3ra-57/22 — anularea actului administrativ

3ra-57/22 — anularea actului administrativ (Curtea Supremă de Justiție, 2022)

Dosar nr. 3ra-57/22

2-19127385-01-3ra-19012022

Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Râșcani (jud. A. Paniș)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (A. Minciuna, E. Palanciuc, V. Clima)

D E C I Z I E

21 septembrie 2022 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele ședinței, judecătorul Tamara Chișca-Doneva

Judecătorii Ala Cobăneanu

Nina Vascan

Nicolae Craiu

Aliona Miron

examinând recursul depus de Grigore Țîrchi și recursul depus de avocatul Vadim

Filipov, în interesele lui Constantin Andriuță și Alexandru Sava,

în cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă de

Constantin Andriuță împotriva Primăriei mun. Chișinău, persoane terțe Alexandru

Sava, Grigore Țîrchi, Serghei Nicolaev și Gheorghe Rusnac, cu privire la anularea

actului administrativ,

împotriva deciziei din 06 octombrie 2021 a Curții de Apel Chișinău prin care s-a

casat hotărârea din 13 februarie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani și a fost

respinsă acțiunea,

c o n s t a t ă:

La 02 august 2019, Constantin Andriuță, prin intermediul avocatului Vadim

Filipov, a înaintat o cerere de chemare în judecată împotriva Primăriei mun. Chișinău,

solicitând anularea dispoziției nr.401-d din 13 iunie 2019 „cu privire la revocarea

autorizației de construire nr.51-c/19 din 29 ianuarie 2019 pentru construirea unei case

de locuit individuale pe terenul din str. Xxx, nr cadastral xxx” și anularea actului de

constatare (procesului-verbal) nr.xxx din 10 iunie 2019.

În motivarea acțiunii reclamantul a indicat că, în baza deciziei nr. 6/50-14 din 03

octombrie 2014 a Consiliului municipal Chișinău și a contractului de arendă funciară

nr. xxx din 07 noiembrie 2014, i-a fost atribuit în arendă un lot de pământ pentru

construcția casei de locuit individuale, pentru care acesta a achitat plățile de arendă. În

corespundere cu legislația privind principiile urbanismului și amenajării teritoriului și

a autorizării lucrărilor de construire, a obținut certificatul de urbanism și autorizația de

construire nr. 148-c/15 din 16 septembrie 2015, elaborând și un proiect costisitor. A

1

fost contractat un antreprenor care să efectueze lucrările de construcție, care la rândul

său a informat organele competente despre începerea lucrărilor.

Reclamantul a relatat că, la 18 iunie 2019 a aflat despre dispoziția Primăriei mun.

Chișinău nr. 401-d din 13 iunie 2019 „cu privire la revocarea autorizației de construire

nr.51-c/19 din 29 ianuarie 2019 pentru construirea unei case de locuit individuale pe

terenul din str. Xxx, nr cadastral xxx” și despre actul de constatare pe teren nr. xxx din

10 iunie 2019 întocmit de Direcția generală arhitectură, urbanism și relații funciare,

prin care s-a constatat amplasarea cu abateri de la documentație, a casei de locuit (în

proces de construcție). Despre actul de constatare nr.xxx din 10 iunie 2019 nu a

cunoscut, nu a fost eliberat de autoritatea emitentă, nu a fost invitat să ofere explicații

și să prezinte probe/acte suplimentare, astfel fiind îngrădit dreptul la apărare.

La fel, la data emiterii dispoziției nr. 401-d din 13 iunie 2019 cu privire la

revocarea autorizației de construire nr.51-c/19 din 29 ianuarie 2019 nu i-a fost adus la

cunoștință actul de constatare nr. xxx din 10 iunie 2019 și nu i-a fost acordat un termen

rezonabil beneficiarului documentației de proiect pentru înlăturarea abaterilor depistate

prin actul menționat.

A comunicat că, la 18 iunie 2019 a fost depusă o cerere privind efectuarea

controlului suplimentar privind folosirea rațională și după destinație a resurselor

funciare a lotului de teren din mun. Chișinău, str. Xxx xxx, iar la 24 iunie 2019,

Direcția generală arhitectură, urbanism și relații funciare a întocmit actul de constatare

pe teren nr. 35/2019, prin care a constatat că beneficiarul construcției nefinalizate din

str. Xxx xxx, mun. Chișinău s-a conformat obiecțiilor menționate în actul nr.xxx din

10 iunie 2019 și a înlăturat abaterile respective, prin desființarea elementelor

constructive ce nu corespundeau documentației de proiect, precum și alte abateri

menționate.

În consecință, reclamantul invoca că, la 08 iulie 2019 a depus o cerere prealabilă

și la 25 iulie 2019 a fost depusă cererea prealabilă suplimentară asupra dispoziției de

revocare a autorizației de construire, prin care a solicitat suspendarea, anularea și

eliberarea actului administrativ (dispoziției), deoarece toate abaterile au fost înlăturate.

La 25 iulie 2019, Direcția generală arhitectură, urbanism și relații funciare a

întocmit răspunsul la cererile sale, prin care a fost respinsă solicitarea de suspendare a

dispoziției contestate. La 02 august 2019, reclamantul repetat a solicitat eliberarea

dispoziției nr.401-d din 13 iunie 2019 și a actului de constatare nr.xxx din 10 iunie

2019, iar la 02 august 2019 aceeași autoritate a întocmit răspunsul la cerere, prin care

s-au respins solicitările, deoarece nu există motive suficiente pentru anularea actelor și,

totodată, au fost notificate/eliberate copiile actelor administrative, și anume: dispoziția

nr.401-d din 13 iunie 2019 și actul de constatare nr.xxx din 10 iunie 2019.

Reclamantul a apreciat dispoziția nr.401-d din 13 iunie 2019 ca ilegală, fiind

emisă cu încălcarea competenței, din care motive a solicitat instanței anularea acesteia

și anularea actului de constatare (procesului-verbal) nr.xxx din 10 iunie 2019.

