2ra-483/22 — intoarcerea executarii, incasarea prejudiciului material si a cheltuielilor de judecata

Dosarul nr. 2ra-483/2022 2-19203845-01-2ra-08042022 Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Centru (L. Lavric) Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (V. Sîrbu, V. Mihaila, Iu. Cotruță) D E C I Z I E 21 septembrie 2022 mun.

Chișinău Colegiul Civil Comercial și de Contencios Administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție În componență: Președintele ședinței, judecătorul Svetlana Filincova judecători Dumitru Mardari Galina Stratulat Nicolae Craiu Victor Burduh examinând recursurile declarate de Serviciul Fiscal de Stat și de către Ganaciuc Gheorghe, reprezentat de avocatul Sergiu Cotruța, în cauza civilă, intentată la cererea de chemare în judecată depusă de către Ganaciuc Gheorghe împotriva Serviciului Fiscal de Stat cu privire la întoarcerea executării, încasarea prejudiciului material și a cheltuielilor de judecată, împotriva deciziei din 02 decembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău, c o n s t a t ă : La 24 decembrie 2019, Ganaciuc Gheorghe s-a adresat cu cerere de chemare în judecată împotriva Serviciului Fiscal de Stat prin care a solicitat întoarcerea executării deciziei nr. 19/12 din 27 octombrie 2015 emisă de Comisia administrativă a Preturii sectorului Rîșcani, încasarea sumei de 1 105 de lei cu titlu de prejudiciu material și a cheltuielilor de asistență juridică.

În motivarea acțiunii a indicat că, la 10 septembrie 2015, ÎMGFL- 21 a întocmit procesul-verbal cu privire la contravenție nr. 001354 prin care a fost pornit procesul contravențional pe faptul neefectuării timp de șase luni consecutive a plăților pentru serviciile comunale. Prin decizia din 27 octombrie 2015 nr. 19/21 a Comisiei administrative a Preturii sectorului Rîșcani i-a fost aplicată amendă în mărime de 200 de lei. Ulterior, după comunicarea deciziei de către executorul judecătoresc Olga Pascari, la 06 iulie 2016 a depus contestație la Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani. La 29 decembrie 2016 procesul - verbal cu privire la contravenție din 10 septembrie 2015 și decizia Comisiei administrative a Preturii sectorului Rîșcani, mun.

Chișinău din 27 octombrie 2015 au fost declarate nule și încetat cazul contravențional. A invocat reclamantul că, hotărârea din 29 decembrie 2016 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, nu a fost adusă la cunoștință executorului judecătoresc 1 Olga Pascari, care la 22 decembrie 2016 a extras de pe contul său bancar suma de 1105 de lei, cunoscând despre faptul contestării deciziei. Or, procedura de executare urma să fie suspendată până la soluționarea cauzei de către instanța de judecată. A relatat reclamantul că, pentru apărarea drepturilor sale a apelat la avocatul stagiar Blanari Dionisie, cu care a încheiat contract de prestări servicii juridice și i-a achitat suma de 3 000 de lei pentru servicii juridice acordate.

La 10 ianuarie 2018, avocatul Dionisie Blanari a depus cerere de eliberare a ordonanței judecătorești privind întoarcerea executării deciziei din 27 octombrie 2015, cu încasarea din contul statului a sumei de 1 105 de lei, cu titlu de prejudiciu material și 3 000 de lei cheltuieli de judecată, însă prin încheierea din 16 ianuarie 2018 s-a explicat posibilitatea adresării în instanță, în ordinea generală. La 18 decembrie 2019, s-a adresat avocatului Smerea Cristina, pentru serviciile căreia a achitat onorariu în sumă de 5 000 de lei. A solicitat reclamantul întoarcerea executării deciziei nr. 19/12 din 27 octombrie 2015 emisă de Comisia administrativă a Preturii sectorului Rîșcani, mun. Chișinău, încasarea prejudiciului material în sumă de 1 105 de lei și cheltuielile de asistență juridică în mărime de 8 000 de lei, în total suma de 9 105 de lei.

