2r-338/22 — atribuirea bunului in proprietate in schimbul unei sulte
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- atribuirea bunului in proprietate in schimbul unei sulte
- Temei legal
- temeiurile restituirii apelului, persoanele in drept sa declare apel
2r-338/22 — atribuirea bunului in proprietate in schimbul unei sulte (Curtea Supremă de Justiție, 2022)
Dosarul nr. 2r-338/22
2-18164532-01-2r-28062022
Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Centru (jud.: I. Țonov)
Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud.: I. Țurcan, Iu. Cotruță, L.Pruteanu)
D E C I Z I E
15 iulie 2022 mun. Chișinău
Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ
al Curții Supreme de Justiție
în componență:
Președintele ședinței, judecătorul Maria Ghervas
judecătorii Victor Burduh
Mariana Pitic
examinând recursul declarat de avocatul Chebeș Carolina, în interesele Alei
Ciolac,
în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Maria Ciolac
împotriva Alei Ciolac cu privire la partajarea bunului prin atribuirea întregului bun în
proprietatea reclamantei în schimbul unei sulte, încasarea datoriei în ordine de regres și
a cheltuielilor de judecată,
împotriva încheierii din 23 mai 2022 a Curții de Apel Chișinău, prin care a fost
restituit apelul declarat de Vitalie Țîganu, în interesele Alei Ciolac împotriva hotărârii
din 21 decembrie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru,
c o n s t a t ă:
La 14 iunie 2018, Maria Ciolac a depus cerere de chemare în judecată împotriva
Tatianei Corcodel, solicitând vânzarea apartamentului nr. 44 din str. Titulescu, 32,
mun. Chișinău la licitație, distribuirea prețului între coproprietari proporțional cotei
părți a fiecăruia și încasarea datoriei pentru serviciile comunale.
Prin cererea de modificare a acțiunii din 05 mai 2021, Maria Ciolac a solicitat
atribuirea întregului bun reclamantei în schimbul unei sulte și compensarea
cheltuielilor de judecată. Totodată, reieșind din faptul că, Tatiana Corcodel a donat
Alei Ciolac cota parte ce îi aparține din apartamentul nr. 44, situat în str. Nicolae
Titulescu, 32, a solicitat substituirea Tatianei Corcodel cu Ala Ciolac.
Prin încheierea din 24 septembrie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru a
fost admis renunțul reclamantei la capătul de cerere înaintat față de Tatiana Corcodel și
a fost încetat procesul în această parte.
Prin hotărârea din 21 decembrie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, s-a
admis parțial acțiunea depusă de Maria Ciolac. S-a încetat proprietatea comună pe
cote-părți asupra bunului imobil situat în mun. Chișinău, str. N. Titulescu, 32, ap. 44,
între coproprietarii pe cote-părți Ciolac Maria deținătoarea a ¾ cote-părți și Ciolac Ala
a ¼ cotă–parte, prin partajare. S-a partajat proprietatea comună pe cote-părți în
apartamentul nr.44, str. N. Titulescu, 32, mun. Chișinău, prin atribuirea întregului bun
1
în proprietate exclusivă a reclamantei Maria Ciolac, în schimbul sultei care urmează a
fi achitată în favoarea coproprietarului deținător al ¼ cotă–pate din imobil, Ala Ciolac.
S-a încasat de la Maria Ciolac în beneficiul coproprietarului Ala Ciolac suma de
87 000 lei cu titlu de sultă pentru ¼ cotă-parte deținută din apartamentul nr. 44, situat
în str. N. Titulescu, 32, mun. Chișinău, care urmează a fi transmisă Alei Ciolac până la
înregistrarea în registrul cadastral al dreptului de proprietate al Mariei Ciolac asupra ¼
cotă-parte din imobilul menționat. S-a încasat de la Ala Ciolac în beneficiul Mariei
Ciolac suma de 2000 lei, cu titlu de cheltuieli de edificare a expertizei judiciare și
suma de 101,20 lei, cu titlu de a cheltuieli suportate în legătură cu interpelarea
informației de la Agenția Servicii Publice. S-a respins capătul de cerere cu privire la
compensarea din contul actualului proprietar a datoriei la plata serviciilor comunale
acumulate de către fostul proprietar pentru perioada de până la încheierea contractului
de donație din 22 mai 2018. S-a încasat de la Ala Ciolac în bugetul de stat suma de
2610 lei, cu titlu de taxă de stat de care a fost scutită reclamanta la depunerea acțiunii.