Prin încheierea din 30 septembrie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani s-

a dispus atragerea lui Alexandru Sava și Grigore Țîrchi, în proces în calitate de

persoane terțe (f.d.49, vol.I).

2

Prin hotărârea din 13 februarie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani a fost

admisă parțial cererea de chemare în judecată în contenciosul administrativ și a fost

anulată ca ilegală dispoziția nr. 401-d din 13 iunie 2019 de viceprimarul municipiului

Chișinău, privind revocarea autorizației de construire nr.51-c/19 din 29 ianuarie 2019.

În rest, pretențiile reclamantului au fost respinse ca neîntemeiate.

La 12 martie 2020, Primăria mun. Chișinău a declarat apel împotriva hotărârii din

13 februarie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani, prin care a solicitat casarea

acesteia, cu emiterea unei noi hotărâri, prin care să fie respinsă integral acțiunea

înaintată.

La 16 martie 2020, Serghei Nicolaev a declarat apel împotriva hotărârii din 13

februarie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani, prin care a solicitat casarea

acesteia, cu emiterea unei noi decizii, prin care să fie respinsă integral acțiunea

înaintată.

În cadrul pregătirii cauzei pentru dezbateri în instanța de apel, au fost atrași terții

Serghei Nicolaev și Gheorghe Rusnac.

Respectiv, atribuind calitate procesuală lui Serghei Nicolaev, completul

specializat a însușit apelul declarat de către acesta, pentru examinare concomitentă cu

apelul declarat de către Primăria mun. Chișinău.

Prin decizia din 06 octombrie 2021 a Curții de Apel Chișinău, a fost casată

hotărârea din 13 februarie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani și a fost emisă

o nouă decizie, prin care acțiunea depusă de Constantin Andriuță împotriva Primăriei

mun. Chișinău, persoane terțe Alexandru Sava, Grigore Țîrchi, Serghei Nicolaev și

Gheorghe Rusnac, cu privire la anularea dispoziției nr. 401-d din 13 iunie 2019 cu

privire la revocarea autorizației de construire nr. 51-c/19 din 29 ianuarie 2019 pentru

construirea unei case de locuit individuale D+P+E pe terenul din str. xxx, nr cadastral

xxx și anularea actului de constatare pe teren nr. xxx din 10 iunie 2019, a fost respinsă

ca neîntemeiată.

La 01 noiembrie 2021, Grigore Țîrchi a depus recurs împotriva deciziei din 06

octombrie 2021 a Curții de Apel Chișinău (f.d.217, vol.I).

În susținerea cererii de recurs, Grigore Țîrchi a reiterat circumstanțele de fapt și

de drept indicate în acțiune, indicând că autorizația de construire a fost eliberată fără

nici o rezervă sau obiecție, în temeiul Certificatului de urbanism pentru proiectare,

precum și a celorlalte acte tehnice, acte care privite in integrum au intrat în circuitul

juridic, au produs efecte juridice erga omnes și în același timp inter partes. Situațiile

juridice din speță au devenit definitive și irevocabile prin împlinirea termenului, iar

revenirea la ele (fiind deja consumate prin executare) constituie o încălcare a

principiului securității raportului juridic (art.6 CEDO). La 28 ianuarie 2020, casa de

locuit individuală situată în mun. Chișinău, str. xxx xxx a fost data în exploatare, prin

semnarea procesului-verbal de recepție finală nr. 1 și notificat în Registrul bunurilor

imobile.

Consideră că autoritatea publică din moment ce a revocat actul permisiv, urma să

decidă asupra acordării de despăgubiri recurentului, care a realizat anumite

fapte/drepturi în temeiul autorizației de construire.

3

Un alt argument invocat de recurent se referă la demararea cu încălcări a

procedurii administrative. Astfel recurentul nu a fost informată în scris despre acest

exercițiu, nu i s-a oferit un termen pentru exercitarea dreptului de apărare, de a

prezenta probe, etc.. În această privință, actul emis nu întrunește condiția legalității

formale. La fel, la data emiterii dispoziției nr. 401-d din 13 iunie 2019 cu privire la

revocarea autorizației de construire 51-c/19 din 29 ianuarie 2019 nu a fost adus la

cunoștință actul de constatare nr.xxx din 10 iunie 2019 și ca rezultat nu a fost acordat

un termen rezonabil beneficiarului de înlăturare a abaterilor depistate prin actul sus

menționat.

A accentuat și faptul că la judecarea cauzei în prima instanță, de către pârât a fost

prezentată copia dosarului administrativ care conținea doar Dispoziția nr.401-d din 13

iunie 2019 și actul de constatare nr.xxx din 10 iunie 2019, alte acte la dosarul nu

existau.

Astfel, consideră că instanța de apel urma să examineze cauza cu probele doar din

dosarul administrativ întocmit și prezentat instanței de fond de către pârât, or, actul

administrativ individual defavorabil și dosarul administrativ nu a fost completat de

către pârât conform procedurii stabilite de Codul administrativ.

Recurentul a solicitat admiterea recursului, casarea integrală a deciziei din 06

octombrie 2021 a Curții de Apel Chișinău și menținerea hotărârii din 13 februarie 2020

a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani.

La 27 decembrie 2021, avocatul Vadim Filipov, în interesele lui Constantin

Andriuță și Alexandru Sava a depus recurs împotriva deciziei din 06 octombrie 2021 a

Curții de Apel Chișinău (f.d.219-224, vol.I)

În susținerea cererii, a reconfirmat argumentele expuse la examinarea cauzei în

fond și în apel.

Referitor la decizia atacată a menționat argumente similare recursului depus de

Grigore Țîrchi.

A susținut că recurenții beneficiază și de o protecție acordată de art.1 Protocol 1

CEDO. Pentru acțiuni similare, cu caracter abuziv, Republica Moldova a fost

condamnată la Curtea Europeană, amintind cauzele: Megadat.com SRL vs Republica

Moldova; Bimer S.A. vs Republica Moldova; Dacia SRL vs Republica Moldova.

Recurenții au solicitat admiterea recursului, casarea integrală a deciziei din 06

octombrie 2021 a Curții de Apel Chișinău și menținerea hotărârii din 13 februarie 2020

a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani.