Prin hotărârea din 30 iunie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, a fost admisă parțial cererea de chemare în judecată. S-a dispus întoarcerea executării deciziei nr. 19/12 din 27 octombrie 2015 cu privire la aplicarea sancțiunii contravenționale - amendă în sumă de 200 de lei, emisă de Comisia administrativă a Preturii sectorului Rîșcani, mun. Chișinău prin încasarea din contul statului în beneficiul lui Ganaciuc Gheorghe a sumei de 2 090 de lei, formată din amendă în sumă de 200 de lei, cheltuieli de executare în sumă de 890 de lei și cheltuielile de asistență juridică în sumă de 1 000 de lei, în rest pretențiile au fost respinse ca neîntemeiate.

Nefiind de acord cu hotărârea primei instanțe, la 07 iulie 2020, Serviciul Fiscal de Stat a depus cerere de apel împotriva hotărârii din 30 iunie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, solicitând admiterea apelului, casarea parțială a hotărârii instanței de fond, cu pronunțarea unei decizii noi prin care să fie respinsă solicitarea cu privire la încasarea cheltuielilor de asistență juridică în sumă de 1 000 de lei. La 27 iulie 2020, Ganaciuc Gheorghe a depus cerere de apel împotriva hotărârii din 30 iunie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, solicitând admiterea apelului, casarea parțială a hotărârii instanței de fond, cu pronunțarea unei decizii noi prin care să fie admisă integral solicitarea cu privire la încasarea cheltuielilor de judecată.

Prin decizia din 02 decembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău, au fost respinse cererile de apel depuse de Ganaciuc Gheorghe și de Serviciul Fiscal de Stat, cu menținerea hotărârii din 30 iunie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru. Pentru a decide astfel, instanța de apel a constatat că apelanții au contestat hotărârea instanței de fond doar în partea încasării cheltuielilor de judecată. Curtea de Apel Chișinău a menționat că, la materialele dosarului lipsește raportul privind numărul de ore lucrate care să conțină o descriere a acțiunilor de asistență juridică întreprinsă de avocat, precum și evidența timpului de lucru aferent.

Astfel, colegiul a constatat că instanța de fond întemeiat a dispus încasarea de la Serviciul Fiscal de Stat în beneficiul lui Ganaciuc Gheorghe cheltuielile pentru asistență juridică în sumă de 1 000 de lei, această sumă fiind una reală, necesară și 2 rezonabilă, ținând cont de volumul de lucru efectuat de către avocatul Smerea Cristina. La 28 martie 2022, Serviciul Fiscal de Stat a declarat recurs împotriva deciziei instanței de apel din 02 decembrie 2021 prin care a solicitat casarea deciziei instanței de apel și a hotărârii instanței de fond, cu pronunțarea unei decizii noi de respingere integrală a acțiunii.

În motivarea recursului recurentul a manifestat dezacordul cu hotărârile instanțelor ierarhic inferioare, menționând că instanța de apel nu a luat în considerare circumstanțele de fapt și de drept care au importanță majoră pentru soluționarea cauzei, nu a dat apreciere și nu s-a expus asupra argumentelor invocate în cadrul ședinței de judecată de către recurent. A relatat recurentul că cheltuielile pentru asistența juridică trebuie să fie necesare, realmente angajate și rezonabile ca mărime. Pentru dovada cheltuielilor suportate, se evidențiază necesitatea prezentării de către partea care pretinde compensarea cheltuielilor a dovezii achitării onorariilor avocaților, a copiei de pe facturile de strictă evidență, emise pentru clienți, listă detaliată a actelor/acțiunilor efectuate de avocat și orarul timpului aferent acestora.

