2ra-483/22 — intoarcerea executarii, incasarea prejudiciului material si a cheltuielilor de judecata
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- intoarcerea executarii, incasarea prejudiciului material si a cheltuielilor de judecata
- Temei legal
- conditiile incasarii cheltuielilor de asistenta juridica la intoarcerea executarii, pirit necorespunzator
2ra-483/22 — intoarcerea executarii, incasarea prejudiciului material si a cheltuielilor de judecata (Curtea Supremă de Justiție, 2022)
Dosarul nr. 2ra-483/2022
2-19203845-01-2ra-08042022
Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Centru (L. Lavric)
Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (V. Sîrbu, V. Mihaila, Iu. Cotruță)
D E C I Z I E
21 septembrie 2022 mun. Chișinău
Colegiul Civil Comercial și de Contencios Administrativ
lărgit al Curții Supreme de Justiție
În componență:
Președintele ședinței, judecătorul Svetlana Filincova
judecători Dumitru Mardari
Galina Stratulat
Nicolae Craiu
Victor Burduh
examinând recursurile declarate de Serviciul Fiscal de Stat și de către Ganaciuc
Gheorghe, reprezentat de avocatul Sergiu Cotruța,
în cauza civilă, intentată la cererea de chemare în judecată depusă de către
Ganaciuc Gheorghe împotriva Serviciului Fiscal de Stat cu privire la întoarcerea
executării, încasarea prejudiciului material și a cheltuielilor de judecată,
împotriva deciziei din 02 decembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău,
c o n s t a t ă :
La 24 decembrie 2019, Ganaciuc Gheorghe s-a adresat cu cerere de chemare în
judecată împotriva Serviciului Fiscal de Stat prin care a solicitat întoarcerea
executării deciziei nr. 19/12 din 27 octombrie 2015 emisă de Comisia administrativă
a Preturii sectorului Rîșcani, încasarea sumei de 1 105 de lei cu titlu de prejudiciu
material și a cheltuielilor de asistență juridică.
În motivarea acțiunii a indicat că, la 10 septembrie 2015, ÎMGFL- 21 a întocmit
procesul-verbal cu privire la contravenție nr. 001354 prin care a fost pornit procesul
contravențional pe faptul neefectuării timp de șase luni consecutive a plăților pentru
serviciile comunale.
Prin decizia din 27 octombrie 2015 nr. 19/21 a Comisiei administrative a
Preturii sectorului Rîșcani i-a fost aplicată amendă în mărime de 200 de lei. Ulterior,
după comunicarea deciziei de către executorul judecătoresc Olga Pascari, la 06 iulie
2016 a depus contestație la Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani.
La 29 decembrie 2016 procesul - verbal cu privire la contravenție din 10
septembrie 2015 și decizia Comisiei administrative a Preturii sectorului Rîșcani,
mun. Chișinău din 27 octombrie 2015 au fost declarate nule și încetat cazul
contravențional.
A invocat reclamantul că, hotărârea din 29 decembrie 2016 a Judecătoriei
Chișinău, sediul Rîșcani, nu a fost adusă la cunoștință executorului judecătoresc
1
Olga Pascari, care la 22 decembrie 2016 a extras de pe contul său bancar suma
de 1105 de lei, cunoscând despre faptul contestării deciziei. Or, procedura de
executare urma să fie suspendată până la soluționarea cauzei de către instanța de
judecată.
A relatat reclamantul că, pentru apărarea drepturilor sale a apelat la avocatul
stagiar Blanari Dionisie, cu care a încheiat contract de prestări servicii juridice și
i-a achitat suma de 3 000 de lei pentru servicii juridice acordate.
La 10 ianuarie 2018, avocatul Dionisie Blanari a depus cerere de eliberare a
ordonanței judecătorești privind întoarcerea executării deciziei din 27 octombrie
2015, cu încasarea din contul statului a sumei de 1 105 de lei, cu titlu de prejudiciu
material și 3 000 de lei cheltuieli de judecată, însă prin încheierea din 16 ianuarie
2018 s-a explicat posibilitatea adresării în instanță, în ordinea generală.
La 18 decembrie 2019, s-a adresat avocatului Smerea Cristina, pentru serviciile
căreia a achitat onorariu în sumă de 5 000 de lei.