În conformitate cu art. 244 alin.(1) din Codul administrativ, hotărârile curții de

apel ca instanța de fond, precum și deciziile instanței de apel pot fi contestate cu

recurs.

În conformitate cu art. 245 alin.(1) și (2) din Codul administrativ, recursul se

depune la instanța de apel în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de

apel, dacă legea nu stabilește un termen mai mic. Motivarea recursului se prezintă

Curții Supreme de Justiție în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de

apel. Dacă se depune împreună cu cererea de recurs, motivarea recursului se depune la

instanța de apel.

4

Curtea de Apel Chișinău a pronunțat decizia contestată la 06 octombrie 2021.

Actele cauzei nu atestă faptul când dispozitivul deciziei instanței de apel a fost

notificată participanților al proces. Nu sunt la dosar nici probe ce ar certificat

expedierea deciziei motivate către recurenții Grigore Țîrchi, Constantin Andriuță sau

avocatului acestuia Vadim Filipov.

La 30 noiembrie 2021, Alexandru Sava a recepționat copia decizii motivate a

Curții de Apel Chișinău (f.d.208, vol.I)

La 01 noiembrie 2021, Grigore Țîrchi a depus recurs împotriva deciziei din 06

octombrie 2021 a Curții de Apel Chișinău (f.d.217, vol.I), iar la 27 decembrie 2021,

avocatul Vadim Filipov a depus recurs în interesele lui Constantin Andriuță și

Alexandru Sava. Astfel, recursurile sunt apreciate ca fiind depuse în termen.

La 19 ianuarie 2022, în adresa intimaților a fost expediată copia recursurilor

motivate, cu înștiințarea despre posibilitatea depunerii referinței.

La 31 ianuarie 2022, Primăria mun. Chișinău a depus referință prin care a indicat

că decizia Curții de Apel Chișinău este legală și întemeiată. În procesul examinării

litigiului în ordine de apel, de către instanță au fost respectate și aplicate corect

normele de drept material, precum și de drept procesual. Instanța a cercetat pertinent

probele administrate la materialele pricinii, astfel fiind constatate, elucidate și dovedite

pe deplin toate circumstanțele care au importantă pentru justa soluționare a pricinii.

A menționat că cererea de recurs este depusă în baza acelorași argumente,

reiterate în cererea de chemare în judecată.

Totodată a explicat că dispoziția a fost emisă în scopul revocării autorizației de

construire nr. 51-c/19 din 29 ianuarie 2019 urmare a examinării demersului Agenției

pentru Supraveghere Tehnică nr. xxx din 02.05.2019 prin care s-a comunicat că

Primăria mun. Chișinău a eliberat actele permisive (certificatul de urbanism pentru

proiectare nr. 3281/15 din 23.06.2015 și autorizația de construire nr. 51-c/l9 din 29

ianuarie 2019) și a avizat documentația de proiect cu încălcarea cerințelor prescrise

pentru zona cu codul de reglementare urbanistică „R1-a” stipulat în Regulamentul

Local de Urbanism al orașului Chișinău, aprobat prin Decizia Consiliului mun.

Chișinău nr. 22/40 din 25.12.2008, fapt ce contravine prevederilor art. 13, 36, 44, al

Legii nr. 835 din 17.05.1996 privind principiile urbanismului și amenajării teritoriului

și art. 4, al Legii nr. 163 din 09.07.2010 privind autorizarea executării lucrărilor de

construcție. Prin urmare, conform Regulamentului cu privire la organizarea și

funcționarea Agenției pentru Supraveghere Tehnică aprobat prin Hotărârea Guvernului

nr. 1088 din 18.12.2017, pentru încălcările menționate, la elaborarea documentației de

proiect Agenția i-a întocmit lui Xxx, arhitect-șef al documentației de proiect, procesul-

verbal cu privire la contravenție nr. xxx din 22.04.2019 și a înmânat prescripția nr.

001296 din 22.04.2019 de înlăturare a neconformităților depistate în termen de 30

(treizeci) de zile lucrătoare iar beneficiarului, Agenția a înmânat prescripția nr. 001297

din 24.04.2019 de sistare a lucrărilor de construcție la obiectiv până la înlăturarea

neconformităților depistate.

5

Urmare a celor menționate, Primarul General consideră că dispoziția nr. 401-d din

13 iunie 2019 a fost emisă conform procedurii stabilite, de către un organ competent în

temeiul legislației în vigoare, astfel este una legală.

La 07 februarie 2022, Serghei Nicolaev și Gheorghe Rusnac au depus referință

prin care au indicat că recursul depus de Grigore Țîrchi și recursul depus de avocatul

Vadim Filipov, în interesele lui Constantin Andriuță și Alexandru Sava, urmează a fi

declarate inadmisibile.

Recursurile depuse împotriva deciziei din 06 octombrie 2021 a Curții de Apel

Chișinău, nu cuprind motivarea în drept, nefiind specificate care anume normele de

drept material sau de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat de către

instanța de apel la adoptarea deciziei din 06 octombrie 2021.

Prin încheierea din 29 iunie 2022 a Curții Supreme de Justiție, recursul depus de

avocatul Grigore Țîrchi și recursul depus de avocatul Vadim Filipov, în interesele lui

Constantin Andriuță și Alexandru Sava, a fost numit în complet de cinci judecători.

Conform art.247 din Codul administrativ, Curtea Supremă de Justiție examinează

și soluționează recursul fără ședință de judecată. Dacă consideră necesar, Curtea

Supremă de Justiție poate decide citarea participanților la proces.

La caz, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al

Curții Supreme de Justiție nu a considerat oportun de a cita participanții la proces

pentru a se pronunța cu privire la problemele invocate în recurs, deoarece criticele

recurenților au fost expuse cu suficientă claritate.

Studiind materialele dosarului, completul specializat pentru examinarea acțiunilor

în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ

lărgit al Curții Supreme de Justiție consideră că recursurile urmează a fi respinse și

menținută decizia instanței de apel, din următoarele motive.