La 19 ianuarie 2022, Țîganu Vitalie, în interesele Alei Ciolac a depus cerere de
apel împotriva hotărârii primei instanțe, solicitând casarea hotărârii din 21 decembrie
2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru și emiterea unei noi hotărâri de respingere
a acțiunii.
Prin încheierea din 23 mai 2022 a Curții de Apel Chișinău a fost restituit apelul
declarat de Vitalie Țîganu, în interesele Alei Ciolac împotriva hotărârii din 21
decembrie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, ca fiind depus de o persoană
care nu este în drept să declare apel.
La 09 iunie 2022, prin intermediul oficiului poștal, avocatul Chebeș Carolina, în
interesele Alei Ciolac a declarat recurs împotriva încheierii instanței de apel, solicitând
admiterea acestuia, casarea încheierii din 23 mai 2022 a Curții de Apel Chișinău, cu
remiterea cauzei spre rejudecare în instanța de apel.
În motivarea cererii de recurs, avocatul Chebeș Carolina, în interesele Alei Ciolac
a menționat că nu este de acord cu încheierea instanței de apel, considerând-o
neîntemeiată și declarativă.
A afirmat că, Codul de procedură civilă nu stipulează definiția legală a
reprezentării judiciare, însă aceasta poate fi definită ca situația în care o anumită
persoană numită reprezentant în limita împuternicirilor acordate îndeplinește acte de
procedură în numele și interesul altei persoane numită reprezentat.
A susținut că, potrivit procurii notariale nr. 2-216 din 13 septembrie 2021, Țîganu
Vitalie a fost împuternicit de a reprezenta interesele Alei Ciolac în fața instanțelor de
judecată, inclusiv Curții de Apel cu dreptul de a depune și a semna cererea.
La fel, a comunicat că, îndeplinirea actelor de procedură de către un anumit
participant la proces nu poate fi condiționată de obligativitatea îndeplinirii lor doar
prin intermediul unui avocat, or, exercitarea dreptului la apărare nu poate fi substituit
prin dreptul la reprezentare și cu atât mai puțin nu poate fi transformat într-o obligație
pentru exercitarea dreptului la apărare.
A considerat motivul restituirii cererii de apel neîntemeiat cu interpretarea eronată
a normei legale prin ce se încalcă art. 6 CEDO, care garantează fiecărei părți dreptul la
un proces echitabil inclusiv prin asigurarea libertății de acces la justiție.
În conformitate cu art. 425 din Codul de procedură civilă, termenul de declarare a
recursului împotriva încheierii este de 15 zile de la comunicarea încheierii.
2
Materialele cauzei atestă că copia încheierii din 23 mai 2022 a Curții de Apel
Cahul a fost expediată la poșta electronică a avocatului Cebeș Carolina la 25 mai 2022
(f.d. 7, vol. II).
Astfel, recursul declarat la 09 iunie 2022, este în termen.
La 28 iunie 2021 în adresa intimatei Maria Ciolac a fost expediată copia
recursului declarat de avocatul Chebeș Carolina, în interesele Alei Ciolac, cu
înștiințarea despre necesitatea depunerii referinței (f.d. 16, Vol. II), însă intimata nu
și-a valorificat dreptul procedural respectiv.
În conformitate cu art. 426 alin. (3) din Codul de procedură civilă, recursul
împotriva încheierii se examinează în termen de 2 luni într-un complet din 3
judecători, pe baza copiei certificate sau electronice a dosarului, pe baza recursului și a
referinței la recurs, fără examinarea admisibilității și fără participarea părților.
