3ra-57/22 — anularea actului administrativ

Dosar nr. 3ra-57/22 2-19127385-01-3ra-19012022 Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Râșcani (jud. A. Paniș) Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (A. Minciuna, E. Palanciuc, V. Clima) D E C I Z I E 21 septembrie 2022 mun. Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție în componența: Președintele ședinței, judecătorul Tamara Chișca-Doneva Judecătorii Ala Cobăneanu Nina Vascan Nicolae Craiu Aliona Miron examinând recursul depus de Grigore Țîrchi și recursul depus de avocatul Vadim Filipov, în interesele lui Constantin Andriuță și Alexandru Sava, în cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă de Constantin Andriuță împotriva Primăriei mun.

Chișinău, persoane terțe Alexandru Sava, Grigore Țîrchi, Serghei Nicolaev și Gheorghe Rusnac, cu privire la anularea actului administrativ, împotriva deciziei din 06 octombrie 2021 a Curții de Apel Chișinău prin care s-a casat hotărârea din 13 februarie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani și a fost respinsă acțiunea, c o n s t a t ă: La 02 august 2019, Constantin Andriuță, prin intermediul avocatului Vadim Filipov, a înaintat o cerere de chemare în judecată împotriva Primăriei mun.

Chișinău, solicitând anularea dispoziției nr.401-d din 13 iunie 2019 „cu privire la revocarea autorizației de construire nr.51-c/19 din 29 ianuarie 2019 pentru construirea unei case de locuit individuale pe terenul din str. Xxx, nr cadastral xxx” și anularea actului de constatare (procesului-verbal) nr.xxx din 10 iunie 2019. În motivarea acțiunii reclamantul a indicat că, în baza deciziei nr. 6/50-14 din 03 octombrie 2014 a Consiliului municipal Chișinău și a contractului de arendă funciară nr. xxx din 07 noiembrie 2014, i-a fost atribuit în arendă un lot de pământ pentru construcția casei de locuit individuale, pentru care acesta a achitat plățile de arendă. În corespundere cu legislația privind principiile urbanismului și amenajării teritoriului și a autorizării lucrărilor de construire, a obținut certificatul de urbanism și autorizația de construire nr. 148-c/15 din 16 septembrie 2015, elaborând și un proiect costisitor.

A 1 fost contractat un antreprenor care să efectueze lucrările de construcție, care la rândul său a informat organele competente despre începerea lucrărilor. Reclamantul a relatat că, la 18 iunie 2019 a aflat despre dispoziția Primăriei mun. Chișinău nr. 401-d din 13 iunie 2019 „cu privire la revocarea autorizației de construire nr.51-c/19 din 29 ianuarie 2019 pentru construirea unei case de locuit individuale pe terenul din str. Xxx, nr cadastral xxx” și despre actul de constatare pe teren nr. xxx din 10 iunie 2019 întocmit de Direcția generală arhitectură, urbanism și relații funciare, prin care s-a constatat amplasarea cu abateri de la documentație, a casei de locuit (în proces de construcție).

Despre actul de constatare nr.xxx din 10 iunie 2019 nu a cunoscut, nu a fost eliberat de autoritatea emitentă, nu a fost invitat să ofere explicații și să prezinte probe/acte suplimentare, astfel fiind îngrădit dreptul la apărare. La fel, la data emiterii dispoziției nr. 401-d din 13 iunie 2019 cu privire la revocarea autorizației de construire nr.51-c/19 din 29 ianuarie 2019 nu i-a fost adus la cunoștință actul de constatare nr. xxx din 10 iunie 2019 și nu i-a fost acordat un termen rezonabil beneficiarului documentației de proiect pentru înlăturarea abaterilor depistate prin actul menționat. A comunicat că, la 18 iunie 2019 a fost depusă o cerere privind efectuarea controlului suplimentar privind folosirea rațională și după destinație a resurselor funciare a lotului de teren din mun.

Chișinău, str. Xxx xxx, iar la 24 iunie 2019, Direcția generală arhitectură, urbanism și relații funciare a întocmit actul de constatare pe teren nr. 35/2019, prin care a constatat că beneficiarul construcției nefinalizate din str. Xxx xxx, mun. Chișinău s-a conformat obiecțiilor menționate în actul nr.xxx din 10 iunie 2019 și a înlăturat abaterile respective, prin desființarea elementelor constructive ce nu corespundeau documentației de proiect, precum și alte abateri menționate. În consecință, reclamantul invoca că, la 08 iulie 2019 a depus o cerere prealabilă și la 25 iulie 2019 a fost depusă cererea prealabilă suplimentară asupra dispoziției de revocare a autorizației de construire, prin care a solicitat suspendarea, anularea și eliberarea actului administrativ (dispoziției), deoarece toate abaterile au fost înlăturate.

La 25 iulie 2019, Direcția generală arhitectură, urbanism și relații funciare a întocmit răspunsul la cererile sale, prin care a fost respinsă solicitarea de suspendare a dispoziției contestate.

La 02 august 2019, reclamantul repetat a solicitat eliberarea dispoziției nr.401-d din 13 iunie 2019 și a actului de constatare nr.xxx din 10 iunie 2019, iar la 02 august 2019 aceeași autoritate a întocmit răspunsul la cerere, prin care s-au respins solicitările, deoarece nu există motive suficiente pentru anularea actelor și, totodată, au fost notificate/eliberate copiile actelor administrative, și anume: dispoziția nr.401-d din 13 iunie 2019 și actul de constatare nr.xxx din 10 iunie 2019. Reclamantul a apreciat dispoziția nr.401-d din 13 iunie 2019 ca ilegală, fiind emisă cu încălcarea competenței, din care motive a solicitat instanței anularea acesteia și anularea actului de constatare (procesului-verbal) nr.xxx din 10 iunie 2019. Prin încheierea din 30 septembrie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani s- a dispus atragerea lui Alexandru Sava și Grigore Țîrchi, în proces în calitate de persoane terțe (f.d.49, vol.I).