Conform art.248 alin.(1) lit.a) din Codul administrativ, examinând recursul,

Curtea Supremă de Justiție adoptă decizie prin care respinge recursul.

De asemenea, potrivit dispozițiilor art.194 alin.(2) din Codul administrativ, în

procedura de examinare a cererilor de recurs, hotărârile și deciziile contestate se

examinează din oficiu în privința existenței greșelilor procedurale și aplicării corecte a

dreptului material.

Aplicabile litigiului sunt prevederile art.244 alin.(2) coroborat cu art.231 alin.(2)

din Codul administrativ, care stipulează că pentru procedura de recurs se aplică

corespunzător prevederile cap.III din cartea a treia, dacă din prevederile prezentului

capitol nu rezultă altceva. Pentru procedura în apel se aplică corespunzător prevederile

cap.II din cartea a treia, dacă din prevederile prezentului capitol nu rezultă altceva.

La acest capitol, Colegiul reține și prevederile art.22 și art.219 alin.(1) din Codul

administrativ, conform cărora instanța de judecată este obligată să cerceteze starea de

fapt din oficiu în baza tuturor probelor legal administrate, nefiind legată nici de

declarațiile făcute, nici de cererile de solicitare a probelor înaintate de participanți.

6

Recapitulând esența litigiului în scopul verificării aplicării corecte a dreptului

material și procedural, instanța de recurs reține starea de fapt constatată de instanțe și

confirmată de părți.

Astfel, la 23 iunie 2015 Primăria mun. Chișinău a întocmit pe numele

reclamantului Constantin Andriuță, certificatul de urbanism pentru proiectare nr.

328i/15, prin care a autorizat proiectarea, pe terenul cu numărul cadastral xxx,

amplasat în mun. Chișinău, str. Xxx, a unei case de locuit individuale (f.d.40-41,

vol.I).

La 29 ianuarie 2019, Primăria mun. Chișinău a întocmit pe numele reclamantului

autorizația de construire nr. 57-c/19, contrasemnată de viceprimarul mun. Chișinău,

prin care a autorizat construirea pe terenul indicat a unei case de locuit individuale

D+P+E (f.d. 38-39, vol.I).

Conform datelor din Registrul bunurilor imobile, terenul cu numărul cadastral

xxx, cu suprafața de 0,0564 ha, aparține autorității publice locale, pe acesta fiind

amplasată construcția cu numărul cadastral xxx.01, ce aparține în cote-părți egale lui

Sava Alexandru și Țîrchi Grigore, fiind în arenda reclamantului până la 07 noiembrie

2019, în baza contractului de arendă nr. xxx din 07 noiembrie 2014 (f.d. 46-47, vol.I).

Prin actul de constatare pe teren nr. xxx din 10 iunie 2019, întocmit de Direcția

generală arhitectură, urbanism și relații funciare, s-a constatat că Alexandru Sava, fără

a efectua coordonările respective cu serviciile abilitate, în lipsa deciziei Consiliului

mun. Chișinău privind repartizarea terenurilor, utilizează ilegal ca șantier de

construcție un lot de pământ cu suprafața de circa 0,0151 ha din str. Xxx xxx (cod

cadastral xxx), teren proprietate municipală de uz public, ce face parte din Parcul

Dendrologic. Pe terenul arendat în baza deciziei Consiliului municipal Chișinău nr.

6/50-14 din 03 octombrie 2014 (pe care reclamantul o invocă ca temei de arendare de

către acesta a terenului cu numărul cadastral xxx) este construită o casă de locuit

(nefinisată) cu abateri de la documentația de proiect (construcție neautorizată).

Conform deciziei Consiliului municipal Chișinău nr. 5/15 din 03 iunie 2014, terenul cu

suprafața de circa 0,0151 ha (cod cadastral xxx), constituie proprietate municipală de

uz public (Parcul Dendrologic). Derogările menționate contravin prevederilor art. art.

20, 21 și 101 Cod funciar, Legii privind autorizarea executării lucrărilor de construcție,

Legii privind principiile urbanismului și amenajării teritoriului, Planului Urbanistic

General al or. Chișinău și cartierului locativ din zona respectivă (f.d. 36-37, vol.I).

Prin dispoziția viceprimarului mun. Chișinău nr. 401-d din 13 iunie 2019 cu

privire la revocarea autorizației de construire nr. 51-c/19 din 29 ianuarie 2019 pentru

construcția unei case de locuit individuale D+P+E pe terenul din str. xxx, cu numărul

cadastral xxx, s-a dispus revocarea autorizației de construire indicate (f.d. 34, vol.I).

Potrivit actului de constatare pe teren nr. 35/2019 din 24 iunie 2019, întocmit de

Direcția generală arhitectură, urbanism și relații funciare, s-a constatat că Alexandru

Sava a desființat elementele constructive ce nu corespundeau documentației de proiect,

ce erau amplasate în afara terenului arendat, iar terenul cu suprafața de circa 0,0151 ha,

cod cadastral xxx nu este îngrădit (f.d.12, vol.I).

7

La 08 iulie 2019, Constantin Andriuță s-a adresat cu cerere prealabilă, iar la 25

iulie 2019 a depus cererea prealabilă suplimentară asupra Dispoziției de revocare a

autorizației de construire, solicitând suspendarea, anularea și eliberarea a actului

administrativ (Dispoziției), dat fiind faptul că toate abaterile au fost înlăturate (f.d.13-

15, vol.I).

La 02 august 2019, Constantin Andriuță în mod repetat a solicitat eliberarea

Dispoziției nr.401-d din 13 iunie 2019 și actului de constatare nr.xxx din 10 iunie 2019

(f.d.16, vol.I).

Iar la 02 august 2019, Direcția Generală Arhitectură, Urbanism și Relații Funciare

a Consiliului mun. Chișinău, a respins solicitările pe motiv că argumentele

solicitantului sunt insuficiente pentru anularea actelor și totodată au fost

notificate/eliberate actele administrative, și anume, Dispoziția nr.401-d din 13.06.2019

și actul de constatare nr.xxx din 10 iunie 2019 (f.d.18, vol.I).