A solicitat reclamantul întoarcerea executării deciziei nr. 19/12 din 27
octombrie 2015 emisă de Comisia administrativă a Preturii sectorului Rîșcani, mun.
Chișinău, încasarea prejudiciului material în sumă de 1 105 de lei și cheltuielile de
asistență juridică în mărime de 8 000 de lei, în total suma de 9 105 de lei.
Prin hotărârea din 30 iunie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, a fost
admisă parțial cererea de chemare în judecată.
S-a dispus întoarcerea executării deciziei nr. 19/12 din 27 octombrie 2015 cu
privire la aplicarea sancțiunii contravenționale - amendă în sumă de 200 de lei, emisă
de Comisia administrativă a Preturii sectorului Rîșcani, mun. Chișinău prin
încasarea din contul statului în beneficiul lui Ganaciuc Gheorghe a sumei de 2 090
de lei, formată din amendă în sumă de 200 de lei, cheltuieli de executare în sumă de
890 de lei și cheltuielile de asistență juridică în sumă de 1 000 de lei, în rest
pretențiile au fost respinse ca neîntemeiate.
Nefiind de acord cu hotărârea primei instanțe, la 07 iulie 2020, Serviciul Fiscal
de Stat a depus cerere de apel împotriva hotărârii din 30 iunie 2020 a Judecătoriei
Chișinău, sediul Centru, solicitând admiterea apelului, casarea parțială a hotărârii
instanței de fond, cu pronunțarea unei decizii noi prin care să fie respinsă solicitarea
cu privire la încasarea cheltuielilor de asistență juridică în sumă de 1 000 de lei.
La 27 iulie 2020, Ganaciuc Gheorghe a depus cerere de apel împotriva hotărârii
din 30 iunie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, solicitând admiterea
apelului, casarea parțială a hotărârii instanței de fond, cu pronunțarea unei decizii
noi prin care să fie admisă integral solicitarea cu privire la încasarea cheltuielilor de
judecată.
Prin decizia din 02 decembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău, au fost respinse
cererile de apel depuse de Ganaciuc Gheorghe și de Serviciul Fiscal de Stat, cu
menținerea hotărârii din 30 iunie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru.
Pentru a decide astfel, instanța de apel a constatat că apelanții au contestat
hotărârea instanței de fond doar în partea încasării cheltuielilor de judecată.
Curtea de Apel Chișinău a menționat că, la materialele dosarului lipsește
raportul privind numărul de ore lucrate care să conțină o descriere a acțiunilor de
asistență juridică întreprinsă de avocat, precum și evidența timpului de lucru aferent.
Astfel, colegiul a constatat că instanța de fond întemeiat a dispus încasarea de la
Serviciul Fiscal de Stat în beneficiul lui Ganaciuc Gheorghe cheltuielile pentru
asistență juridică în sumă de 1 000 de lei, această sumă fiind una reală, necesară și
2
rezonabilă, ținând cont de volumul de lucru efectuat de către avocatul Smerea
Cristina.
La 28 martie 2022, Serviciul Fiscal de Stat a declarat recurs împotriva deciziei
instanței de apel din 02 decembrie 2021 prin care a solicitat casarea deciziei instanței
de apel și a hotărârii instanței de fond, cu pronunțarea unei decizii noi de respingere
integrală a acțiunii.
În motivarea recursului recurentul a manifestat dezacordul cu hotărârile
instanțelor ierarhic inferioare, menționând că instanța de apel nu a luat în considerare
circumstanțele de fapt și de drept care au importanță majoră pentru soluționarea
cauzei, nu a dat apreciere și nu s-a expus asupra argumentelor invocate în cadrul
ședinței de judecată de către recurent.
A relatat recurentul că cheltuielile pentru asistența juridică trebuie să fie
necesare, realmente angajate și rezonabile ca mărime. Pentru dovada cheltuielilor
suportate, se evidențiază necesitatea prezentării de către partea care pretinde
compensarea cheltuielilor a dovezii achitării onorariilor avocaților, a copiei de pe
facturile de strictă evidență, emise pentru clienți, listă detaliată a actelor/acțiunilor
efectuate de avocat și orarul timpului aferent acestora. Astfel, Ganaciuc Gheorghe
nu a prezentat la materialele dosarului contractul încheiat cu avocatul, raportul
privind lucrul efectuat, lista detaliată a actelor/acțiunilor efectuate de către avocat și
orarul timpului aferent acestora.