2 Prin hotărârea din 13 februarie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani a fost admisă parțial cererea de chemare în judecată în contenciosul administrativ și a fost anulată ca ilegală dispoziția nr. 401-d din 13 iunie 2019 de viceprimarul municipiului Chișinău, privind revocarea autorizației de construire nr.51-c/19 din 29 ianuarie 2019. În rest, pretențiile reclamantului au fost respinse ca neîntemeiate. La 12 martie 2020, Primăria mun. Chișinău a declarat apel împotriva hotărârii din 13 februarie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani, prin care a solicitat casarea acesteia, cu emiterea unei noi hotărâri, prin care să fie respinsă integral acțiunea înaintată. La 16 martie 2020, Serghei Nicolaev a declarat apel împotriva hotărârii din 13 februarie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani, prin care a solicitat casarea acesteia, cu emiterea unei noi decizii, prin care să fie respinsă integral acțiunea înaintată.

În cadrul pregătirii cauzei pentru dezbateri în instanța de apel, au fost atrași terții Serghei Nicolaev și Gheorghe Rusnac. Respectiv, atribuind calitate procesuală lui Serghei Nicolaev, completul specializat a însușit apelul declarat de către acesta, pentru examinare concomitentă cu apelul declarat de către Primăria mun. Chișinău. Prin decizia din 06 octombrie 2021 a Curții de Apel Chișinău, a fost casată hotărârea din 13 februarie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani și a fost emisă o nouă decizie, prin care acțiunea depusă de Constantin Andriuță împotriva Primăriei mun.

Chișinău, persoane terțe Alexandru Sava, Grigore Țîrchi, Serghei Nicolaev și Gheorghe Rusnac, cu privire la anularea dispoziției nr. 401-d din 13 iunie 2019 cu privire la revocarea autorizației de construire nr. 51-c/19 din 29 ianuarie 2019 pentru construirea unei case de locuit individuale D+P+E pe terenul din str. xxx, nr cadastral xxx și anularea actului de constatare pe teren nr. xxx din 10 iunie 2019, a fost respinsă ca neîntemeiată. La 01 noiembrie 2021, Grigore Țîrchi a depus recurs împotriva deciziei din 06 octombrie 2021 a Curții de Apel Chișinău (f.d.217, vol.I).

În susținerea cererii de recurs, Grigore Țîrchi a reiterat circumstanțele de fapt și de drept indicate în acțiune, indicând că autorizația de construire a fost eliberată fără nici o rezervă sau obiecție, în temeiul Certificatului de urbanism pentru proiectare, precum și a celorlalte acte tehnice, acte care privite in integrum au intrat în circuitul juridic, au produs efecte juridice erga omnes și în același timp inter partes. Situațiile juridice din speță au devenit definitive și irevocabile prin împlinirea termenului, iar revenirea la ele (fiind deja consumate prin executare) constituie o încălcare a principiului securității raportului juridic (art.6 CEDO). La 28 ianuarie 2020, casa de locuit individuală situată în mun.

Chișinău, str. xxx xxx a fost data în exploatare, prin semnarea procesului-verbal de recepție finală nr. 1 și notificat în Registrul bunurilor imobile. Consideră că autoritatea publică din moment ce a revocat actul permisiv, urma să decidă asupra acordării de despăgubiri recurentului, care a realizat anumite fapte/drepturi în temeiul autorizației de construire. 3 Un alt argument invocat de recurent se referă la demararea cu încălcări a procedurii administrative. Astfel recurentul nu a fost informată în scris despre acest exercițiu, nu i s-a oferit un termen pentru exercitarea dreptului de apărare, de a prezenta probe, etc.. În această privință, actul emis nu întrunește condiția legalității formale.

La fel, la data emiterii dispoziției nr. 401-d din 13 iunie 2019 cu privire la revocarea autorizației de construire 51-c/19 din 29 ianuarie 2019 nu a fost adus la cunoștință actul de constatare nr.xxx din 10 iunie 2019 și ca rezultat nu a fost acordat un termen rezonabil beneficiarului de înlăturare a abaterilor depistate prin actul sus menționat. A accentuat și faptul că la judecarea cauzei în prima instanță, de către pârât a fost prezentată copia dosarului administrativ care conținea doar Dispoziția nr.401-d din 13 iunie 2019 și actul de constatare nr.xxx din 10 iunie 2019, alte acte la dosarul nu existau. Astfel, consideră că instanța de apel urma să examineze cauza cu probele doar din dosarul administrativ întocmit și prezentat instanței de fond de către pârât, or, actul administrativ individual defavorabil și dosarul administrativ nu a fost completat de către pârât conform procedurii stabilite de Codul administrativ.

Recurentul a solicitat admiterea recursului, casarea integrală a deciziei din 06 octombrie 2021 a Curții de Apel Chișinău și menținerea hotărârii din 13 februarie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani. La 27 decembrie 2021, avocatul Vadim Filipov, în interesele lui Constantin Andriuță și Alexandru Sava a depus recurs împotriva deciziei din 06 octombrie 2021 a Curții de Apel Chișinău (f.d.219-224, vol.I) În susținerea cererii, a reconfirmat argumentele expuse la examinarea cauzei în fond și în apel. Referitor la decizia atacată a menționat argumente similare recursului depus de Grigore Țîrchi. A susținut că recurenții beneficiază și de o protecție acordată de art.1 Protocol 1 CEDO. Pentru acțiuni similare, cu caracter abuziv, Republica Moldova a fost condamnată la Curtea Europeană, amintind cauzele: Megadat.com SRL vs Republica Moldova; Bimer S.A.

vs Republica Moldova; Dacia SRL vs Republica Moldova. Recurenții au solicitat admiterea recursului, casarea integrală a deciziei din 06 octombrie 2021 a Curții de Apel Chișinău și menținerea hotărârii din 13 februarie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani. În conformitate cu art. 244 alin.(1) din Codul administrativ, hotărârile curții de apel ca instanța de fond, precum și deciziile instanței de apel pot fi contestate cu recurs. În conformitate cu art. 245 alin.(1) și (2) din Codul administrativ, recursul se depune la instanța de apel în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel, dacă legea nu stabilește un termen mai mic. Motivarea recursului se prezintă Curții Supreme de Justiție în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel.

