central, c o n s t a t ă : La 23 iulie 2021, Lidia Catan, Marcela Carimov, Aliona Barbăscumpă au depus cerere de chemare în judecată împotriva lui Andrei Chișca și Igor Chișca cu privire la încetarea dreptului de proprietate pe cote-părți prin vânzarea bunului la licitație.

Prin hotărârea din 12 aprilie 2022 a Judecătoriei Hîncești, sediul Central, acțiunea a fost respinsă, ca fiind neîntemeiată. Nefiind de acord cu hotărârea primei instanțe, la 15 aprilie 2022, reprezentantul apelantelor Lidia Catan, Marcela Carimov, Aliona Barbăscumpă, avocatul Nicolae Chiriac, a declarat apel nemotivat împotriva hotărârii din 12 aprilie 2022 a Judecătoriei Hîncești, sediul Central, solicitând admiterea apelului, casarea integrală a hotărârii și emiterea unei noi hotărâri de admitere a acțiunii depuse. Prin încheierea din 14 iunie 2022 a Curții de Apel Chișinău, nu s-a dat curs cererii de apel depusă de reprezentantul apelantelor Lidia Catan, Marcela Carimov, Aliona Barbăscumpă, avocatul Nicolae Chiriac, împotriva hotărârii din 12 aprilie 2022 a Judecătoriei Hîncești, sediul Central.

S-a comunicat apelantelor și reprezentantului acestora că, necesită să prezinte apelul motivat, sub formă scrisă pe suport de hârtie cu semnătură olografă, cu prezentarea copiilor de pe cererea de apel motivată într-un număr egal cu numărul participanților la proces și dovada de plată a taxei de stat la depunerea cererii de apel în mărime de 2530 lei și 15 bani, acordându-le pentru aceasta un termen de 10 zile din 1 momentul primirii copiei de pe încheierea în cauză pentru înlăturarea neajunsurilor. S-a explicat apelantelor că, în caz contrar cererea de apel nu va fi considerată depusă și va fi restituită conform art. 369 alin. (1) Cod de procedură civilă. Prin încheierea din 12 iulie 2022 a Curții de Apel Chișinău, a fost restituită cererea de apel depusă de reprezentantul apelantelor Lidia Catan, Marcela Carimov, Aliona Barbăscumpă, avocatul Nicolae Chiriac, împotriva hotărârii din 12 aprilie 2022 a Judecătoriei Hîncești, sediul Central.

La 17 iulie 2022, reprezentantul recurentelor Lidia Catan, Marcela Carimov, Aliona Barbăscumpă, avocatul Nicolae Chiriac, a declarat recurs împotriva încheierii din 12 iulie 2022 a Curții de Apel Chișinău, prin care a solicitat admiterea cererii de recurs, casarea integrală a încheierii din 12 iulie 2022 a Curții de Apel Chișinău, soluționarea problemei în fond prin pronunțarea unei încheieri de primire în procedură a cererii de apel din 12 aprilie 2022 depusă de Lidia Catan, Marcela Carimov, Aliona Barbăscumpă împotriva hotărârii din 12 aprilie 2022 a Judecătoriei Hîncești, sediul Central. Recurentele Lidia Catan, Marcela Carimov, Aliona Barbăscumpă, au opinat că soluția instanței de apel de a restitui cererea de apel este eronată și contrară legii.

De asemenea, recurentele Lidia Catan, Marcela Carimov, Aliona Barbăscumpă, au comunicat că prin cererea de chemare în judecată inițială, au formulat o pretenție nepatrimonială cu denumirea – „încetarea dreptului de proprietate pe cote-părți, prin vânzarea bunului la licitație” – pentru care au achitat în instanța de fond, taxa de stat în mărime de 100 lei, conform bonului de plată anexat în original la materialele cauzei civile. Totodată, recurentele au mai menționat că, în instanța de apel, acestea au achitat taxa de stat pentru examinarea cererii de apel depuse, în mărime de 75 lei, prin urmare, recurentele au indicat că, cererea de apel depusă întrunește toate exigențele legii și urmează a fi primită pe rol.

