2ra-968/22 — modificarea cuantumului pensiei de intretinere pentru copilul minor si compensarea cheltuielilor de judecata

Dosarul nr. 2ra-968/22 2-20146679-01-2ra-13072022 Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Centru (jud. D. Tricolici) Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud. A. Panov, M. Anton, O. Cojocaru) ÎNCHEIERE 14 septembrie 2022 mun.

Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție în componența: Președintele completului, judecătorul Dumitru Mardari judecătorii Victor Burduh Mariana Pitic examinând chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de către Vadim Egorov, în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de către Natalia Egorova împotriva lui Vadim Egorov, intervenient accesoriu Direcția pentru Protecția Drepturilor Copilului sectorul Rîșcani cu privire la modificarea cuantumului pensiei de întreținere pentru copilul minor și compensarea cheltuielilor de judecată, împotriva deciziei din 31 martie 2022 a Curții de Apel Chișinău, prin care a fost respins apelul declarat de către Vadim Egorov și a fost menținută hotărârea din 21 septembrie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, constată: La 23 noiembrie 2020, Natalia Egorova a depus cerere de chemare în judecată împotriva lui Vadim Egorov, intervenient accesoriu Direcția pentru Protecția Drepturilor Copilului sectorul Rîșcani cu privire la modificarea cuantumului pensiei de întreținere pentru copilul minor și compensarea cheltuielilor de judecată.

În motivarea acțiunii reclamanta a indicat că, la 07 octombrie 2011 între Natalia Egorova și Vadim Egorov a fost înregistrată cu nr. 755 căsătoria la Oficiul Stării Civile Ciocana, mun. Chișinău. A menționat că, din relația de căsătorie s-a născut XXXXX, a.n. XXXXX, fapt confirmat prin certificatul de naștere nr. 244 din 16 mai 2012 eliberat de Oficiul Stării Civile Ciocana, mun. Chișinău. Reclamanta a susținut că, prin hotărârea din 23 noiembrie 2015 a Judecătoriei Ciocana, mun. Chișinău s-a desfăcut căsătoria dintre Natalia Egorova și Vadim 1 Egorov, iar prin hotărârea din 02 noiembrie 2016 a Judecătoriei Ciocana, mun. Chișinău s-a încasat din contul lui Vadim Egorov în beneficiul Nataliei Egorova pensia de întreținere pentru copilul minor XXXXX, a.n.

XXXXX, în sumă de 811 lei/lunar, stabilită de la data de 15 septembrie 2016 și până la schimbarea situației materiale ale părților, dar nu mai mult decât majoratul copilului. A concretizat că, la 13 decembrie 2016, în baza documentului executoriu din 02 noiembrie 2016, emis de Judecătoria Ciocana, mun. Chișinău, de către executorul judecătoresc Cornelia Balan a fost intentată procedura de executare cu privire la încasarea pensiei de întreținere pentru copilul minor din contul lui Vadim Egorov în beneficiul Nataliei Egorova. Consideră că, cuantumul pensiei de întreținere pentru copilul minor în mărime de 811 lei/lunar este insuficient pentru întreținerea unui copil, fără sprijinul și participarea tatălui.

A specificat că, Vadim Egorov are restanță la plata pensiei de întreținere pentru copilul minor în mărime de 6 287,82 lei, fapt confirmat prin încheierea din 18 iulie 2020 a executorului judecătoresc. Reclamanta a subliniat că, în anul 2016 Vadim Egorov la moment are un loc de muncă stabil, din ce rezultă că situația financiară s-a îmbunătățit, ceea ce îi va permite să participe mai activ la întreținerea copilului minor comun. A precizat că, salariul este unica sursă de venit și îi este greu să facă față necesităților adecvate la creșterea și dezvoltarea decentă a copilului minor XXXXX. Reclamanta a invocat că, conform informației Biroului Național de Statistică cu privire la valoarea minimului de existență pentru anul 2020, semestrul I, valoarea minimului de existență pentru un copil de vârsta 7-17 ani, în mediu lunar în orașele mari constituie suma de 2 438,7 lei, însă pârâtul achită doar suma de 811 lei.