Prin hotărârea din 13 februarie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani a fost

admisă parțial cererea de chemare în judecată în contenciosul administrativ și a fost

anulată ca ilegală dispoziția nr.401-d, emisă la 13 iunie 2019 de viceprimarul

municipiului Chișinău, privind revocarea autorizației de construire nr.51-c/19 din 29

ianuarie 2019. În rest, pretențiile reclamantului au fost respinse ca neîntemeiate.

Pentru a hotăra astfel, instanța de fond a reținut că, din conținutul dispoziției

nr.401-d din 13 iunie 2019, rezultă că autoritatea publică pârâtă și-a întemeiat soluția

în baza actului de constatare pe teren nr.xxx din 10 iunie 2019 al Direcției generale

arhitectură, urbanism și relații funciare prin care s-a constatat faptul că imobilul – casa

în proces de construire este amplasată cu abateri de la documentația de proiect (f.d.11,

vol.I).

Instanța de fond a apreciat că revocarea autorizației de construire de către

autoritatea publică a fost dispusă în baza unor temeiuri confuze, în lipsa unor motive

de drept aplicabile speței. Deși se face referire la actul de constatare pe teren cu nr.xxx

din 10 iunie 2019, emis de Direcția generală arhitectură, urbanism și relații funciare, la

24 iunie 2019, aceeași autoritate publică emită actul de constatare pe teren nr.35/2019,

care constată că beneficiarul „a desființat elementele constructive care nu

corespundeau documentației de proiect și erau amplasate în afara hotarelor terenului

arendat”, circumstanță care în esență confirmă lipsa motivelor temeinic justificate

pentru revocarea actului permis de executare a lucrărilor de construcție.

Astfel, instanța de judecată a conchis că dispoziția nr. 401-d din 13 iunie 2019

scoate în evidență vicii de natură juridică și încălcări care în mod indubitabil determină

anularea acesteia. Instanța de judecată a ajuns la concluzia că Dispoziția nr. 401-d din

13 iunie 2019 este fundamentată pe circumstanțe de fapt și de drept iluzorii, nu

întrunește exigențele legale privind conținutul unui act administrativ.

În partea ce ține de pretențiile reclamantului privind revocarea actului de

constatare nr. xxx din 10.06.2019, instanța de judecată a considerat că pretenția

urmează a fi respinsă ca neîntemeiată. Reclamantul nu a prezentat probe pertinente și

concludente, care ar demonstra ilegalitatea actului administrativ contestat.

8

La 12 martie 2020, Primăria mun. Chișinău a declarat apel împotriva hotărârii din

13 februarie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani, prin care a solicitat casarea

acesteia, cu emiterea unei noi hotărâri, prin care să fie respinsă integral acțiunea

înaintată.

La 16 martie 2020, Serghei Nicolaev a declarat apel împotriva hotărârii din 13

februarie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani, prin care a solicitat casarea

acesteia, cu emiterea unei noi decizii, prin care să fie respinsă integral acțiunea

înaintată.

În cadrul pregătirii cauzei pentru dezbateri, instanța de apel a atras în proces, în

calitate de terțe persoane, pe Serghei Nicolaev și Gheorghe Rusnac și a însușit apelul

declarat de către Serghei Nicolaev pentru examinare concomitentă cu apelul declarat

de către Primăria mun. Chișinău.

Prin decizia din 06 octombrie 2021 a Curții de Apel Chișinău, a fost casată

hotărârea din 13 februarie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani și a fost emisă

o nouă decizie, prin care acțiunea depusă de Constantin Andriuță împotriva Primăriei

mun. Chișinău, persoane terțe Alexandru Sava, Grigore Țîrchi, Serghei Nicolaev și

Gheorghe Rusnac, cu privire la anularea dispoziției nr. 401-d din 13 iunie 2019 cu

privire la revocarea autorizației de construire nr. 51-c/19 din 29 ianuarie 2019 pentru

construirea unei case de locuit individuale D+P+E pe terenul din str. Xxx, nr cadastral

xxx” și anularea actului de constatare pe teren nr. xxx din 10 iunie 2019, a fost

respinsă ca neîntemeiată.

Instanța de apel a reținut că autoritatea administrativă este îndreptățită să revoce

autorizația de construire, în cazurile prevăzute de Lege.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ a

Curții de Apel Chișinău a conchis că dispoziția contestată nr. 401-d din 13 iunie 2019

a fost întocmită de autoritatea abilitată și contrasemnată de funcționarul împuternicit în

contextul în care normele legale oferă Primarului General al mun. Chișinău dreptul de

a determina atribuțiile viceprimarului. În cazul dedus judecării, semnatarului

dispoziției contestate i-au fost transmise atribuțiile prevăzute de Lege, în materie de

revocare a autorizațiilor de construire. Din aceste considerente, argumentele

intimatului referitoare la încălcarea competenței la emiterea dispoziției contestate au

fost apreciate ca nefondate, inclusiv în contextul în care semnatarul dispoziției date

este și semnatarul autorizației de construire revocate - nr.51-c/19 din 29 ianuarie 2019.

La fel, Completul specializat a conchis că lipsa în Legea privind autorizarea

executării lucrărilor de construcție a unor dispoziții referitoare la revocarea

autorizațiilor de construire nu denotă inadmisibilitatea aplicării acestui institut în

contextul în care dreptul autorității emitente de a revoca autorizația de construire

rezidă din alte acte normative.

Au fost apreciate ca fiind eronate argumentele intimatului și concluziile primei

instanțe referitoare la lipsa unei motivări corespunzătoare a dispoziției contestate în

situația în care din dispoziția dată reiese că revocarea autorizației de construire nr. 51-

c/19 din 29 ianuarie 2019 a fost determinată de nerespectarea de către intimat a

obligațiunilor legale impuse acestuia la executarea autorizației respective.

9

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ a

respins argumentele intimatului referitoare la faptul că actul de constatare nr. 35/2019

din 24 iunie 2019 denotă înlăturarea inadvertențelor stabilite prin actul de constatare

nr. xxx din 10 iunie 2019 al aceleiași Direcții, deoarece din actul de constatare din 24

iunie 2019 reiese că înlăturarea încălcărilor a fost realizată ulterior emiterii dispoziției

contestate din 13 iunie 2019, astfel încât nu înlătură caracterul ilicit al acțiunilor

admise de intimat și/sau prepușii acestuia la data emiterii dispoziției a cărei anulare se

solicită.