Copia recursului declarat a fost expediată în adresa participanților la proces la 28 iulie 2022, conform scrisorii (f.d. 146). În conformitate cu art. 425 Cod de procedură civilă, termenul de declarare a recursului împotriva încheierii este de 15 zile de la comunicarea încheierii. Instanța de apel a adoptat încheierea contestată la data de 12 iulie 2022, iar cererea de recurs a fost depusă la 17 iulie 2022. Materialele cauzei atestă expedierea copiei încheierii instanței de apel în adresa părților, la data de 19 iulie 2022, conform scrisorii, prin intermediul poștei electronice și oficiului poștal (f.d. 143, 144). Astfel, recursul este declarat în termen.

Verificând legalitatea actului de dispoziție contestat prin prisma argumentelor invocate și a materialelor din dosar, coroborate cu normele de drept, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție va respinge recursul declarat de reprezentantul recurenților Lidia Catan, Marcela Carimov, Aliona Barbăscumpă, avocatul Nicolae Chiriac și va menține încheierea contestată, din următoarele motive. În conformitate cu art. 426 alin.(3) Cod de procedură civilă, recursul împotriva încheierii se examinează în termen de 2 luni într-un complet din 3 judecători, pe baza copiei certificate sau electronice a dosarului, pe baza recursului și a referinței la recurs, fără examinarea admisibilității și fără participarea părților.

2 În temeiul art. 427 lit. a) Cod de procedură civilă, instanța de recurs, după ce examinează recursul împotriva încheierii, este în drept să respingă recursul și să mențină încheierea. Colegiul relevă că, hotărârea din 12 aprilie 2022 a Judecătoriei Hîncești, sediul Central, pronunțată în prezenta cauză civilă, a fost contestată cu apel nemotivat de către reprezentantul apelantelor Lidia Catan, Marcela Carimov, Aliona Barbăscumpă, avocatul Nicolae Chiriac, la 15 aprilie 2022 și ulterior cu apel motivat la 06 iulie 2022, în acest sens fiind depusă o cerere de apel.

În virtutea art. 368 alin.(1) Cod de procedură civilă, dacă cererea de apel nu întrunește condițiile prevăzute la art.364 și 365 și dacă cererea este depusă fără plata taxei de stat, instanța de apel, în termen de 10 zile de la repartizarea dosarului, dispune printr-o încheiere, fără înștiințarea participanților la proces, să nu se de-a curs cererii, acordînd apelantei un termen pentru lichidarea neajunsurilor. În context, prin încheierea din 14 iunie 2022 a Curții de Apel Chișinău, nu s-a dat curs cererii de apel depusă de reprezentantul apelantelor Lidia Catan, Marcela Carimov, Aliona Barbăscumpă, avocatul Nicolae Chiriac, împotriva hotărârii din 12 aprilie 2022 a Judecătoriei Hîncești, sediul Central.

S-a comunicat apelantelor și reprezentantului acestora că, necesită să prezinte apelul motivat, sub formă scrisă pe suport de hârtie cu semnătură olografă, cu prezentarea copiilor de pe cererea de apel motivată într-un număr egal cu numărul participanților la proces și dovada de plată a taxei de stat la depunerea cererii de apel în mărime de 2530 lei și 15 bani, acordându-le pentru aceasta un termen de 10 zile din momentul primirii copiei de pe încheierea în cauză pentru înlăturarea neajunsurilor. S-a explicat apelantelor că, în caz contrar cererea de apel nu va fi considerată depusă și va fi restituită conform art. 369 alin. (1) Cod de procedură civilă. Prin încheierea din 12 iulie 2022 a Curții de Apel Chișinău, în temeiul art. 369 alin. (1) lit. a) Cod de procedură civilă, s-a restituit cererea de apel depusă de reprezentantul apelantelor Lidia Catan, Marcela Carimov, Aliona Barbăscumpă, avocatul Nicolae Chiriac.