Astfel, Ganaciuc Gheorghe nu a prezentat la materialele dosarului contractul încheiat cu avocatul, raportul privind lucrul efectuat, lista detaliată a actelor/acțiunilor efectuate de către avocat și orarul timpului aferent acestora. A menționat recurentul că, la materialele cauzei în prima instanță a fost anexat doar bonul de plată în sumă de 3 000 de lei pentru serviciile juridice, fapt ce vine în contradicție cu prevederile legale. La adoptarea soluției, instanța de apel s-a limitat doar la faptul, că instanța de fond în mod întemeiat a dispus încasarea de la Serviciul Fiscal de Stat în beneficiul lui Ganaciuc Gheorghe a cheltuielilor pentru asistență juridică în sumă de 1 000 lei, motivând că această sumă este una reală, necesară și rezonabilă, ținând cont de volumul de lucru efectuat de către avocatul intimatului.

Consideră că neîntemeiat s-a dispus achitarea de către Serviciul Fiscal de Stat a serviciilor juridice acordate de către avocați în scopul reprezentării intereselor în instanța de judecată, fapt care vine în contradicție cu prevederile Codului de executare, care expres prevede că, în cadrul întoarcerii executării instanța de judecată dispune din oficiu restituirea către pârât (debitor), din contul reclamantului (creditorului), a tot ceea ce s-a încasat în temeiul hotărârii anulate, precum și a cheltuielilor de executare, însă nu prevede restituirea cheltuielilor de asistență juridică. La 01 aprilie 2022, Ganaciuc Gheorghe, reprezentat de avocatul Sergiu Cotruța, a declarat recurs împotriva deciziei instanței de apel din 02 decembrie 2021 prin care a solicitat casarea deciziei instanței de apel cu pronunțarea unei decizii noi prin care să fie admisă integral solicitarea cu privire la încasarea cheltuielilor de judecată.

În motivarea cererii de recurs a invocat că, instanța de apel a aplicat eronat normele dreptului material și procedural și a apreciat greșit circumstanțele de fapt ale cauzei. Consideră recurentul că, referitor la cheltuielile de asistență juridică instanțele inferioare au dat o apreciere subiectivă acestui capăt de cerere or, circumstanțele de fapt și probele prezentate demonstrează că Ganaciuc Gheorghe a suportat cheltuieli într-un cuantum mult mai mare. A menționat că, bonurile de plată anexate la materialele cauzei, eliberate de către Cabinetul Avocatului „Ion Matusenco” și Cabinetul Avocatului „Smerea 3 Cristina”, demonstrează suportarea cheltuielilor de asistență juridică de către beneficiarul Ganaciuc Gheorghe.

Mai mult, acțiunile întreprinse de avocatul-stagiar Blanari Dionisie și avocatul Smerea Cristina în cadrul procesului de judecată în baza căruia se solicită compensarea cheltuielilor, sunt probate și prin raporturile de activitate, în care sunt descrise amănunțit activitățile realizate. Consideră recurentul că, la materialele cauzei au fost anexate acte suficiente în vederea admiterii pretenției de încasare integrală a cheltuielilor de asistență juridică acordate de către avocatul-stagiar Blanari Dionisie și avocatul Smerea Cristina beneficiarului Ganaciuc Gheorghe, iar argumentele instanței de apel sunt neîntemeiate și contravin circumstanțelor cauzei. La 08 aprilie 2022, Curtea Supremă de Justiție a expediat în adresa intimaților copiile cererilor de recurs, cu înștiințarea despre posibilitatea depunerii referinței, fapt ce se confirmă prin scrisorile de însoțire anexate la materialele dosarului (f.d.

172). La 11 mai 2022, Serviciul Fiscal de Stat, a depus referință prin care a solicitat respingerea cererii de recurs depuse de Ganaciuc Gheorghe, reprezentat de avocatul Sergiu Cotruța, casarea deciziei instanței de apel, cu pronunțarea unei decizii noi de respingere a acțiunii. La 20 iunie 2022, Ganaciuc Gheorghe, reprezentat de avocatul Sergiu Cotruța, a depus referință, prin care a solicitat declararea inadmisibilă a recursului depus de Serviciul Fiscal de Stat. În conformitate cu art. 434 din Codul de procedură civilă, recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale, dacă legea nu prevede altfel. Termenul de 2 luni este termen de decădere și nu poate fi restabilit.