Din motivele specificate supra, Completul a stabilit că pretențiile

intimatului/reclamantului privind anularea dispoziției nr. 401-d din 13 iunie 2019 sunt

nefondate și pasibil de a fi respinse. La fel, și pretenția intimatului/reclamantului

privind anularea actului de constatare nr. xxx din 10 iunie 2019 este pasibil de a fi

respinsă ca nefondată în contextul în care la materialele cauzei lipsesc probe ce ar

dovedi că constatările expuse în acest act nu corespund realității, respectiv că

caracterul actului de constatare ar fi neveridic.

Verificând legalitatea deciziei contestate, în raport cu motivele recursurilor și

cadrul legal aplicabil speței, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în

contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ

lărgit al Curții Supreme de Justiție constată că instanța de apel, reieșind din temeiurile

și obiectul acțiunii, cu aplicarea corectă a legii materiale, stabilind circumstanțele care

au importanță pentru soluționarea justă a cauzei și având la bază cumulul de probe

administrate la caz, corect a ajuns la soluția netemeiniciei acțiunii depuse de

Constantin Andriuță împotriva Primăriei mun. Chișinău, persoane terțe Alexandru

Sava, Grigore Țîrchi, Serghei Nicolaev și Gheorghe Rusnac, cu privire la anularea

dispoziției nr. 401-d din 13 iunie 2019 cu privire la revocarea autorizației de construire

nr. 51-c/19 din 29 ianuarie 2019 pentru construirea unei case de locuit individuale

D+P+E pe terenul din str. Xxx, nr cadastral xxx” și anularea actului de constatare pe

teren nr. xxx din 10 iunie 2019.

În susținerea opiniei enunțate, instanța de recurs reține prevederile art.17 Cod

administrativ, potrivit căruia drept vătămat este orice drept sau libertate

stabilit/stabilită de lege căruia/căreia i se aduce atingere prin activitate administrativă.

Potrivit art.206 din Codul administrativ, o acțiune în contencios administrativ

poate fi depusă pentru: a) anularea în tot sau în parte a unui act administrativ

individual (acțiune în contestare); b) obligarea autorității publice să emită un act

administrativ individual (acțiune în obligare); c) impunerea la acțiune, la tolerare a

acțiunii sau la inacțiune (acțiune în realizare); d) constatarea existenței sau inexistenței

unui raport juridic ori nulității unui act administrativ individual sau a unui contract

administrativ (acțiune în constatare); sau e) anularea în tot sau în parte a unui act

administrativ normativ (acțiune de control normativ).

Analizând circumstanțele speței în coraport cu normele legale citate, instanța de

recurs constată că reclamantul a respectat procedura de adresare în instanța de

judecată, precum și termenul de depunere a acțiunii în instanța de judecată, din care

motive instanța de recurs va trece la analiza fondului cauzei.

10

Referitor la substanța problemei disputate, completul specializat pentru

examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție relevă că potrivit art. 2 al

Legii nr. 163 din 09.07.2010, privind autorizarea executării lucrărilor de construcție (în

redacția în vigoare la data emiterii actului administrativ contestat): autorizație de

construire este un act, eliberat de către emitent, prin care se autorizează executarea

lucrărilor de construcție în temeiul și cu respectarea certificatului de urbanism pentru

proiectare și a documentației de proiect elaborate și verificate; certificat de urbanism

pentru proiectare – act cu caracter reglementator, eliberat de către emitent, prin care se

fac cunoscute solicitantului (beneficiarului) prescripțiile și elementele ce

caracterizează regimul juridic, economic, tehnic și arhitectural-urbanistic al unui

imobil/teren, stabilite prin documentația de urbanism și de amenajare a teritoriului, și

care permite elaborarea documentației de proiect; documentație de proiect – piese

scrise și desenate care cuprind soluții tehnice și economice de realizare a obiectivului

de investiții în volumul stabilit de documentele normative; emitent – autoritatea

executivă a administrației publice locale; lucrări de construcție – ansamblu de operații

efectuate cu ajutorul mecanismelor, mașinilor, precum și manopera, în vederea

realizării, reconstruirii, restaurării sau consolidării unei construcții; solicitant

(beneficiar) – persoană fizică sau juridică care intenționează să desfășoare activități ce

cad sub incidența prezentei legi.

Totodată, conform art. 12 alin. (1) și (2) al aceleiași Legi, autorizația de construire

(anexa nr. 3) se emite în baza cererii, în care se indică locul amplasării

imobilului/terenului, în cel mult 10 zile lucrătoare de la data înregistrării acesteia. La

cerere se anexează următoarele documente: b) certificatul de urbanism pentru

proiectare sau certificatul constatator, în cazul aplicării principiului aprobării tacite; c)

extrasul din documentația de proiect în volum de: memoriu explicativ, plan general

(plan de situație, plan trasare), fațade, soluții cromatice, proiect de organizare a

executării lucrărilor de construcție; d) avizele de verificare a documentației de proiect

(compartimentele: plan general, arhitectură, rezistență) sau raportul unic de verificare a

documentației de proiect; e) buletinul de identitate (pentru persoană fizică) sau

certificatul de înregistrare (pentru persoană juridică); f) contractul privind

supravegherea de autor, semnat de către solicitant (beneficiar) și proiectant. g) extrasul

din procesul-verbal al ședinței Consiliului Național al Monumentelor Istorice de pe

lîngă Ministerul Educației, Culturii și Cercetării privind avizarea pozitivă a proiectului

de execuție, în cazul proiectării intervențiilor la monumentele de istorie , artă și

arhitectură sau în zonele construite înscrise în Registrul monumentelor Republicii

Moldova ocrotite de stat; h) certificatul de descărcare de sarcină arheologică, în

cazurile prevăzute la art. 6 alin. (2) și (3) din Legea nr. 218 din 17 septembrie 2010

privind protejarea patrimoniului arheologic; i) acordul de mediu, dacă este necesară

efectuarea evaluării impactului asupra mediului și dacă, din caracteristicile imobilului

planificat, este evident că în acesta se vor desfășura activități prevăzute de Legea

nr.86/2014 privind evaluarea impactului asupra mediului. Solicitarea altor documente

decît cele prevăzute la alin. (1) nu se admite.