Or, în conformitate cu art. 369 alin. (1) lit. a) Cod de procedură civilă, instanța de apel restituie, printr-o încheiere, cererea dacă apelantul nu a îndeplinit în termen indicațiile instanței de apel din încheierea emisă în conformitate cu art.368 alin.(1). Prin prisma criticilor aduse încheierii contestate, Colegiul apreciază ca fiind corectă concluzia instanței de apel privind restituirea cererii de apel depuse de reprezentantul apelantelor Lidia Catan, Marcela Carimov, Aliona Barbăscumpă, avocatul Nicolae Chiriac împotriva hotărârii din 12 aprilie 2022 a Judecătoriei Hîncești, sediul Central, din motivele ce succed.

În context, Colegiul reiterează că, prin încheierea instanței de apel din 14 iunie 2022, prin care nu s-a dat curs cererii de apel depuse împotriva hotărârii din 12 aprilie 2022 a Judecătoriei Hîncești, sediul Central, de către reprezentantul apelantelor Lidia Catan, Marcela Carimov, Aliona Barbăscumpă, avocatul Nicolae Chiriac, acordându- le un termen de 10 zile din momentul primirii copiei încheierii, pentru depunerea cererii de apel motivate, prezentarea copiilor de pe cererea de apel motivată într-un număr egal cu numărul participanților la proces și dovada de plată a taxei de stat la depunerea cererii de apel în mărime de 2530 lei și 15 bani.

Aici este de notat că, copia încheierii din 14 iunie 2022 a Curții de Apel Chișinău 3 a fost comunicată reprezentantului apelantelor Lidia Catan, Marcela Carimov, Aliona Barbăscumpă, avocatul Nicolae Chiriac, la data de 28 iunie 2022, fapt confirmat prin semnătura de pe avizul de recepție a corespondenței poștale, anexat la materialele dosarului.

Astfel, termenul limită de înlăturare a neajunsurilor indicate în încheierea din 14 iunie 2022 a Curții de Apel Chișinău, a fost data de 08 iulie 2022. Respectiv, în vederea înlăturării neajunsurilor menționate în încheiere, în termenul acordat de instanța de apel, și anume la data de 06 iulie 2022, reprezentantul apelantelor Lidia Catan, Marcela Carimov și Aliona Barbăscumpă, avocatul Nicolae Chiriac a depus cererea de apel motivată, cu indicarea motivelor de fapt și de drept pe care se întemeiază apelul, sub formă scrisă pe suport de hârtie cu semnătură olografă, a prezentat originalul dovezii de achitare a taxei de stat în mărime de 75 lei, precum și a prezentat copiile de pe cererea de apel motivată, într-un număr egal cu numărul participanților la proces.

În motivarea prezentării originalului dovezii de achitare a taxei de stat numai în mărime de 75 lei, a indicat că, prin cererea de chemare în judecată a fost formulată o pretenție nepatrimonială, or, nu are ca scop dobândirea sau recunoașterea unui drept patrimonial, nu are ca scop încasarea unei sume, nu are ca scop creșterea activelor și nici micșorarea activelor existente, pentru care a achitat taxa de stat. Prin urmare, au indicat apelantele Lidia Catan, Marcela Carimov și Aliona Barbăscumpă, în cererea de apel depusă că, taxa de stat nu urmează a fi achitată în mărime de 3% din valoarea bunului imobil, așa cum a calculat instanța de apel.

În atare circumstanțe, Colegiul a observat că reprezentantul apelanților Lidia Catan, Marcela Carimov și Aliona Barbăscumpă, avocatul Nicolae Chiriac nu a înlăturat în termenul stabilit neajunsurile indicate în încheierea din 14 iunie 2022, prin care i s-a comunicat despre necesitatea prezentării originalului dovezii de achitare a taxei de stat în mărime de 2530 lei și 15 bani. În acest sens, Colegiul a reiterat că, urmează a face distincție între determinarea părților din proprietatea comună în devălmășie în caz de partaj și partajul bunurilor proprietate comună pe cote părți în natură proporțional cotelor-părți prin vânzarea bunului la licitație. Ori, la caz, obiectul acțiunii este anume partajul bunurilor proprietate comună pe cote părți în natură proporțional cotelor-părți prin vânzarea bunului la licitație, adică a fost înaintată o acțiune petitorie, prin care reclamanții urmăresc valorificarea dreptului lor real asupra bunului imobil.