A afirmat că, suma de 811 lei nu acoperă toate necesitățile copilului pentru dezvoltarea fizică, intelectuală și psihologică armonioasă a acestuia, dar consideră că suma de 2 000 lei/lunar pentru întreținerea copilului minor este una justă și rezonabilă. A solicitat reclamanta modificarea cuantumului pensiei de întreținere pentru copilul minor în mărime de 811 lei/lunar, stabilit prin hotărârea din 02 noiembrie 2016 a Judecătoriei Ciocana, mun. Chișinău, încasarea din contul lui Vadim Egorov în beneficiul Nataliei Egorova a pensiei de întreținere pentru copilul minor în mărime de 2 000 lei/lunar și compensarea cheltuielilor de judecată. Prin hotărârea din 21 septembrie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, s-a admis acțiunea.

S-a modificat cuantumul pensiei de întreținere pentru copilul minor în mărime de 811 lei/lunar stabilit prin hotărârea din 02 noiembrie 2016 a Judecătoriei Ciocana, mun. Chișinău și s-a încasat din contul lui Vadim Egorov în beneficiul Nataliei Egorova pensia de întreținere pentru copilul minor XXXXX, născută la XXXXX, în mărime de 2 000 lei/lunar, începând cu data de 23 noiembrie 2020, data depunerii cererii de chemare în judecată până la atingerea majoratului de către copil. S-au încasat din contul lui Vadim Egorov în beneficiul Nataliei Egorova cheltuielile de judecată compuse din taxa de stat în mărime de 100 lei. S-a încasat din contul lui Vadim Egorov în beneficiul statului taxa de stat în mărime de 620 lei.

La 21 octombrie 2021, Vadim Egorov a depus cerere de apel nemotivată, iar la 2 18 martie 2021 a depus cerere de apel motivată împotriva hotărârii primei instanțe, solicitând admiterea apelului, casarea hotărârii primei instanțe și emiterea unei noi hotărâri, prin care să se dispună modificarea cuantumului pensiei de întreținere pentru copilul minor și anume să se încaseze ¼ din salariu și/sau toate veniturile sale. Prin decizia din 31 martie 2022 a Curții de Apel Chișinău, s-a respins apelul declarat de către Vadim Egorov și s-a menținut hotărârea din 21 septembrie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru.

Pentru a decide astfel instanțele de judecată ierarhic inferioare au reținut că, la majorarea cuantumului pensiei de întreținere pentru copilul minor se ține cont în primul rând de dreptul copilului de a beneficia de o întreținere corespunzătoare vârstei și necesităților elementare ale copilului cum ar fi locuința, hrana și îmbrăcămintea, precum și de interesele acestuia în ceea ce privește educația, instruirea, odihna și dezvoltarea personală.

Având în vedere necesitățile primare ale copilului de vârste similare în Republica Moldova, bazate pe informația publică de la Biroul Național de Statistică, ținând cont de nivelul de trai obișnuit al copilului Nataliei Egorova și al lui Vadim Egorov, dar și condițiile economice în Republica Moldova, creșterea considerabilă a prețurilor, corelându-le direct proporțional cu necesitățile primare ale copilului minor, care locuiește cu mama, instanțele de judecată ierarhic inferioare au considerat echitabil să majoreze cuantumul pensiei de întreținere pentru copilul minor XXXXX, de la 811 lei la 2000 lei/lunar, începând cu data de 23 noiembrie 2020, data depunerii cererii de chemare în judecată până la atingerea majoratului de către copil.

Prin urmare, s-a conchis că suma pensiei de întreținere pentru copilul minor trebuie să fie reală și necesară, totodată însă să nu fie în detrimentul celuilalt părinte, iar în cazul dat pensia de întreținere în mărime de 2 000 lei/lunar începând cu data depunerii cererii în judecată, corespunde în mod real nevoilor minorului și necesităților de întreținere la această vârstă. La 28 iunie 2022, Vadim Egorov a declarat recurs împotriva deciziei instanței de apel și a hotărârii primei instanțe, solicitând admiterea acestuia, casarea integrală a deciziei instanței de apel și a hotărârii primei instanțe, cu emiterea unei noi hotărâri, prin care să fie încasat din contul acestuia pensia de întreținere pentru copilul minor în mărime de 1 000 lei sau ¼ din salariul și/sau veniturile sale.

Totodată a solicitat compensarea cheltuielilor de judecată suportate la depunerea cererii de apel și a cererii de recurs. În motivarea recursului recurentul a indicat că, decizia instanței de apel nu conține niciun motiv concret de respingere a solicitării sale de a fi modificat cuantumul pensiei de întreținere pentru copilul minor în mărime de ¼ din veniturile sale. A menționat recurentul că, modalitatea de încasarea a pensiei de întreținere pentru copilul minor în mărime de ¼ din veniturile sale ar asigura intimata cu o pensie de întreținere stabilă, aproape de cuantumul solicitat de către aceasta, iar în cazul majorării salariului, respectiv și cuantumul pensiei de întreținere pentru copilul minor se va majora.