11

Referitor la autoritatea emitentă, art. 21 alin. (1) al Legii privind autorizarea

executării lucrărilor de construcție, certificatele de urbanism și autorizația de

construire/desființare se emit de către primarii municipiilor, orașelor, comunelor și

satelor pentru construcții (lucrări de construcție/desființare) de orice destinație și tip de

proprietate.

În corespundere cu art. 15 alin. (1), pct. 3) lit. a) al Legii nr. 136 din 17.06.2016,

privind statutul municipiului Chișinău, Primarul general exercită următoarele atribuții

de bază în domeniul reglementării administrative și normative a activității persoanelor

fizice și juridice de pe teritoriul municipiului Chișinău: eliberează autorizații și alte

acte permisive prevăzute de lege, având dreptul de a le suspenda sau revoca din motive

temeinic justificate.

Articolul 17 alin. (4) al aceleiași Legi, reglementează că viceprimarul exercită

atribuțiile stabilite de către primarul general și poartă răspundere în conformitate cu

legislația în vigoare. Viceprimarului i se pot aplica sancțiuni disciplinare prin

dispoziția primarului general.

În același context, potrivit dispoziției Primarului General al mun. Chișinău nr.

159-dc din 26 aprilie 2019, viceprimarul mun. Chișinău a fost abilitat cu dreptul de a

semna dispoziții și acte, vizând domeniul urbanismului, arhitecturii și construcțiilor,

certificate de urbanism pentru proiectare și informative și autorizațiile de construire a

clădirilor și de desființare a construcțiilor și amenajărilor, precum și dispoziții de

revocare a certificatelor de urbanism și autorizațiilor de construire.

La caz, se reține că atât autorizația de construire nr. 57-c/19 din 29 ianuarie 2019,

eliberată de Primăria mun. Chișinău (f.d. 38-39, vol.I), cât și dispoziția nr. 401-d din

13 iunie 2019 „cu privire la revocarea autorizației de construire nr. 51-c/19 din 29

ianuarie 2019 pentru construcția unei case de locuit individuale D+P+E pe terenul din

str. Xxx, cu numărul cadastral xxx”, s (f.d. 34, vol.I) a fost semnată de către

viceprimarul Nistor Grozavu.

Potrivit art. 146 alin. (1) Cod administrativ, un act administrativ individual legal

favorabil poate fi revocat în tot sau în parte cu efect pentru viitor, chiar și după ce a

devenit incontestabil, numai atunci când: a) revocarea este admisă prin prevedere

legală sau actul administrativ conține rezerva revocării; b) actul administrativ este

legat de o obligare și beneficiarul nu a îndeplinit-o sau nu a îndeplinit-o în termenul

stabilit; c) în baza faptelor survenite ulterior, autoritatea publică ar avea dreptul să nu

emită actul și fără revocarea lui s-ar periclita interesul public; d) în baza unei prevederi

legale modificate autoritatea publică ar avea dreptul să nu emită actul administrativ,

beneficiarul încă nu a făcut uz de avantajul respectiv sau nu a primit încă nicio

prestație în baza actului administrativ și fără revocarea lui s-ar periclita interesul

public; e) revocarea este necesară prevenirii sau înlăturării dezavantajelor grave pentru

bunăstarea comună.

Reieșind din cadrul legal, în coraport cu circumstanțele de fapt, instanța de apel

justificat a ajuns la concluzia că viceprimarul este îndreptățit să revoce autorizația de

construire, iar dispoziția contestată nr. 401-d din 13 iunie 2019 a fost întocmită de

autoritatea abilitată și contrasemnată de funcționarul împuternicit în contextul în care

12

Primarul General al mun. Chișinău, prin dispoziție a delegat dreptul de a semna acte ce

vizează domeniul urbanistic viceprimarului Nistor Grozavu.

Din aceste considerente, argumentele recurenților referitoare la încălcarea

competenței la emiterea dispoziției contestate sunt nefondate, inclusiv în contextul în

care semnatarul dispoziției date este și semnatarul autorizației de construire revocate,

nr. 51-c/19 din 29 ianuarie 2019. Astfel, în perspectiva acceptării argumentului că

dispoziția de revocare a fost semnată de persoana necorespunzătoare, ar fi viabilă și

concluzia pârâtului că și autorizația de construire nr.51-c/19 din 29 ianuarie 2019 nu

este contrasemnată de persoana abilitată.

Cât privește argumentul recurenților că Legea privind autorizarea executării

lucrărilor de construcție nu conține dispoziții referitoare la revocarea autorizațiilor de

construire, instanța de recurs se raliază concluziilor instanței de apel că dreptul

autorității emitente de a revoca autorizația de construire rezidă din alte acte normative,

inclusiv și din prevederile pre-citate ale Codului administrativ.

Din aceste motive argumentele respective nu determină anularea dispoziției

contestate.

Un alt aspect reținut de instanța de recurs se referă la obiecțiile recurenților

privind lipsa unei motivări corespunzătoare a dispoziției contestate.

Declarațiile respective nu și-au găsit suportul probator, or revocarea autorizației

de construire nr. 51-c/19 din 29 ianuarie 2019 a fost determinată de nerespectarea de

către intimat a obligațiunilor legale impuse acestuia la executarea autorizației

respective.

Prin actul de constatare pe teren nr. xxx din 10 iunie 2019, întocmit de Direcția

generală arhitectură, urbanism și relații funciare, s-a constatat că Alexandru Sava, fără

a efectua coordonările respective cu serviciile abilitate, în lipsa deciziei Consiliului

municipal Chișinău privind repartizarea terenurilor, utilizează ilegal ca șantier de

construcție un lot de pământ cu suprafața de circa 0,0151 ha din str. Xxx xxx (cod

cadastral xxx), teren proprietate municipală de uz public, ce face parte din Parcul

Dendrologic. Pe terenul arendat în baza deciziei Consiliului municipal Chișinău nr.