Dacă se depune împreună cu cererea de recurs, motivarea recursului se depune la instanța de apel. 4 Curtea de Apel Chișinău a pronunțat decizia contestată la 06 octombrie 2021. Actele cauzei nu atestă faptul când dispozitivul deciziei instanței de apel a fost notificată participanților al proces. Nu sunt la dosar nici probe ce ar certificat expedierea deciziei motivate către recurenții Grigore Țîrchi, Constantin Andriuță sau avocatului acestuia Vadim Filipov. La 30 noiembrie 2021, Alexandru Sava a recepționat copia decizii motivate a Curții de Apel Chișinău (f.d.208, vol.I) La 01 noiembrie 2021, Grigore Țîrchi a depus recurs împotriva deciziei din 06 octombrie 2021 a Curții de Apel Chișinău (f.d.217, vol.I), iar la 27 decembrie 2021, avocatul Vadim Filipov a depus recurs în interesele lui Constantin Andriuță și Alexandru Sava.

Astfel, recursurile sunt apreciate ca fiind depuse în termen. La 19 ianuarie 2022, în adresa intimaților a fost expediată copia recursurilor motivate, cu înștiințarea despre posibilitatea depunerii referinței. La 31 ianuarie 2022, Primăria mun. Chișinău a depus referință prin care a indicat că decizia Curții de Apel Chișinău este legală și întemeiată. În procesul examinării litigiului în ordine de apel, de către instanță au fost respectate și aplicate corect normele de drept material, precum și de drept procesual. Instanța a cercetat pertinent probele administrate la materialele pricinii, astfel fiind constatate, elucidate și dovedite pe deplin toate circumstanțele care au importantă pentru justa soluționare a pricinii.

A menționat că cererea de recurs este depusă în baza acelorași argumente, reiterate în cererea de chemare în judecată. Totodată a explicat că dispoziția a fost emisă în scopul revocării autorizației de construire nr. 51-c/19 din 29 ianuarie 2019 urmare a examinării demersului Agenției pentru Supraveghere Tehnică nr. xxx din 02.05.2019 prin care s-a comunicat că Primăria mun. Chișinău a eliberat actele permisive (certificatul de urbanism pentru proiectare nr. 3281/15 din 23.06.2015 și autorizația de construire nr. 51-c/l9 din 29 ianuarie 2019) și a avizat documentația de proiect cu încălcarea cerințelor prescrise pentru zona cu codul de reglementare urbanistică „R1-a” stipulat în Regulamentul Local de Urbanism al orașului Chișinău, aprobat prin Decizia Consiliului mun.

Chișinău nr. 22/40 din 25.12.2008, fapt ce contravine prevederilor art. 13, 36, 44, al Legii nr. 835 din 17.05.1996 privind principiile urbanismului și amenajării teritoriului și art. 4, al Legii nr. 163 din 09.07.2010 privind autorizarea executării lucrărilor de construcție. Prin urmare, conform Regulamentului cu privire la organizarea și funcționarea Agenției pentru Supraveghere Tehnică aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 1088 din 18.12.2017, pentru încălcările menționate, la elaborarea documentației de proiect Agenția i-a întocmit lui Xxx, arhitect-șef al documentației de proiect, procesul- verbal cu privire la contravenție nr. xxx din 22.04.2019 și a înmânat prescripția nr. 001296 din 22.04.2019 de înlăturare a neconformităților depistate în termen de 30 (treizeci) de zile lucrătoare iar beneficiarului, Agenția a înmânat prescripția nr. 001297 din 24.04.2019 de sistare a lucrărilor de construcție la obiectiv până la înlăturarea neconformităților depistate.

5 Urmare a celor menționate, Primarul General consideră că dispoziția nr. 401-d din 13 iunie 2019 a fost emisă conform procedurii stabilite, de către un organ competent în temeiul legislației în vigoare, astfel este una legală. La 07 februarie 2022, Serghei Nicolaev și Gheorghe Rusnac au depus referință prin care au indicat că recursul depus de Grigore Țîrchi și recursul depus de avocatul Vadim Filipov, în interesele lui Constantin Andriuță și Alexandru Sava, urmează a fi declarate inadmisibile.

Recursurile depuse împotriva deciziei din 06 octombrie 2021 a Curții de Apel Chișinău, nu cuprind motivarea în drept, nefiind specificate care anume normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat de către instanța de apel la adoptarea deciziei din 06 octombrie 2021. Prin încheierea din 29 iunie 2022 a Curții Supreme de Justiție, recursul depus de avocatul Grigore Țîrchi și recursul depus de avocatul Vadim Filipov, în interesele lui Constantin Andriuță și Alexandru Sava, a fost numit în complet de cinci judecători. Conform art.247 din Codul administrativ, Curtea Supremă de Justiție examinează și soluționează recursul fără ședință de judecată. Dacă consideră necesar, Curtea Supremă de Justiție poate decide citarea participanților la proces.

La caz, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție nu a considerat oportun de a cita participanții la proces pentru a se pronunța cu privire la problemele invocate în recurs, deoarece criticele recurenților au fost expuse cu suficientă claritate. Studiind materialele dosarului, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție consideră că recursurile urmează a fi respinse și menținută decizia instanței de apel, din următoarele motive.