Din materialele cauzei rezultă că decizia din 02 decembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău a fost expediată părților la 31 ianuarie 2022 (f.d. 146, 147), însă date privind recepționarea acesteia la materialele cauzei lipsesc. Prin urmare, Colegiul consideră că recursul declarat de Serviciul Fiscal de Stat la 28 martie 2022, și recursul declarat de către Ganaciuc Gheorghe, reprezentat de avocatul Sergiu Cotruța la 01 aprilie 2022, împotriva deciziei instanței de apel din 02 decembrie 2021 sunt depuse în termenul prevăzut de art. 434 alin. (1) din Codul de procedură civilă. În conformitate cu art. 439 alin. (2) și (3) din Codul de procedură civilă, după parvenirea dosarului, un complet din 3 judecători decide asupra admisibilității recursului, dispune expedierea copiei de pe recurs intimatului, cu înștiințarea despre necesitatea depunerii obligatorii a referinței timp de o lună de la data primirii acesteia.

Judecătorul raportor verifică încadrarea în prevederile legii a temeiurilor invocate în recurs și face un raport verbal în fața completului de judecată instituit în conformitate cu alin. (2). Prin încheierea din 01 iulie 2022 a Curții Supreme de Justiție au fost considerate admisibile recursurile declarate de Serviciul Fiscal de Stat și de către Ganaciuc Gheorghe, reprezentat de avocatul Sergiu Cotruța, împotriva deciziei din 02 decembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău, și transmise Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție pentru a fi examinate în fond (f.d. 193). În conformitate cu art. 441 din Codul de procedură civilă, în cazul în care 4 recursul este considerat admisibil, un complet din 5 judecători examinează fondul recursului.

În corespundere cu art. 444 din Codul de procedură civilă, recursul se examinează fără înștiințarea participanților la proces. Completul din 5 judecători decide asupra oportunității invitării tuturor participanților sau a reprezentanților acestora pentru a se pronunța cu privire la problemele de legalitate invocate în cererea de recurs. Astfel, Colegiul lărgit a decis inoportună invitarea acestora, întrucât argumentele expuse în cererile de recurs au fost formulate cu suficientă precizie pentru a permite instanței verificarea legalității hotărârii atacate. La caz, Colegiul reține că recurenții au contestat decizia instanței de apel și hotărârea instanței de fond doar în partea încasării cheltuielilor de judecată.

Așa fiind, verificând în limitele invocate în recursuri legalitatea hotărârilor atacate, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a respinge recursul declarat de Ganaciuc Gheorghe, reprezentat de avocatul Sergiu Cotruța și a admite recursul declarat de Serviciul Fiscal de Stat, a casa parțial decizia instanței de apel și hotărârea primei instanțe în partea încasării cheltuielilor de judecată pentru asistență juridică și, în această parte, a emite o hotărâre nouă de respingere a acestei pretenții, cu menținerea în rest a hotărârilor contestate, din următoarele considerente. În temeiul art. 432 alin. (1) din Codul de procedură civilă, părțile și alți participanți la proces sânt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural.

În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. b) din Codul de procedură civilă, instanța, după ce judecă recursul, este în drept să admită recursul și să caseze integral sau parțial decizia instanței de apel și hotărîrea primei instanțe, pronunțând o nouă hotărîre. Din materialele cauzei rezultă că, înaintând prezenta acțiune împotriva Serviciului Fiscal de Stat, reclamantul Ganaciuc Gheorghe a solicitat întoarcerea executării deciziei nr. 19/12 din 27 octombrie 2015 emisă de Comisia administrativă a Preturii sectorului Rîșcani, mun. Chișinău și încasarea prejudiciului material în sumă de 1 105 de lei și cheltuielile de asistență juridică în mărime de 8 000 de lei, în total suma de 9 105 de lei.