6/50-14 din 03 octombrie 2014 este construită o casă de locuit (nefinisată) cu abateri

de la documentația de proiect (construcție neautorizată). Conform deciziei Consiliului

municipal Chișinău nr. 5/15 din 03 iunie 2014, terenul cu suprafața de circa 0,0151 ha

(cod cadastral xxx), constituie proprietate municipală de uz public (Parcul

Dendrologic), derogări ce contravin prevederilor art. art. 20, 21 și 101 Cod funciar,

Legii privind autorizarea executării lucrărilor de construcție, Legii privind principiile

urbanismului și amenajării teritoriului, Planului Urbanistic General al or. Chișinău și

cartierului locativ din zona respectivă.

Respectiv, având în vedere că s-au identificat abateri de la documentația de

proiect, la amplasarea construcției autorizate prin actul nr.51-c/19 din 29 ianuarie

2019, emitentul în baza prescripțiilor legale a concluzionat că revocarea este necesară

înlăturării dezavantajelor grave pentru bunăstarea comună.

Astfel, instanța de apel just a constatat întrunirea în speță a temeiurilor prevăzute

de art. 146 alin. (1) lit. b) și e) Cod administrativ.

13

Referitor la argumentele recurenților că actul de constatare nr. 35/2019 din 24

iunie 2019, întocmit de Direcția generală arhitectură, urbanism și relații funciare,

denotă înlăturarea inadvertențelor constatate prin actul de constatare al aceleiași

Direcții, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ

al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de

Justiție accentuează că înlăturarea încălcărilor a fost realizată ulterior emiterii

dispoziției contestate din 13 iunie 2019, astfel încât nu înlătură caracterul ilicit al

acțiunilor admise la data emiterii dispoziției contestate. Totodată la materialele cauzei

lipsesc probe ce ar dovedi că constatările expuse în actul de inspecție nu corespund

realității, ceea ce exclude posibilitatea admiterii pretenției reclamantului privind

anularea actului de constatare nr. xxx din 10 iunie 2019.

Sintetizând cele reliefate supra, precum și reieșind din faptul că recurenții nu au

prezentat instanței de judecată probe justificative de natură să confirme încălcările

intimatului, instanța de recurs atestă corectitudinea concluziei instanței de apel cu

privire la respingerea cererii de chemare în judecată depusă de Constantin Andriuță

împotriva Primăriei mun. Chișinău, persoane terțe Alexandru Sava, Grigore Țîrchi,

Serghei Nicolaev și Gheorghe Rusnac, cu privire la anularea dispoziției nr. 401-d din

13 iunie 2019 cu privire la revocarea autorizației de construire nr. 51-c/19 din 29

ianuarie 2019 pentru construirea unei case de locuit individuale D+P+E pe terenul din

str. Xxx, nr cadastral xxx” și anularea actului de constatare pe teren nr. xxx din 10

iunie 2019, ca neîntemeiată

La fel, sunt irelevante și alte argumente invocate în cererea de recurs, or, acestea

nu denotă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a

normelor de drept procedural, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei

recurate.

Referitor la argumentul recurenților privind încălcarea art. 1, Protocol 1 CEDO,

instanța de recurs reține că protecția oferită de Convenție dreptului de proprietate nu

are caracter absolut, fiind admise ingerințe în dreptul protejat.

Pentru a fi considerată compatibilă cu art. 1 din Protocolul nr. 1, ingerința trebuie

să îndeplinească anumite criterii: trebuie să respecte principiul legalității și să

urmărească un obiectiv legitim prin mijloace proporționale cu obiectivul urmărit

[Beyeler împotriva Italiei (MC), pct. 108-114].

La caz, revocarea autorizației este reglementată de legislației, venind să înlăture

riscurile ce pot fi generate de construcțiile neautorizate sau construite cu abatere de la

proiect.

Proporționalitatea ingerinței este argumentată de interesul general, iar revocarea

actului permisiv de construire nu decade persoana de a obține o nouă autorizației după

înlăturarea prescripțiilor și încălcărilor depistate.

Distinct de cele menționate mai sus, având în susținere jurisprudența CEDO și

anume cauza Rebai și alții contra Franței, Comisia Europeană a Drepturilor Omului,

25 februarie 1995, nr.26561/1995, unde Curtea a menționat că „art. 6 § 1 al

Convenției, nu impune motivarea în detaliu a unei decizii prin care o instanță de

recurs, întemeindu-se pe dispoziții legale specifice, respinge recursul declarat

14

împotriva sentinței pronunțate de o instanță inferioară, ca fiind lipsit de șanse de

succes”, instanța de recurs consideră necesar de a respinge și alte argumente invocate

în cererea de recurs în sensul celor descrise.

Față de cele ce preced, având în vedere faptul că decizia instanței de apel este

întemeiată, iar argumentele invocate de către recurenți sunt lipsite de suport legal,

completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de

Justiție ajunge la concluzia de a respinge recursurile și de a menține decizia instanței

de apel.

În conformitate cu prevederile art.247, 248 alin.(1) lit.a) și alin.(2) din Codul

administrativ, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al

Curții Supreme de Justiție

d e c i d e :

Se respinge recursul depus de Grigore Țîrchi și recursul depus de avocatul Vadim

Filipov, în interesele lui Constantin Andriuță și Alexandru Sava.

Se menține decizia din 06 octombrie 2021 a Curții de Apel Chișinău, în cauza de

contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă de Constantin

Andriuță împotriva Primăriei mun. Chișinău, persoane terțe Alexandru Sava, Grigore

Țîrchi, Serghei Nicolaev și Gheorghe Rusnac, cu privire la anularea actului

administrativ.

Decizia este irevocabilă.

Președintele ședinței,

judecătorul Tamara Chișca-Doneva

judecătorii Ala Cobăneanu

Nina Vascan

Nicolae Craiu

Aliona Miron

15