Conform art.248 alin.(1) lit.a) din Codul administrativ, examinând recursul, Curtea Supremă de Justiție adoptă decizie prin care respinge recursul. De asemenea, potrivit dispozițiilor art.194 alin.(2) din Codul administrativ, în procedura de examinare a cererilor de recurs, hotărârile și deciziile contestate se examinează din oficiu în privința existenței greșelilor procedurale și aplicării corecte a dreptului material. Aplicabile litigiului sunt prevederile art.244 alin.(2) coroborat cu art.231 alin.(2) din Codul administrativ, care stipulează că pentru procedura de recurs se aplică corespunzător prevederile cap.III din cartea a treia, dacă din prevederile prezentului capitol nu rezultă altceva.

Pentru procedura în apel se aplică corespunzător prevederile cap.II din cartea a treia, dacă din prevederile prezentului capitol nu rezultă altceva. La acest capitol, Colegiul reține și prevederile art.22 și art.219 alin.(1) din Codul administrativ, conform cărora instanța de judecată este obligată să cerceteze starea de fapt din oficiu în baza tuturor probelor legal administrate, nefiind legată nici de declarațiile făcute, nici de cererile de solicitare a probelor înaintate de participanți. 6 Recapitulând esența litigiului în scopul verificării aplicării corecte a dreptului material și procedural, instanța de recurs reține starea de fapt constatată de instanțe și confirmată de părți. Astfel, la 23 iunie 2015 Primăria mun.

Chișinău a întocmit pe numele reclamantului Constantin Andriuță, certificatul de urbanism pentru proiectare nr. 328i/15, prin care a autorizat proiectarea, pe terenul cu numărul cadastral xxx, amplasat în mun. Chișinău, str. Xxx, a unei case de locuit individuale (f.d.40-41, vol.I). La 29 ianuarie 2019, Primăria mun. Chișinău a întocmit pe numele reclamantului autorizația de construire nr. 57-c/19, contrasemnată de viceprimarul mun. Chișinău, prin care a autorizat construirea pe terenul indicat a unei case de locuit individuale D+P+E (f.d. 38-39, vol.I). Conform datelor din Registrul bunurilor imobile, terenul cu numărul cadastral xxx, cu suprafața de 0,0564 ha, aparține autorității publice locale, pe acesta fiind amplasată construcția cu numărul cadastral xxx.01, ce aparține în cote-părți egale lui Sava Alexandru și Țîrchi Grigore, fiind în arenda reclamantului până la 07 noiembrie 2019, în baza contractului de arendă nr. xxx din 07 noiembrie 2014 (f.d.

46-47, vol.I). Prin actul de constatare pe teren nr. xxx din 10 iunie 2019, întocmit de Direcția generală arhitectură, urbanism și relații funciare, s-a constatat că Alexandru Sava, fără a efectua coordonările respective cu serviciile abilitate, în lipsa deciziei Consiliului mun. Chișinău privind repartizarea terenurilor, utilizează ilegal ca șantier de construcție un lot de pământ cu suprafața de circa 0,0151 ha din str. Xxx xxx (cod cadastral xxx), teren proprietate municipală de uz public, ce face parte din Parcul Dendrologic. Pe terenul arendat în baza deciziei Consiliului municipal Chișinău nr. 6/50-14 din 03 octombrie 2014 (pe care reclamantul o invocă ca temei de arendare de către acesta a terenului cu numărul cadastral xxx) este construită o casă de locuit (nefinisată) cu abateri de la documentația de proiect (construcție neautorizată).

Conform deciziei Consiliului municipal Chișinău nr. 5/15 din 03 iunie 2014, terenul cu suprafața de circa 0,0151 ha (cod cadastral xxx), constituie proprietate municipală de uz public (Parcul Dendrologic). Derogările menționate contravin prevederilor art. art. 20, 21 și 101 Cod funciar, Legii privind autorizarea executării lucrărilor de construcție, Legii privind principiile urbanismului și amenajării teritoriului, Planului Urbanistic General al or. Chișinău și cartierului locativ din zona respectivă (f.d. 36-37, vol.I). Prin dispoziția viceprimarului mun. Chișinău nr. 401-d din 13 iunie 2019 cu privire la revocarea autorizației de construire nr. 51-c/19 din 29 ianuarie 2019 pentru construcția unei case de locuit individuale D+P+E pe terenul din str. xxx, cu numărul cadastral xxx, s-a dispus revocarea autorizației de construire indicate (f.d.

34, vol.I). Potrivit actului de constatare pe teren nr. 35/2019 din 24 iunie 2019, întocmit de Direcția generală arhitectură, urbanism și relații funciare, s-a constatat că Alexandru Sava a desființat elementele constructive ce nu corespundeau documentației de proiect, ce erau amplasate în afara terenului arendat, iar terenul cu suprafața de circa 0,0151 ha, cod cadastral xxx nu este îngrădit (f.d.12, vol.I). 7 La 08 iulie 2019, Constantin Andriuță s-a adresat cu cerere prealabilă, iar la 25 iulie 2019 a depus cererea prealabilă suplimentară asupra Dispoziției de revocare a autorizației de construire, solicitând suspendarea, anularea și eliberarea a actului administrativ (Dispoziției), dat fiind faptul că toate abaterile au fost înlăturate (f.d.13- 15, vol.I).

La 02 august 2019, Constantin Andriuță în mod repetat a solicitat eliberarea Dispoziției nr.401-d din 13 iunie 2019 și actului de constatare nr.xxx din 10 iunie 2019 (f.d.16, vol.I). Iar la 02 august 2019, Direcția Generală Arhitectură, Urbanism și Relații Funciare a Consiliului mun. Chișinău, a respins solicitările pe motiv că argumentele solicitantului sunt insuficiente pentru anularea actelor și totodată au fost notificate/eliberate actele administrative, și anume, Dispoziția nr.401-d din 13.06.2019 și actul de constatare nr.xxx din 10 iunie 2019 (f.d.18, vol.I).