Studiind materialele cauzei în raport cu argumentele invocate în recurs, Colegiul
civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră
că recursul urmează a fi respins, cu menținerea încheierii instanței de apel, din
următoarele motive.
În conformitate cu art. 427 lit. a) din Codul de procedură civilă, instanța de recurs,
după ce examinează recursul împotriva încheierii, este în drept să respingă recursul și
să mențină încheierea.
Din materiale dosarului rezultă că prin hotărârea din 21 decembrie 2021 a
Judecătoriei Chișinău, sediul Centru a fost admisă parțial cererea de chemare în
judecată depusă de Maria Ciolac.
Nefiind de acord cu hotărârea primei instanțe, la 19 ianuarie 2022, Vitalie Țîganu,
în interesele Alei Ciolac a depus cerere de apel, solicitând admiterea apelului și casarea
hotărârii din 21 decembrie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru cu emiterea
unei noi hotărâri de respingere a acțiunii.
Ca urmare, prin încheierea din 23 mai 2022, în temeiul art. 369 alin. (1) lit. d)
Cod de procedură civilă, Curtea de Apel Chișinău a restituit apelul declarat de Vitalie
Țîganu, în interesele Alei Ciolac împotriva hotărârii din 21 decembrie 2021 a
Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, ca fiind depus de o persoană care nu este în drept
să declare apel.
Conform art.369 alin.(1), lit. d) din Codul de procedură civilă, instanța de apel
restituie, printr-o încheiere, cererea dacă, cererea de apel a fost depusă de o persoană
care nu este în drept să declare apel, cu excepția cazului în care cererea depusă de
persoana asupra căreia a fost instituită o măsură de ocrotire judiciară se referă la
contestarea hotărârii privind instituirea măsurii de ocrotire judiciare.
De asemenea, în conformitate cu prevederile art. 360 alin.(1) din Codul de
procedură civilă, sunt în drept să declare apel părțile și alți participanți la proces, iar
potrivit art.365 alin. (3) din Codul de procedură civilă, cererea de apel se semnează de
apelant sau de reprezentantul său. În ultimul caz, la cerere se anexează documentul,
legalizat în modul stabilit, care certifică împuternicirile reprezentantului dacă în dosar
lipsește o astfel de împuternicire.
În context este de menționat că, potrivit art. 75 alin. (11) din Codul de procedură
civilă, persoanele fizice pot fi reprezentate în instanța de judecată de către soț/soție,
părinți, copii, frați, surori, bunei, nepoți dacă aceștia sunt licențiați în drept și sunt
împuterniciți printr-o procură autentificată notarial.
3
Potrivit art. 81 din Codul de procedură civilă, împuternicirea de reprezentare în
judecată acordă reprezentantului dreptul de a exercita în numele reprezentatului toate
actele procedurale, cu excepția dreptului de a semna cererea și de a o depune în
judecată, de a recurge la arbitraj pentru soluționarea litigiului, de a renunța total sau
parțial la pretențiile din acțiune, de a majora sau reduce cuantumul acestor pretenții, de
a modifica temeiul sau obiectul acțiunii, de a o recunoaște, de a recurge la mediere, de
a încheia tranzacții, de a intenta acțiune reconvențională, de a transmite împuterniciri
unei alte persoane, de a ataca hotărârea judecătorească, de ai schimba modul de
executare, de a amâna sau eșalona executarea ei, de a prezenta un titlu executoriu spre
urmărire, de a primi bunuri sau bani în temeiul hotărârii judecătorești, drept care
trebuie menționat expres, sub sancțiunea nulității, în procura eliberată reprezentantului
persoanei juridice sau în mandatul eliberat avocatului.