Fiind investită cu judecarea cauzei în fond, Judecătoria Chișinău, sediul Centru prin hotărârea din 30 iunie 2020 a admis parțial acțiunea. S-a dispus întoarcerea executării deciziei nr. 19/12 din 27 octombrie 2015 cu privire la aplicarea sancțiunii contravenționale - amendă în sumă de 200 de lei, emisă de Comisia administrativă a Preturii sectorului Rîșcani, mun. Chișinău prin încasarea din contul statului în beneficiul lui Ganaciuc Gheorghe a sumei de 2 090 de lei, formată din amendă în sumă de 200 de lei, cheltuieli de executare în sumă de 890 de lei și cheltuielile de asistență juridică în sumă de 1 000 de lei, în rest pretențiile au fost respinse ca neîntemeiate. Prin decizia din 02 decembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău, au fost respinse cererile de apel depuse de Ganaciuc Gheorghe și de Serviciul Fiscal de Stat, cu menținerea hotărârii din 30 iunie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru.

5 Relevant este că ambii apelanți au contestat hotărârea instanței de fond doar în partea încasării cheltuielilor de judecată. În acest sens, instanța de judecată subliniază că, la pronunțarea deciziei din 02 decembrie 2021, instanța de apel s-a călăuzit de articolele 90, 94 și 96 din Codul de procedură civilă. Recurenții Serviciul Fiscal de Stat și Ganaciuc Gheorghe, reprezentat de avocatul Sergiu Cotruța, nu au fost de acord cu o asemenea soluție și au invocat că instanțele de judecată au interpretat în mod eronat legea. În baza limitelor impuse de art. 442 alin. (1) din Codul de procedură civilă, Colegiul lărgit învederează că judecând recursul declarat împotriva deciziei date în apel, instanța verifică, în limitele invocate în recurs și în baza referinței depuse de către intimat, legalitatea hotărîrii atacate, fără a administra noi dovezi.

Colegiului lărgit îi revine obligația de a verifica dacă erorile judiciare pot fi calificate esențiale și dacă pot fi corectate în baza argumentelor expuse de părți, coroborate prin înscrisurile anexate la materialele cauzei. Efectul omisiunii instanței de apel va fi analizat prin prisma consecințelor juridice pe care acestea le produc în soluționarea cauzei, în special, în limitele standardelor impuse de art. 239 din Codul de procedură civilă. Or, în conformitate cu această normă, hotărârea judecătorească trebuie să fie legală și întemeiată. Instanța își întemeiază hotărârea numai pe circumstanțele constatate nemijlocit de instanță și pe probele cercetate în ședință de judecată. În mod corespunzător, instanța de recurs va raporta circumstanțele cauzei rezumate mai sus la normele de drept material și procesual aplicabile cauzei.

Conform art. 7 din Legea nr.1545-XIII din 25 februarie 1998 cu privire la modul de reparare a prejudiciului cauzat prin acțiunile ilicite ale organelor de urmărire penală, ale procuraturii și ale instanțelor judecătorești, în cazurile menționate la art. 3, persoanei fizice sau juridice i se compensează sau i se restituie: a) salariul și alte venituri provenite din muncă, ce constituie sursa ei principală de existență, de care a fost privată în urma acțiunilor ilicite; b) pensia sau indemnizația a cărei plată a fost sistată ca urmare a arestului ilegal și ținerii sub arest; c) averea (inclusiv depunerile bănești și dobânzile aferente, obligațiile împrumuturilor de stat și câștigurile aferente) confiscată or trecută în venitul statului de către instanța judecătorească sau ridicată de organul de urmărire penală, precum și averea sechestrată; d) amenzile percepute ca urmare a executării sentinței judiciare și cheltuielile de judecată suportate de persoana fizică în legătură cu acțiunile ilicite; e) sumele plătite de ea pentru asistența juridică; f) cheltuielile pentru tratamentul ei, tratament determinat de aplicarea față de aceasta a unor acțiuni ilicite (a maltratării); g) cheltuielile efectuate în legătură cu chemările în organul de urmărire penală, organul procuraturii sau în instanța judecătorească.