Prin hotărârea din 13 februarie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani a fost admisă parțial cererea de chemare în judecată în contenciosul administrativ și a fost anulată ca ilegală dispoziția nr.401-d, emisă la 13 iunie 2019 de viceprimarul municipiului Chișinău, privind revocarea autorizației de construire nr.51-c/19 din 29 ianuarie 2019. În rest, pretențiile reclamantului au fost respinse ca neîntemeiate. Pentru a hotăra astfel, instanța de fond a reținut că, din conținutul dispoziției nr.401-d din 13 iunie 2019, rezultă că autoritatea publică pârâtă și-a întemeiat soluția în baza actului de constatare pe teren nr.xxx din 10 iunie 2019 al Direcției generale arhitectură, urbanism și relații funciare prin care s-a constatat faptul că imobilul – casa în proces de construire este amplasată cu abateri de la documentația de proiect (f.d.11, vol.I).

Instanța de fond a apreciat că revocarea autorizației de construire de către autoritatea publică a fost dispusă în baza unor temeiuri confuze, în lipsa unor motive de drept aplicabile speței. Deși se face referire la actul de constatare pe teren cu nr.xxx din 10 iunie 2019, emis de Direcția generală arhitectură, urbanism și relații funciare, la 24 iunie 2019, aceeași autoritate publică emită actul de constatare pe teren nr.35/2019, care constată că beneficiarul „a desființat elementele constructive care nu corespundeau documentației de proiect și erau amplasate în afara hotarelor terenului arendat”, circumstanță care în esență confirmă lipsa motivelor temeinic justificate pentru revocarea actului permis de executare a lucrărilor de construcție.

Astfel, instanța de judecată a conchis că dispoziția nr. 401-d din 13 iunie 2019 scoate în evidență vicii de natură juridică și încălcări care în mod indubitabil determină anularea acesteia. Instanța de judecată a ajuns la concluzia că Dispoziția nr. 401-d din 13 iunie 2019 este fundamentată pe circumstanțe de fapt și de drept iluzorii, nu întrunește exigențele legale privind conținutul unui act administrativ. În partea ce ține de pretențiile reclamantului privind revocarea actului de constatare nr. xxx din 10.06.2019, instanța de judecată a considerat că pretenția urmează a fi respinsă ca neîntemeiată. Reclamantul nu a prezentat probe pertinente și concludente, care ar demonstra ilegalitatea actului administrativ contestat.

8 La 12 martie 2020, Primăria mun. Chișinău a declarat apel împotriva hotărârii din 13 februarie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani, prin care a solicitat casarea acesteia, cu emiterea unei noi hotărâri, prin care să fie respinsă integral acțiunea înaintată. La 16 martie 2020, Serghei Nicolaev a declarat apel împotriva hotărârii din 13 februarie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani, prin care a solicitat casarea acesteia, cu emiterea unei noi decizii, prin care să fie respinsă integral acțiunea înaintată. În cadrul pregătirii cauzei pentru dezbateri, instanța de apel a atras în proces, în calitate de terțe persoane, pe Serghei Nicolaev și Gheorghe Rusnac și a însușit apelul declarat de către Serghei Nicolaev pentru examinare concomitentă cu apelul declarat de către Primăria mun.

Chișinău. Prin decizia din 06 octombrie 2021 a Curții de Apel Chișinău, a fost casată hotărârea din 13 februarie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani și a fost emisă o nouă decizie, prin care acțiunea depusă de Constantin Andriuță împotriva Primăriei mun. Chișinău, persoane terțe Alexandru Sava, Grigore Țîrchi, Serghei Nicolaev și Gheorghe Rusnac, cu privire la anularea dispoziției nr. 401-d din 13 iunie 2019 cu privire la revocarea autorizației de construire nr. 51-c/19 din 29 ianuarie 2019 pentru construirea unei case de locuit individuale D+P+E pe terenul din str. Xxx, nr cadastral xxx” și anularea actului de constatare pe teren nr. xxx din 10 iunie 2019, a fost respinsă ca neîntemeiată.

Instanța de apel a reținut că autoritatea administrativă este îndreptățită să revoce autorizația de construire, în cazurile prevăzute de Lege. Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ a Curții de Apel Chișinău a conchis că dispoziția contestată nr. 401-d din 13 iunie 2019 a fost întocmită de autoritatea abilitată și contrasemnată de funcționarul împuternicit în contextul în care normele legale oferă Primarului General al mun. Chișinău dreptul de a determina atribuțiile viceprimarului. În cazul dedus judecării, semnatarului dispoziției contestate i-au fost transmise atribuțiile prevăzute de Lege, în materie de revocare a autorizațiilor de construire.

Din aceste considerente, argumentele intimatului referitoare la încălcarea competenței la emiterea dispoziției contestate au fost apreciate ca nefondate, inclusiv în contextul în care semnatarul dispoziției date este și semnatarul autorizației de construire revocate - nr.51-c/19 din 29 ianuarie 2019. La fel, Completul specializat a conchis că lipsa în Legea privind autorizarea executării lucrărilor de construcție a unor dispoziții referitoare la revocarea autorizațiilor de construire nu denotă inadmisibilitatea aplicării acestui institut în contextul în care dreptul autorității emitente de a revoca autorizația de construire rezidă din alte acte normative.

Au fost apreciate ca fiind eronate argumentele intimatului și concluziile primei instanțe referitoare la lipsa unei motivări corespunzătoare a dispoziției contestate în situația în care din dispoziția dată reiese că revocarea autorizației de construire nr. 51- c/19 din 29 ianuarie 2019 a fost determinată de nerespectarea de către intimat a obligațiunilor legale impuse acestuia la executarea autorizației respective.