Astfel, Colegiul, just a respins ca neîntemeiată poziția reprezentantului apelantelor precum că aceasta este o pretenție nepatrimonială, or, este patrimonial acel raport al cărui conținut este apreciat în monedă, cu alte cuvinte, este pecuniar și este nepatrimonial raportul juridic care în conținutul lui este lipsit de o echivalență economică. Totodată, Colegiul a apreciat critic și argumentarea reprezentantului apelantelor invocată în acest sens, mai mult decât atât, aceasta este combătută prin prevederile normei legale a art. 87 alin.(1) lit. j1) Cod de procedură civilă care indică expres stabilirea taxei de stat în mărime de 3% din 20% din valoarea bunurilor imobile în acțiunile posesorii.

Cu privire la acest aspect, Colegiul a mai făcut referire și la pct. 24 a Hotărârii 4 Plenului Curții Supreme de Justiție cu privire la practica aplicării de către instanțele judecătorești a legislației despre încasarea cheltuielilor de judecată în cauzele civile nr.25 din 28 iunie 2004, care la lit. f) prevede expres că, la stabilirea valorii acțiunii, instanța de judecată va lua în considerare dispozițiile art. 87 alin. (1) Cod de procedură civilă, în dependență de care urmează să fie stabilit cuantumul taxei: pentru acțiunile despre partajarea bunurilor - reieșind din costul bunurilor supuse partajului.

Subsidiar, Colegiul a reiterat că întreaga argumentare a reprezentantului apelantelor Lidia Catan, Marcela Carimov și Aliona Barbăscumpă, avocatul Nicolae Chiriac în motivarea prezentării originalului dovezii de achitare a taxei de stat numai în mărime de 75 lei, de fapt, reprezintă un recurs camuflat împotriva încheierii din 14 iunie 2022 a Curții de Apel Chișinău, prin care s-a stabilit necesitatea achitării taxei de stat în mărime de 2530 lei și 15 bani. În această ordine de idei, Colegiul apreciază ca fiind corectă constatarea instanței de apel precum că, apelantele Lidia Catan, Marcela Carimov și Aliona Barbăscumpă, reprezentate de avocatul Nicolae Chiriac, nu au îndeplinit indicațiile instanței de apel din încheierea din 14 iunie 2022 a Curții de Apel Chișinău, or, în termenul limită acordat de instanța de apel, apelantele-recurente precum și reprezentantul acestora nu au înlăturat neajunsurile admise la depunerea cererii de apel.

Aici, instanța de recurs reține că, termenul acordat de instanța de apel pentru înlăturarea neajunsurilor, care au servit temei pentru a nu da curs cererii de apel, este unul imperativ or, în conformitate cu art. 110 din Codul de procedură civilă, termen de procedură este intervalul, stabilit de lege sau de judecată (judecător), în interiorul căruia instanța (judecătorul), participanții la proces și alte persoane legate de activitatea instanței trebuie să îndeplinească anumite acte de procedură ori să încheie un ansamblu de acte. În sensul art. 111 alin. (1) Cod de procedură civilă, actele de procedură se efectuează în termenul prevăzut de lege. În cazul în care nu este stabilit prin lege, termenul de procedură se fixează de către instanța judecătorească.

Art. 112 alin. (4) din Codul de procedură civilă, statuează că dacă actul de procedură trebuie efectuat nemijlocit în instanța judecătorească ori în o altă organizație, termenul se consideră expirat la ora care încheie programul lor sau la care încetează operațiunile respective. Întru interpretarea normei precitate este cert că în cazul în care instanța de judecată a stabilit data până la care trebuie efectuată acțiunea (operațiunea) procesuală, partea care trebuie să o execute are obligația de a îndeplini acțiunea (operațiunea) respectivă până la data și ora indicată în actul de dispoziție judecătoresc. Termenul imperativ stabilit de către instanța de judecată (judecător) este unul obligatoriu și peremptoriu, acelui prevăzut de lege.