La caz, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme
de Justiție apreciază ca fiind întemeiată concluzia instanței de apel, potrivit căreia
cererea de apel, semnată și depusă în interesele Alei Ciolac, nu poate fi privită ca fiind
depusă de o persoană ce dispune de împuterniciri de a ataca hotărârea, or, la
materialele cauzei nu au fost anexate probe care să confirme că Vitalie Țîganu este
licențiat în drept, în sensul art. 75 alin. (11 ) din Codul de procedură civilă, și că s-ar
afla în relații de rudenie cu apelanta, care de altfel i-ar acorda dreptul de a semna și
depune apelul în interesele Alei Ciolac.
În context, este de menționat că legislația procesuală, de rând cu stabilirea
anumitor drepturi procedurale participanților la proces, instituie și obligația părților de
a se folosi cu bună-credință de drepturile lor procedurale, în scopul contracarării
oricăror abuzuri de drepturi, la caz, crearea unei vizibilități de existență a unor drepturi
de reprezentare.
Potrivit dispozițiilor art. 10 alin. (1)-(3) din Codul de procedură civilă, sancțiunile
procedurale sunt urmările nefavorabile, stabilite de normele de drept procedural civil,
care survin pentru subiectul obligat în raport procedural în caz de neîndeplinire 4 sau
de îndeplinire defectuoasă a unui act de procedură, precum și în caz de exercitare
abuzivă a unui drept procedural. Efectuarea necorespunzătoare a actelor de procedură
va fi invocată, în fiecare caz de comitere a încălcării legii, de către judecător sau de
participantul care are interes să o invoce. Sancțiunile procedurale vizează atât actele de
procedură ale instanței judecătorești, ale participanților la proces, cât și ale persoanelor
legate de activitatea acestora și, în funcție de prevederile legii, constau în anularea
actului procedural defectuos, în decăderea din drepturi pentru neîndeplinire în termen a
actului de procedură, în obligația de a completa sau a reface actul îndeplinit cu
nerespectarea legii, în restabilirea în drepturile încălcate, în aplicarea amenzii
judecătorești, în alte măsuri prevăzute de lege.
Față de cele expuse, instanța de recurs consemnează că art. 6 § 1 din Convenția
Europeana a Drepturilor Omului îi garantează fiecărei persoane dreptul de a sesiza o
instanță cu orice contestație referitoare la drepturile și obligațiile sale cu caracter civil.
Instanța europeană a relatat însă, în practica sa constantă, că ”dreptul la o instanță” nu
este absolut.
Suplimentar, este de menționat faptul că, instanța de recurs verifică legalitatea și
temeinicia încheierii supuse recursului la momentul adoptării acesteia. Prin urmare,
Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție
consideră întemeiată concluzia instanței de apel cu privire la necesitatea restituirii
4
cererii de apel din 19 ianuarie 2022, semnată și depusă de către Vitalie Țîganu în
interesele Alei Ciolac, ca fiind depus de o persoană care nu a fost în drept să declare
apel.
Din considerentele menționate și având în vedere că încheierea contestată este
întemeiată și emisă cu respectarea cadrului legal, Colegiul civil, comercial și de
contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia că recursul
depus împotriva încheierii din 23 mai 2022 a Curții de Apel Chișinău este neîntemeiat
și necesită să fie respins, cu menținerea încheierii contestate.
În conformitate cu art. 427 lit. a) din Codul de procedură civilă, Colegiul civil,
comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție
d e c i d e:
Se respinge recursul declarat de avocatul Chebeș Carolina, în interesele Alei
Ciolac.
Se menține încheierea din 23 mai 2022 a Curții de Apel Chișinău, în cauza
civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Maria Ciolac împotriva Alei
Ciolac cu privire la partajarea bunului prin atribuirea întregului bun în proprietatea
reclamantei în schimbul unei sulte, încasarea datoriei în ordine de regres și a
cheltuielilor de judecată.
Decizia este irevocabilă.
Președintele ședinței,
judecătorul Maria Ghervas
judecătorii Victor Burduh
Mariana Pitic
5