9 Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ a respins argumentele intimatului referitoare la faptul că actul de constatare nr. 35/2019 din 24 iunie 2019 denotă înlăturarea inadvertențelor stabilite prin actul de constatare nr. xxx din 10 iunie 2019 al aceleiași Direcții, deoarece din actul de constatare din 24 iunie 2019 reiese că înlăturarea încălcărilor a fost realizată ulterior emiterii dispoziției contestate din 13 iunie 2019, astfel încât nu înlătură caracterul ilicit al acțiunilor admise de intimat și/sau prepușii acestuia la data emiterii dispoziției a cărei anulare se solicită. Din motivele specificate supra, Completul a stabilit că pretențiile intimatului/reclamantului privind anularea dispoziției nr. 401-d din 13 iunie 2019 sunt nefondate și pasibil de a fi respinse.

La fel, și pretenția intimatului/reclamantului privind anularea actului de constatare nr. xxx din 10 iunie 2019 este pasibil de a fi respinsă ca nefondată în contextul în care la materialele cauzei lipsesc probe ce ar dovedi că constatările expuse în acest act nu corespund realității, respectiv că caracterul actului de constatare ar fi neveridic.

Verificând legalitatea deciziei contestate, în raport cu motivele recursurilor și cadrul legal aplicabil speței, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție constată că instanța de apel, reieșind din temeiurile și obiectul acțiunii, cu aplicarea corectă a legii materiale, stabilind circumstanțele care au importanță pentru soluționarea justă a cauzei și având la bază cumulul de probe administrate la caz, corect a ajuns la soluția netemeiniciei acțiunii depuse de Constantin Andriuță împotriva Primăriei mun.

Chișinău, persoane terțe Alexandru Sava, Grigore Țîrchi, Serghei Nicolaev și Gheorghe Rusnac, cu privire la anularea dispoziției nr. 401-d din 13 iunie 2019 cu privire la revocarea autorizației de construire nr. 51-c/19 din 29 ianuarie 2019 pentru construirea unei case de locuit individuale D+P+E pe terenul din str. Xxx, nr cadastral xxx” și anularea actului de constatare pe teren nr. xxx din 10 iunie 2019. În susținerea opiniei enunțate, instanța de recurs reține prevederile art.17 Cod administrativ, potrivit căruia drept vătămat este orice drept sau libertate stabilit/stabilită de lege căruia/căreia i se aduce atingere prin activitate administrativă.

Potrivit art.206 din Codul administrativ, o acțiune în contencios administrativ poate fi depusă pentru: a) anularea în tot sau în parte a unui act administrativ individual (acțiune în contestare); b) obligarea autorității publice să emită un act administrativ individual (acțiune în obligare); c) impunerea la acțiune, la tolerare a acțiunii sau la inacțiune (acțiune în realizare); d) constatarea existenței sau inexistenței unui raport juridic ori nulității unui act administrativ individual sau a unui contract administrativ (acțiune în constatare); sau e) anularea în tot sau în parte a unui act administrativ normativ (acțiune de control normativ). Analizând circumstanțele speței în coraport cu normele legale citate, instanța de recurs constată că reclamantul a respectat procedura de adresare în instanța de judecată, precum și termenul de depunere a acțiunii în instanța de judecată, din care motive instanța de recurs va trece la analiza fondului cauzei.

10 Referitor la substanța problemei disputate, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție relevă că potrivit art. 2 al Legii nr. 163 din 09.07.2010, privind autorizarea executării lucrărilor de construcție (în redacția în vigoare la data emiterii actului administrativ contestat): autorizație de construire este un act, eliberat de către emitent, prin care se autorizează executarea lucrărilor de construcție în temeiul și cu respectarea certificatului de urbanism pentru proiectare și a documentației de proiect elaborate și verificate; certificat de urbanism pentru proiectare – act cu caracter reglementator, eliberat de către emitent, prin care se fac cunoscute solicitantului (beneficiarului) prescripțiile și elementele ce caracterizează regimul juridic, economic, tehnic și arhitectural-urbanistic al unui imobil/teren, stabilite prin documentația de urbanism și de amenajare a teritoriului, și care permite elaborarea documentației de proiect; documentație de proiect – piese scrise și desenate care cuprind soluții tehnice și economice de realizare a obiectivului de investiții în volumul stabilit de documentele normative; emitent – autoritatea executivă a administrației publice locale;

lucrări de construcție – ansamblu de operații efectuate cu ajutorul mecanismelor, mașinilor, precum și manopera, în vederea realizării, reconstruirii, restaurării sau consolidării unei construcții; solicitant (beneficiar) – persoană fizică sau juridică care intenționează să desfășoare activități ce cad sub incidența prezentei legi. Totodată, conform art. 12 alin. (1) și (2) al aceleiași Legi, autorizația de construire (anexa nr. 3) se emite în baza cererii, în care se indică locul amplasării imobilului/terenului, în cel mult 10 zile lucrătoare de la data înregistrării acesteia.

La cerere se anexează următoarele documente: b) certificatul de urbanism pentru proiectare sau certificatul constatator, în cazul aplicării principiului aprobării tacite; c) extrasul din documentația de proiect în volum de: memoriu explicativ, plan general (plan de situație, plan trasare), fațade, soluții cromatice, proiect de organizare a executării lucrărilor de construcție; d) avizele de verificare a documentației de proiect (compartimentele: plan general, arhitectură, rezistență) sau raportul unic de verificare a documentației de proiect; e) buletinul de identitate (pentru persoană fizică) sau certificatul de înregistrare (pentru persoană juridică); f) contractul privind supravegherea de autor, semnat de către solicitant (beneficiar) și proiectant.

g) extrasul din procesul-verbal al ședinței Consiliului Național al Monumentelor Istorice de pe lîngă Ministerul Educației, Culturii și Cercetării privind avizarea pozitivă a proiectului de execuție, în cazul proiectării intervențiilor la monumentele de istorie , artă și arhitectură sau în zonele construite înscrise în Registrul monumentelor Republicii Moldova ocrotite de stat; h) certificatul de descărcare de sarcină arheologică, în cazurile prevăzute la art. 6 alin. (2) și (3) din Legea nr. 218 din 17 septembrie 2010 privind protejarea patrimoniului arheologic; i) acordul de mediu, dacă este necesară efectuarea evaluării impactului asupra mediului și dacă, din caracteristicile imobilului planificat, este evident că în acesta se vor desfășura activități prevăzute de Legea nr.86/2014 privind evaluarea impactului asupra mediului.