Mai mult ca atât, în cazul în care actul de procedură trebuie efectuat nemijlocit în instanța judecătorească ori într-o altă organizație, termenul se consideră expirat la ora la care se încheie programul lor sau la care încetează operațiunile respective. Astfel, la caz, instanța de apel just a remarcat faptul că, termenul acordat pentru înlăturarea neajunsurilor, care au servit temei pentru a nu da curs cererii de apel, este unul imperativ, corespunzător, corect a conchis că omisiunea respectivă este imputabilă apelantelor, lipsa diligenței devenind culpabilă și opozabilă acestora. 5 De altfel, în temeiul art. 113 Cod de procedură civilă, dreptul de a efectua actul de procedură încetează odată cu expirarea termenului prevăzut de lege ori stabilit de instanța de judecată.

Nerespectarea termenului atrage după sine decăderea din dreptul de a efectua actul de procedură, dacă legea nu prevede altfel. În acest context, instanța de apel corect a învederat că, apelantele Lidia Catan, Marcela Carimov și Aliona Barbăscumpă, reprezentate de avocatul Nicolae Chiriac nu au dat dovadă de diligență în realizarea drepturilor procesuale și nu au executat integral indicațiile date de instanță prin încheierea din 14 iunie 2022. Or, neprezentând originalul dovezii de achitare a taxei de stat în mărime de 2455 lei și 15 bani (diferența dintre cea stabilită de instanță și achitată de apelante), în termenul stabilit, au manifestat o neglijență față de indicațiile instanței. În atare condiții, Colegiul notează că, în conformitate cu art. 56 alin. (3) Cod de procedură civilă, participanții la proces sunt obligați să se folosească cu bună-credință de drepturile lor procedurale.

În cazul abuzului de aceste drepturi sau al nerespectării obligațiilor procedurale, se aplică sancțiunile prevăzute de legislația procedurală civilă. Pornind de la caracterul obligatoriu al actelor judecătorești de dispoziție, justițiabilul trebuie să-și ajusteze conduita la indicațiile reflectate în actul de dispoziție judecătoresc emis, dacă prin acesta destinatarului i-a fost fixat un termen-limită (termen de perimare) pentru prezentarea dovezii de achitare a taxei de stat pentru cererea de chemare în judecată sau cererea de apel motivat, astfel încât acesta urmează să se conformeze cerințelor în discuție până la data și ora stabilită, să prezinte actele enunțate și să se asigure că ele vor ajunge la destinatar (la instanța de judecată) cel târziu la momentul stabilit în prealabil de către instanță.

O altă abordare decât aceasta va echivala cu o încălcare a termenului de procedură, fixat de instanță. Astfel, neîndeplinirea indicațiilor din încheierea de a nu da curs, în termenul stabilit, are ca efect pierderea unui drept procedural ce nu a fost exercitat în termenul legal imperativ, fără a aduce atingere dreptului subiectiv civil. Colegiul învederează că, conform jurisprudenței CtEDO (Ghirea contra Moldovei, cererea nr. 15778/05, hotărârea definitivă din 26 septembrie 2012), principiul egalității armelor este unul din elementele noțiunii mult mai largi a procesului echitabil, care prevede că fiecare parte trebuie să beneficieze de o posibilitate rezonabilă de a prezenta cauza sa în condiții care să nu-i plaseze într-o situație net dezavantajoasă în raport cu partea adversă.

Curtea notează că aplicarea regulilor privind termenele de procedură este susceptibilă de a încălca principiul egalității armelor, în măsura în care fiecare dintre părți nu se vor bucura de aceleași mijloace pentru a prezenta argumentele sale (Varnima Corporation International S.A. vs Grecia, nr. 48906/06, §27, 28 mai 2009; Ben Naceur vs Franța, nr. 63879/00, §32, 03 octombrie 2006; Wynen contra Belgiei, nr. 32576/96, §32, CtEDO 2002- VIII). În circumstanțele expuse se impune concluzia, că apelantele Lidia Catan, Marcela Carimov și Aliona Barbăscumpă, reprezentate de avocatul Nicolae Chiriac, nu au respectat drepturile procedurale și s-au eschivat de la îndeplinirea actelor de procedură în măsura stabilită de normele de drept procedural, ca ulterior să invoce încălcarea drepturilor sale.