A menționat recurentul că, la materialele cauzei în prima instanță a fost anexat
doar bonul de plată în sumă de 3 000 de lei pentru serviciile juridice, fapt ce vine în
contradicție cu prevederile legale. La adoptarea soluției, instanța de apel s-a limitat
doar la faptul, că instanța de fond în mod întemeiat a dispus încasarea de la Serviciul
Fiscal de Stat în beneficiul lui Ganaciuc Gheorghe a cheltuielilor pentru asistență
juridică în sumă de 1 000 lei, motivând că această sumă este una reală, necesară și
rezonabilă, ținând cont de volumul de lucru efectuat de către avocatul intimatului.
Consideră că neîntemeiat s-a dispus achitarea de către Serviciul Fiscal de Stat
a serviciilor juridice acordate de către avocați în scopul reprezentării intereselor în
instanța de judecată, fapt care vine în contradicție cu prevederile Codului de
executare, care expres prevede că, în cadrul întoarcerii executării instanța de
judecată dispune din oficiu restituirea către pârât (debitor), din contul reclamantului
(creditorului), a tot ceea ce s-a încasat în temeiul hotărârii anulate, precum și a
cheltuielilor de executare, însă nu prevede restituirea cheltuielilor de asistență
juridică.
La 01 aprilie 2022, Ganaciuc Gheorghe, reprezentat de avocatul Sergiu Cotruța,
a declarat recurs împotriva deciziei instanței de apel din 02 decembrie 2021 prin care
a solicitat casarea deciziei instanței de apel cu pronunțarea unei decizii noi prin care
să fie admisă integral solicitarea cu privire la încasarea cheltuielilor de judecată.
În motivarea cererii de recurs a invocat că, instanța de apel a aplicat eronat
normele dreptului material și procedural și a apreciat greșit circumstanțele de fapt
ale cauzei.
Consideră recurentul că, referitor la cheltuielile de asistență juridică instanțele
inferioare au dat o apreciere subiectivă acestui capăt de cerere or, circumstanțele de
fapt și probele prezentate demonstrează că Ganaciuc Gheorghe a suportat cheltuieli
într-un cuantum mult mai mare.
A menționat că, bonurile de plată anexate la materialele cauzei, eliberate de
către Cabinetul Avocatului „Ion Matusenco” și Cabinetul Avocatului „Smerea
3
Cristina”, demonstrează suportarea cheltuielilor de asistență juridică de către
beneficiarul Ganaciuc Gheorghe. Mai mult, acțiunile întreprinse de avocatul-stagiar
Blanari Dionisie și avocatul Smerea Cristina în cadrul procesului de judecată în baza
căruia se solicită compensarea cheltuielilor, sunt probate și prin raporturile de
activitate, în care sunt descrise amănunțit activitățile realizate.
Consideră recurentul că, la materialele cauzei au fost anexate acte suficiente în
vederea admiterii pretenției de încasare integrală a cheltuielilor de asistență juridică
acordate de către avocatul-stagiar Blanari Dionisie și avocatul Smerea Cristina
beneficiarului Ganaciuc Gheorghe, iar argumentele instanței de apel sunt
neîntemeiate și contravin circumstanțelor cauzei.
La 08 aprilie 2022, Curtea Supremă de Justiție a expediat în adresa intimaților
copiile cererilor de recurs, cu înștiințarea despre posibilitatea depunerii referinței,
fapt ce se confirmă prin scrisorile de însoțire anexate la materialele dosarului (f.d.
172).
La 11 mai 2022, Serviciul Fiscal de Stat, a depus referință prin care a solicitat
respingerea cererii de recurs depuse de Ganaciuc Gheorghe, reprezentat de avocatul
Sergiu Cotruța, casarea deciziei instanței de apel, cu pronunțarea unei decizii noi de
respingere a acțiunii.
La 20 iunie 2022, Ganaciuc Gheorghe, reprezentat de avocatul Sergiu Cotruța,
a depus referință, prin care a solicitat declararea inadmisibilă a recursului depus de
Serviciul Fiscal de Stat.
În conformitate cu art. 434 din Codul de procedură civilă, recursul se declară
în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale, dacă
legea nu prevede altfel. Termenul de 2 luni este termen de decădere și nu poate fi
restabilit.