Solicitarea altor documente decît cele prevăzute la alin. (1) nu se admite. 11 Referitor la autoritatea emitentă, art. 21 alin. (1) al Legii privind autorizarea executării lucrărilor de construcție, certificatele de urbanism și autorizația de construire/desființare se emit de către primarii municipiilor, orașelor, comunelor și satelor pentru construcții (lucrări de construcție/desființare) de orice destinație și tip de proprietate. În corespundere cu art. 15 alin. (1), pct. 3) lit. a) al Legii nr. 136 din 17.06.2016, privind statutul municipiului Chișinău, Primarul general exercită următoarele atribuții de bază în domeniul reglementării administrative și normative a activității persoanelor fizice și juridice de pe teritoriul municipiului Chișinău: eliberează autorizații și alte acte permisive prevăzute de lege, având dreptul de a le suspenda sau revoca din motive temeinic justificate.

Articolul 17 alin. (4) al aceleiași Legi, reglementează că viceprimarul exercită atribuțiile stabilite de către primarul general și poartă răspundere în conformitate cu legislația în vigoare. Viceprimarului i se pot aplica sancțiuni disciplinare prin dispoziția primarului general. În același context, potrivit dispoziției Primarului General al mun. Chișinău nr. 159-dc din 26 aprilie 2019, viceprimarul mun. Chișinău a fost abilitat cu dreptul de a semna dispoziții și acte, vizând domeniul urbanismului, arhitecturii și construcțiilor, certificate de urbanism pentru proiectare și informative și autorizațiile de construire a clădirilor și de desființare a construcțiilor și amenajărilor, precum și dispoziții de revocare a certificatelor de urbanism și autorizațiilor de construire.

La caz, se reține că atât autorizația de construire nr. 57-c/19 din 29 ianuarie 2019, eliberată de Primăria mun. Chișinău (f.d. 38-39, vol.I), cât și dispoziția nr. 401-d din 13 iunie 2019 „cu privire la revocarea autorizației de construire nr. 51-c/19 din 29 ianuarie 2019 pentru construcția unei case de locuit individuale D+P+E pe terenul din str. Xxx, cu numărul cadastral xxx”, s (f.d. 34, vol.I) a fost semnată de către viceprimarul Nistor Grozavu.

Potrivit art. 146 alin. (1) Cod administrativ, un act administrativ individual legal favorabil poate fi revocat în tot sau în parte cu efect pentru viitor, chiar și după ce a devenit incontestabil, numai atunci când: a) revocarea este admisă prin prevedere legală sau actul administrativ conține rezerva revocării; b) actul administrativ este legat de o obligare și beneficiarul nu a îndeplinit-o sau nu a îndeplinit-o în termenul stabilit; c) în baza faptelor survenite ulterior, autoritatea publică ar avea dreptul să nu emită actul și fără revocarea lui s-ar periclita interesul public; d) în baza unei prevederi legale modificate autoritatea publică ar avea dreptul să nu emită actul administrativ, beneficiarul încă nu a făcut uz de avantajul respectiv sau nu a primit încă nicio prestație în baza actului administrativ și fără revocarea lui s-ar periclita interesul public; e) revocarea este necesară prevenirii sau înlăturării dezavantajelor grave pentru bunăstarea comună.

Reieșind din cadrul legal, în coraport cu circumstanțele de fapt, instanța de apel justificat a ajuns la concluzia că viceprimarul este îndreptățit să revoce autorizația de construire, iar dispoziția contestată nr. 401-d din 13 iunie 2019 a fost întocmită de autoritatea abilitată și contrasemnată de funcționarul împuternicit în contextul în care 12 Primarul General al mun. Chișinău, prin dispoziție a delegat dreptul de a semna acte ce vizează domeniul urbanistic viceprimarului Nistor Grozavu.

Din aceste considerente, argumentele recurenților referitoare la încălcarea competenței la emiterea dispoziției contestate sunt nefondate, inclusiv în contextul în care semnatarul dispoziției date este și semnatarul autorizației de construire revocate, nr. 51-c/19 din 29 ianuarie 2019. Astfel, în perspectiva acceptării argumentului că dispoziția de revocare a fost semnată de persoana necorespunzătoare, ar fi viabilă și concluzia pârâtului că și autorizația de construire nr.51-c/19 din 29 ianuarie 2019 nu este contrasemnată de persoana abilitată. Cât privește argumentul recurenților că Legea privind autorizarea executării lucrărilor de construcție nu conține dispoziții referitoare la revocarea autorizațiilor de construire, instanța de recurs se raliază concluziilor instanței de apel că dreptul autorității emitente de a revoca autorizația de construire rezidă din alte acte normative, inclusiv și din prevederile pre-citate ale Codului administrativ.

Din aceste motive argumentele respective nu determină anularea dispoziției contestate. Un alt aspect reținut de instanța de recurs se referă la obiecțiile recurenților privind lipsa unei motivări corespunzătoare a dispoziției contestate. Declarațiile respective nu și-au găsit suportul probator, or revocarea autorizației de construire nr. 51-c/19 din 29 ianuarie 2019 a fost determinată de nerespectarea de către intimat a obligațiunilor legale impuse acestuia la executarea autorizației respective.