Or, părțile urmează să-și valorifice drepturile garantate de lege în termenul stabilit, aspect specific și speței deoarece, în conformitate cu art. 27 alin. (1) Cod de 6 procedură civilă, disponibilitatea în drepturi se afirmă în posibilitatea participanților la proces, în primul rând a părților, de a dispune liber de dreptul subiectiv material sau de interesul legitim supus judecății, precum și de a dispune de drepturile procedurale, de a alege modalitatea și mijloacele procedurale de apărare.

Ca consecință, nelichidarea neajunsurilor expuse în încheierea de a nu da curs de către apelante, în circumstanțele descrise și în termenul stabilit de instanță, a impus adoptarea soluției de restituire a cererii de apel, în cazul în care conform dispozițiilor art. 14 și 16 din Codul de procedură civilă, în lumina interpretărilor date de CtEDO principiului preeminenței dreptului, actele de dispoziție judecătorească, în speță, încheierea instanței potrivit căreia s-a instituit termen de prezentare a unor înscrisuri necesare pentru a fi dat curs apelului și a asigura o bună și normală derulare a procedurii, este obligatorie atât pentru participanții la proces, cât și pentru instanța de judecată, care a emis actul în cauză, obligație ce se regăsește și în principiile fundamentale a procedurii civile.

Deci, instanța de apel nu a dispus de o altă soluție legală, decât de a restitui cererea de apel, din motivul neînlăturării neajunsurilor indicate în încheierea, prin care nu s-a dat curs cererii de apel în termenul stabilit.

Or, exonerarea arbitrară a apelantelor de sancțiunile procedurale stabilite de prevederile legale precitate, în sensul prevederilor art. 10 Cod de procedură civilă, afectează exigențele unui proces echitabil în sensul art. 6 CEDO, conform cărora instanța de judecată are obligația de a asigura aparențele de imparțialitate și de a nu admite acte de intervenție arbitrară în favoarea sau defavoarea uneia din părți, având obligația concretizată și de jurisprudența Curții Constituționale, potrivit căreia una din caracteristicile constituționale ale statului de drept o constituie obligațiunea statului, autorităților lui publice, instituțiilor, persoanelor oficiale de a activa în limitele atribuțiilor lor, stabilite de Constituție și legi, or, instanțele de judecată nefiind o excepție în acest sens.

Astfel, Colegiul consideră că, instanța de apel întemeiat a emis încheierea din 12 iulie 2022, în cazul în care apelantele Lidia Catan, Marcela Carimov și Aliona Barbăscumpă, reprezentate de avocatul Nicolae Chiriac, nu au exercitat în volum deplin drepturile procedurale, iar ca consecință a curmat în mod legal orice abuz din partea acestora. Din considerentele menționate și având în vedere faptul că încheierea instanței de apel este întemeiată și legală, iar argumentele invocate de către reprezentantul recurentelor Lidia Catan, Marcela Carimov și Aliona Barbăscumpă, avocatul Nicolae Chiriac, sunt neîntemeiate, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a respinge recursul și de a menține încheierea instanței de apel.

În conformitate cu 424 alin.(2), art. 427 lit. a), art. 428 Cod de procedură civilă, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție d e c i d e: Se respinge recursul declarat de reprezentantul recurentelor Lidia Catan, Marcela Carimov, Aliona Barbăscumpă, avocatul Nicolae Chiriac. Se menține încheierea din 12 iulie 2022 a Curții de Apel Chișinău, în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Lidia Catan, Marcela Carimov și 7 Aliona Barbăscumpă împotriva lui Andrei Chișca și Igor Chișca cu privire la încetarea dreptului de proprietate pe cote-părți prin vânzarea bunului la licitație, dobânzii de întârziere și a cheltuielilor de judecată. Decizia este irevocabilă.

Președintele ședinței, judecătorul Svetlana Filincova Judecătorii Maria Ghervas Galina Stratulat 8