Din materialele cauzei rezultă că decizia din 02 decembrie 2021 a Curții de
Apel Chișinău a fost expediată părților la 31 ianuarie 2022 (f.d. 146, 147), însă date
privind recepționarea acesteia la materialele cauzei lipsesc.
Prin urmare, Colegiul consideră că recursul declarat de Serviciul Fiscal de Stat
la 28 martie 2022, și recursul declarat de către Ganaciuc Gheorghe, reprezentat de
avocatul Sergiu Cotruța la 01 aprilie 2022, împotriva deciziei instanței de apel din
02 decembrie 2021 sunt depuse în termenul prevăzut de art. 434 alin. (1) din Codul
de procedură civilă.
În conformitate cu art. 439 alin. (2) și (3) din Codul de procedură civilă, după
parvenirea dosarului, un complet din 3 judecători decide asupra admisibilității
recursului, dispune expedierea copiei de pe recurs intimatului, cu înștiințarea despre
necesitatea depunerii obligatorii a referinței timp de o lună de la data primirii
acesteia.
Judecătorul raportor verifică încadrarea în prevederile legii a temeiurilor
invocate în recurs și face un raport verbal în fața completului de judecată instituit în
conformitate cu alin. (2).
Prin încheierea din 01 iulie 2022 a Curții Supreme de Justiție au fost considerate
admisibile recursurile declarate de Serviciul Fiscal de Stat și de către Ganaciuc
Gheorghe, reprezentat de avocatul Sergiu Cotruța, împotriva deciziei din 02
decembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău, și transmise Colegiului civil, comercial
și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție pentru a fi
examinate în fond (f.d. 193).
În conformitate cu art. 441 din Codul de procedură civilă, în cazul în care
4
recursul este considerat admisibil, un complet din 5 judecători examinează fondul
recursului.
În corespundere cu art. 444 din Codul de procedură civilă, recursul se
examinează fără înștiințarea participanților la proces. Completul din 5 judecători
decide asupra oportunității invitării tuturor participanților sau a reprezentanților
acestora pentru a se pronunța cu privire la problemele de legalitate invocate în
cererea de recurs.
Astfel, Colegiul lărgit a decis inoportună invitarea acestora, întrucât
argumentele expuse în cererile de recurs au fost formulate cu suficientă precizie
pentru a permite instanței verificarea legalității hotărârii atacate.
La caz, Colegiul reține că recurenții au contestat decizia instanței de apel și
hotărârea instanței de fond doar în partea încasării cheltuielilor de judecată.
Așa fiind, verificând în limitele invocate în recursuri legalitatea hotărârilor
atacate, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții
Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a respinge recursul declarat de Ganaciuc
Gheorghe, reprezentat de avocatul Sergiu Cotruța și a admite recursul declarat de
Serviciul Fiscal de Stat, a casa parțial decizia instanței de apel și hotărârea primei
instanțe în partea încasării cheltuielilor de judecată pentru asistență juridică și, în
această parte, a emite o hotărâre nouă de respingere a acestei pretenții, cu menținerea
în rest a hotărârilor contestate, din următoarele considerente.
În temeiul art. 432 alin. (1) din Codul de procedură civilă, părțile și alți
participanți la proces sânt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă
încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a
normelor de drept procedural.
În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. b) din Codul de procedură civilă,
instanța, după ce judecă recursul, este în drept să admită recursul și să caseze integral
sau parțial decizia instanței de apel și hotărîrea primei instanțe, pronunțând o nouă
hotărîre.
Din materialele cauzei rezultă că, înaintând prezenta acțiune împotriva
Serviciului Fiscal de Stat, reclamantul Ganaciuc Gheorghe a solicitat întoarcerea
executării deciziei nr. 19/12 din 27 octombrie 2015 emisă de Comisia administrativă
a Preturii sectorului Rîșcani, mun. Chișinău și încasarea prejudiciului material în
sumă de 1 105 de lei și cheltuielile de asistență juridică în mărime de 8 000 de lei,
în total suma de 9 105 de lei.
Fiind investită cu judecarea cauzei în fond, Judecătoria Chișinău, sediul Centru
prin hotărârea din 30 iunie 2020 a admis parțial acțiunea.