Prin actul de constatare pe teren nr. xxx din 10 iunie 2019, întocmit de Direcția generală arhitectură, urbanism și relații funciare, s-a constatat că Alexandru Sava, fără a efectua coordonările respective cu serviciile abilitate, în lipsa deciziei Consiliului municipal Chișinău privind repartizarea terenurilor, utilizează ilegal ca șantier de construcție un lot de pământ cu suprafața de circa 0,0151 ha din str. Xxx xxx (cod cadastral xxx), teren proprietate municipală de uz public, ce face parte din Parcul Dendrologic. Pe terenul arendat în baza deciziei Consiliului municipal Chișinău nr. 6/50-14 din 03 octombrie 2014 este construită o casă de locuit (nefinisată) cu abateri de la documentația de proiect (construcție neautorizată).

Conform deciziei Consiliului municipal Chișinău nr. 5/15 din 03 iunie 2014, terenul cu suprafața de circa 0,0151 ha (cod cadastral xxx), constituie proprietate municipală de uz public (Parcul Dendrologic), derogări ce contravin prevederilor art. art. 20, 21 și 101 Cod funciar, Legii privind autorizarea executării lucrărilor de construcție, Legii privind principiile urbanismului și amenajării teritoriului, Planului Urbanistic General al or. Chișinău și cartierului locativ din zona respectivă. Respectiv, având în vedere că s-au identificat abateri de la documentația de proiect, la amplasarea construcției autorizate prin actul nr.51-c/19 din 29 ianuarie 2019, emitentul în baza prescripțiilor legale a concluzionat că revocarea este necesară înlăturării dezavantajelor grave pentru bunăstarea comună.

Astfel, instanța de apel just a constatat întrunirea în speță a temeiurilor prevăzute de art. 146 alin. (1) lit. b) și e) Cod administrativ. 13 Referitor la argumentele recurenților că actul de constatare nr. 35/2019 din 24 iunie 2019, întocmit de Direcția generală arhitectură, urbanism și relații funciare, denotă înlăturarea inadvertențelor constatate prin actul de constatare al aceleiași Direcții, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție accentuează că înlăturarea încălcărilor a fost realizată ulterior emiterii dispoziției contestate din 13 iunie 2019, astfel încât nu înlătură caracterul ilicit al acțiunilor admise la data emiterii dispoziției contestate.

Totodată la materialele cauzei lipsesc probe ce ar dovedi că constatările expuse în actul de inspecție nu corespund realității, ceea ce exclude posibilitatea admiterii pretenției reclamantului privind anularea actului de constatare nr. xxx din 10 iunie 2019. Sintetizând cele reliefate supra, precum și reieșind din faptul că recurenții nu au prezentat instanței de judecată probe justificative de natură să confirme încălcările intimatului, instanța de recurs atestă corectitudinea concluziei instanței de apel cu privire la respingerea cererii de chemare în judecată depusă de Constantin Andriuță împotriva Primăriei mun.

Chișinău, persoane terțe Alexandru Sava, Grigore Țîrchi, Serghei Nicolaev și Gheorghe Rusnac, cu privire la anularea dispoziției nr. 401-d din 13 iunie 2019 cu privire la revocarea autorizației de construire nr. 51-c/19 din 29 ianuarie 2019 pentru construirea unei case de locuit individuale D+P+E pe terenul din str. Xxx, nr cadastral xxx” și anularea actului de constatare pe teren nr. xxx din 10 iunie 2019, ca neîntemeiată La fel, sunt irelevante și alte argumente invocate în cererea de recurs, or, acestea nu denotă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei recurate. Referitor la argumentul recurenților privind încălcarea art. 1, Protocol 1 CEDO, instanța de recurs reține că protecția oferită de Convenție dreptului de proprietate nu are caracter absolut, fiind admise ingerințe în dreptul protejat.

Pentru a fi considerată compatibilă cu art. 1 din Protocolul nr. 1, ingerința trebuie să îndeplinească anumite criterii: trebuie să respecte principiul legalității și să urmărească un obiectiv legitim prin mijloace proporționale cu obiectivul urmărit [Beyeler împotriva Italiei (MC), pct. 108-114]. La caz, revocarea autorizației este reglementată de legislației, venind să înlăture riscurile ce pot fi generate de construcțiile neautorizate sau construite cu abatere de la proiect. Proporționalitatea ingerinței este argumentată de interesul general, iar revocarea actului permisiv de construire nu decade persoana de a obține o nouă autorizației după înlăturarea prescripțiilor și încălcărilor depistate.

Distinct de cele menționate mai sus, având în susținere jurisprudența CEDO și anume cauza Rebai și alții contra Franței, Comisia Europeană a Drepturilor Omului, 25 februarie 1995, nr.26561/1995, unde Curtea a menționat că „art. 6 § 1 al Convenției, nu impune motivarea în detaliu a unei decizii prin care o instanță de recurs, întemeindu-se pe dispoziții legale specifice, respinge recursul declarat 14 împotriva sentinței pronunțate de o instanță inferioară, ca fiind lipsit de șanse de succes”, instanța de recurs consideră necesar de a respinge și alte argumente invocate în cererea de recurs în sensul celor descrise.

Față de cele ce preced, având în vedere faptul că decizia instanței de apel este întemeiată, iar argumentele invocate de către recurenți sunt lipsite de suport legal, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a respinge recursurile și de a menține decizia instanței de apel. În conformitate cu prevederile art.247, 248 alin.(1) lit.a) și alin.(2) din Codul administrativ, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție d e c i d e : Se respinge recursul depus de Grigore Țîrchi și recursul depus de avocatul Vadim Filipov, în interesele lui Constantin Andriuță și Alexandru Sava.

Se menține decizia din 06 octombrie 2021 a Curții de Apel Chișinău, în cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă de Constantin Andriuță împotriva Primăriei mun. Chișinău, persoane terțe Alexandru Sava, Grigore Țîrchi, Serghei Nicolaev și Gheorghe Rusnac, cu privire la anularea actului administrativ. Decizia este irevocabilă. Președintele ședinței, judecătorul Tamara Chișca-Doneva judecătorii Ala Cobăneanu Nina Vascan Nicolae Craiu Aliona Miron 15