Potrivit art. 13 alin. (1), (2) dinLegea nr.1545-XIII din 25 februarie 1998 cu privire la modul de reparare a prejudiciului cauzat prin acțiunile ilicite ale organelor de urmărire penală, ale procuraturii și ale instanțelor judecătorești, repararea prejudiciului specificat la art.7 lit. a), c)-g) și în capitolul III se efectuează din contul bugetului de stat, iar în cazul când prejudiciul a fost cauzat de organul de urmărire penală întreținut din bugetul local - din contul acestui buget. Prejudiciul material și moral cauzat prin aplicarea ilicită a amenzilor contravenționale de către alte organe decât instanța de judecată se repară de către aceste organe. Amenzile se restituie de la buget, din fondul în care acestea au fost virate sau 6 de către organul care a beneficiat de aceste sume.

Potrivit art. 384 alin. (2) lit. u) din Codul contravențional, persoana în a cărei privință a fost pornit proces contravențional are dreptul să ceară și să primească despăgubiri pentru prejudiciul cauzat prin acțiunile sau inacțiunile ilicite ale autorității competente să constate contravenția sau să soluționeze cauza contravențională. Prin prisma prevederilor menționate, în ipoteza declarării nule de către Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani prin hotărîrea din 29 decembrie 2016 a procesului-verbal cu privire la contravenție din 10 septembrie 2015 și deciziei Comisiei administrative a Preturii sectorului Rîșcani, mun.

Chișinău din 27 octombrie 2015 cu încetarea cazul contravențional, cheltuielile de asistență juridică în mărime de 8 000 de lei pretinse de Ganaciuc Gheorghe, odată cu anularea actului de sancționare contravențională, puteau fi solicitate doar din contul organului care a examinat cazul contravențional și a aplicat prin decizia s-a sancțiunea contravențională, dar nicidecum din contul Serviciului Fiscal de Stat. Respectiv, cerința cu privire la încasarea cheltuielilor de asistență juridică în mărime de 8 000 de lei pretinse de Ganaciuc Gheorghe, precum că ar fi fost suportate la examinarea cazului contravențional și în prezenta cauză, nu poate fi întemeiată pe dispozițiile Titlului III, Capitolului XIII (Întoarcerea executării silite art.art.

157-160) din Codul de executare. În circumstanțele expuse și reieșind din prevederile normelor de drept material citate supra, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție consideră greșită soluția primei instanțe, menținută de către instanța de apel, privind încasarea din contul recurentului Serviciului Fiscal de Stat în beneficiul lui Ganaciuc Gheorghe a sumei de 1 000 de lei cu titlu de cheltuieli de asistență juridică, acesta fiind pârât necorespunzător în cauza dată.

Reieșind din considerentele menționate, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a admite recursul declarat de Serviciul Fiscal de Stat, a respinge recursul declarat de către Ganaciuc Gheorghe, reprezentat de avocatul Sergiu Cotruța, a casa parțial decizia din 02 decembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău și hotărârea din 30 iunie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, în partea încasării cheltuielilor de asistență juridică în mărime de 1 000 de lei, și în această parte a emite o hotărâre nouă de respingere a acestei pretenții, cu menținerea în rest a deciziei instanței de apel și a hotărârii primei instanțe. În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. b) din Codul de procedură civilă, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție d e c i d e : Se admite recursul declarat de Serviciul Fiscal de Stat.

Se respinge recursul declarat de către Ganaciuc Gheorghe, reprezentat de avocatul Sergiu Cotruța. Se casează parțial decizia din 02 decembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău și hotărârea din 30 iunie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, în cauza civilă, intentată la cererea de chemare în judecată depusă de către Ganaciuc Gheorghe împotriva Serviciului Fiscal de Stat cu privire la întoarcerea executării, încasarea 7 prejudiciului material și a cheltuielilor de judecată, în partea încasării cheltuielilor de asistență juridică, și în această parte se emite o hotărâre nouă prin care: Se respinge cerința lui Ganaciuc Gheorghe împotriva Serviciului Fiscal de Stat cu privire la încasarea cheltuielilor de asistență juridică în mărime de 8 000 de lei.

În rest, decizia din 02 decembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău și hotărârea din 30 iunie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, se mențin. Decizia este irevocabilă. Președintele ședinței, judecătorul Svetlana Filincova judecători Dumitru Mardari Galina Stratulat Nicolae Craiu Victor Burduh 8