S-a dispus întoarcerea executării deciziei nr. 19/12 din 27 octombrie 2015 cu
privire la aplicarea sancțiunii contravenționale - amendă în sumă de 200 de lei, emisă
de Comisia administrativă a Preturii sectorului Rîșcani, mun. Chișinău prin
încasarea din contul statului în beneficiul lui Ganaciuc Gheorghe a sumei de 2 090
de lei, formată din amendă în sumă de 200 de lei, cheltuieli de executare în sumă de
890 de lei și cheltuielile de asistență juridică în sumă de 1 000 de lei, în rest
pretențiile au fost respinse ca neîntemeiate.
Prin decizia din 02 decembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău, au fost respinse
cererile de apel depuse de Ganaciuc Gheorghe și de Serviciul Fiscal de Stat, cu
menținerea hotărârii din 30 iunie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru.
5
Relevant este că ambii apelanți au contestat hotărârea instanței de fond doar în
partea încasării cheltuielilor de judecată.
În acest sens, instanța de judecată subliniază că, la pronunțarea deciziei din 02
decembrie 2021, instanța de apel s-a călăuzit de articolele 90, 94 și 96 din Codul de
procedură civilă.
Recurenții Serviciul Fiscal de Stat și Ganaciuc Gheorghe, reprezentat de
avocatul Sergiu Cotruța, nu au fost de acord cu o asemenea soluție și au invocat că
instanțele de judecată au interpretat în mod eronat legea.
În baza limitelor impuse de art. 442 alin. (1) din Codul de procedură civilă,
Colegiul lărgit învederează că judecând recursul declarat împotriva deciziei date în
apel, instanța verifică, în limitele invocate în recurs și în baza referinței depuse de
către intimat, legalitatea hotărîrii atacate, fără a administra noi dovezi.
Colegiului lărgit îi revine obligația de a verifica dacă erorile judiciare pot fi
calificate esențiale și dacă pot fi corectate în baza argumentelor expuse de părți,
coroborate prin înscrisurile anexate la materialele cauzei.
Efectul omisiunii instanței de apel va fi analizat prin prisma consecințelor
juridice pe care acestea le produc în soluționarea cauzei, în special, în limitele
standardelor impuse de art. 239 din Codul de procedură civilă.
Or, în conformitate cu această normă, hotărârea judecătorească trebuie să fie
legală și întemeiată. Instanța își întemeiază hotărârea numai pe circumstanțele
constatate nemijlocit de instanță și pe probele cercetate în ședință de judecată. În
mod corespunzător, instanța de recurs va raporta circumstanțele cauzei rezumate mai
sus la normele de drept material și procesual aplicabile cauzei.
Conform art. 7 din Legea nr.1545-XIII din 25 februarie 1998 cu privire la
modul de reparare a prejudiciului cauzat prin acțiunile ilicite ale organelor de
urmărire penală, ale procuraturii și ale instanțelor judecătorești, în cazurile
menționate la art. 3, persoanei fizice sau juridice i se compensează sau i se restituie:
a) salariul și alte venituri provenite din muncă, ce constituie sursa ei principală de
existență, de care a fost privată în urma acțiunilor ilicite; b) pensia sau
indemnizația a cărei plată a fost sistată ca urmare a arestului ilegal și ținerii sub
arest; c) averea (inclusiv depunerile bănești și dobânzile aferente, obligațiile
împrumuturilor de stat și câștigurile aferente) confiscată or trecută în venitul
statului de către instanța judecătorească sau ridicată de organul de urmărire penală,
precum și averea sechestrată; d) amenzile percepute ca urmare a executării
sentinței judiciare și cheltuielile de judecată suportate de persoana fizică în legătură
cu acțiunile ilicite; e) sumele plătite de ea pentru asistența juridică; f) cheltuielile
pentru tratamentul ei, tratament determinat de aplicarea față de aceasta a unor
acțiuni ilicite (a maltratării); g) cheltuielile efectuate în legătură cu chemările în
organul de urmărire penală, organul procuraturii sau în instanța judecătorească.
Potrivit art. 13 alin. (1), (2) dinLegea nr.1545-XIII din 25 februarie 1998 cu
privire la modul de reparare a prejudiciului cauzat prin acțiunile ilicite ale organelor
de urmărire penală, ale procuraturii și ale instanțelor judecătorești, repararea
prejudiciului specificat la art.7 lit. a), c)-g) și în capitolul III se efectuează din contul
bugetului de stat, iar în cazul când prejudiciul a fost cauzat de organul de urmărire
penală întreținut din bugetul local - din contul acestui buget. Prejudiciul material și
moral cauzat prin aplicarea ilicită a amenzilor contravenționale de către alte organe
decât instanța de judecată se repară de către aceste organe.
Amenzile se restituie de la buget, din fondul în care acestea au fost virate sau
6
de către organul care a beneficiat de aceste sume.
Potrivit art. 384 alin. (2) lit. u) din Codul contravențional, persoana în a cărei
privință a fost pornit proces contravențional are dreptul să ceară și să primească
despăgubiri pentru prejudiciul cauzat prin acțiunile sau inacțiunile ilicite ale
autorității competente să constate contravenția sau să soluționeze cauza
contravențională.
Prin prisma prevederilor menționate, în ipoteza declarării nule de către
Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani prin hotărîrea din 29 decembrie 2016 a
procesului-verbal cu privire la contravenție din 10 septembrie 2015 și deciziei
Comisiei administrative a Preturii sectorului Rîșcani, mun. Chișinău din 27
octombrie 2015 cu încetarea cazul contravențional, cheltuielile de asistență juridică
în mărime de 8 000 de lei pretinse de Ganaciuc Gheorghe, odată cu anularea actului
de sancționare contravențională, puteau fi solicitate doar din contul organului care a
examinat cazul contravențional și a aplicat prin decizia s-a sancțiunea
contravențională, dar nicidecum din contul Serviciului Fiscal de Stat. Respectiv,
cerința cu privire la încasarea cheltuielilor de asistență juridică în mărime de 8 000
de lei pretinse de Ganaciuc Gheorghe, precum că ar fi fost suportate la examinarea
cazului contravențional și în prezenta cauză, nu poate fi întemeiată pe dispozițiile
Titlului III, Capitolului XIII (Întoarcerea executării silite art.art. 157-160) din Codul
de executare.
În circumstanțele expuse și reieșind din prevederile normelor de drept material
citate supra, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții
Supreme de Justiție consideră greșită soluția primei instanțe, menținută de către
instanța de apel, privind încasarea din contul recurentului Serviciului Fiscal de Stat
în beneficiul lui Ganaciuc Gheorghe a sumei de 1 000 de lei cu titlu de cheltuieli de
asistență juridică, acesta fiind pârât necorespunzător în cauza dată.
Reieșind din considerentele menționate, Colegiul civil, comercial și de
contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de
a admite recursul declarat de Serviciul Fiscal de Stat, a respinge recursul declarat de
către Ganaciuc Gheorghe, reprezentat de avocatul Sergiu Cotruța, a casa parțial
decizia din 02 decembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău și hotărârea din 30 iunie
2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, în partea încasării cheltuielilor de
asistență juridică în mărime de 1 000 de lei, și în această parte a emite o hotărâre
nouă de respingere a acestei pretenții, cu menținerea în rest a deciziei instanței de
apel și a hotărârii primei instanțe.
În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. b) din Codul de procedură civilă,
Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de
Justiție
d e c i d e :
Se admite recursul declarat de Serviciul Fiscal de Stat.
Se respinge recursul declarat de către Ganaciuc Gheorghe, reprezentat de
avocatul Sergiu Cotruța.
Se casează parțial decizia din 02 decembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău și
hotărârea din 30 iunie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, în cauza civilă,
intentată la cererea de chemare în judecată depusă de către Ganaciuc Gheorghe
împotriva Serviciului Fiscal de Stat cu privire la întoarcerea executării, încasarea
7
prejudiciului material și a cheltuielilor de judecată, în partea încasării cheltuielilor
de asistență juridică, și în această parte se emite o hotărâre nouă prin care:
Se respinge cerința lui Ganaciuc Gheorghe împotriva Serviciului Fiscal de Stat
cu privire la încasarea cheltuielilor de asistență juridică în mărime de 8 000 de lei.
În rest, decizia din 02 decembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău și hotărârea
din 30 iunie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, se mențin.
Decizia este irevocabilă.
Președintele ședinței,
judecătorul Svetlana Filincova
judecători Dumitru Mardari
Galina Stratulat
Nicolae Craiu
Victor Burduh
8