Recurentul a invocat că, conform legislației în vigoare ambii părinți în mod egal au datoria de a compensa cheltuielile pentru întreținerea copilului minor, respectiv 3 suma solicitată de intimată în mărime de 2 000 lei urmează a fi împărțită la doi. Consideră că instanțele de judecată ierarhic inferioare au admis cerința intimatei fără a se expune asupra temeiniciei și legalității acesteia, or, motivarea în legătură cu faptul că aportul ultimei la îndeplinirea obligațiilor zilnice ce țin de educația, grija și protecția copilului este mai mare, nu are un suport probatoriu și este o concluzie bazată doar pe presupuneri. A precizat că, este în relații bune cu fiica minoră, aceasta se află la domiciliul recurentului cânt dorește și pe ce perioadă dorește.

Recurentul în acest sens a susținut că sunt cazuri când copilul minor se află la el și câte 3-4 zile, în perioada vacanțelor, de altfel și la solicitarea mamei îi este încredințat copilul. A mai susținut recurentul că, atunci când copilul se află la îngrijirea sa, își îndeplinește obligațiile părintești ce țin de educația și întreținerea acestuia. Totodată, a comunicat că regulat i-a copilul de la școală și îl însoțește la domiciliu, fără a invocat intimatei careva obiecții în acest sens. Recurentul a specificat că, pe lângă pensia de întreținere pentru copilul minor pe care o achită lunar intimatei, suportă alte cheltuieli suplimentare, inclusiv regulat oferă copilului bani de buzunar.

Cu referire la taxa de stat, recurentul a invocat că nu a fost calculată corect și a indicat că în practic judiciară nu este o claritate în privința aprecierii obiectului litigiului în cazul modificării cuantumului pensiei de întreținere, or, la caz este vorba despre modificarea cuantumului pensiei de întreținere și nu de încasarea pensiei de întreținere după cum este prevăzut de art. 87 alin. (1) lit. c) din Codul de procedură civilă. Totodată, recurentul referitor la solicitarea sa din cererea de apel cu privire la încasarea pensiei de întreținere din data pronunțării hotărârii a menționat că prevederea legală la acest capitol nu este clară, or, potrivit art. 98 alin. (2) din Codul familiei, pensia de întreținere se încasează de la data adresării în instanța judecătorească, însă nu este specificat dacă este vorba despre modificarea cuantumului pensiei de întreținere sau încasarea pensiei de întreținere pentru copilul minor.

Prin notificarea din 13 iulie 2022 Curtea Supremă de Justiție a expediat în adresa participanților la proces copia recursului, cu înștiințarea despre necesitatea depunerii referinței (f.d. 118). Prin referința din 27 iulie 2022, Natalia Eogorova a solicitat respingerea recursului ca fiind neîntemeiat și nefondat. În conformitate cu art. 434 alin. (1) din Codul de procedură civilă, recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau deciziei integrale, dacă legea nu prevede altfel. Din materialele dosarului rezultă că, Curtea de Apel Chișinău a expediat în adresa participanților la proces, copia deciziei contestate la 29 aprilie 2022. Prin înscrisul anexat se confirmă faptul că copia deciziei integrale a fost expediată recurentului prin intermediul oficiului poștal (f.d.

103), însă lipsesc date cu privire la recepționarea acesteia. Astfel, recursul declarat la 28 iunie 2022 este în termen. 4 Examinând temeiurile recursului în raport cu materialele cauzei civile, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că, recursul este inadmisibil din următoarele motive. În conformitate cu art. 432 din Codul de procedură civilă, părțile și alți participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural.

Se consideră că normele de drept material au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care instanța judecătorească: a) nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată; b) a aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată; b1) a aplicat o lege care a fost declarată neconstituțională; c) a interpretat în mod eronat legea; d) a aplicat în mod eronat analogia legii sau analogia dreptului.

Se consideră că normele de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care: a) cauza a fost judecată de un judecător care nu avea dreptul să participe la judecarea ei; b) cauza a fost judecată în absența unui participant la proces căruia nu i s-a comunicat locul, data și ora ședinței de judecată; c) în judecarea cauzei au fost încălcate regulile privind limba de desfășurare a procesului; d) instanța a soluționat problema drepturilor unor persoane care nu au fost implicate în proces; e) în dosar lipsește procesul-verbal al ședinței de judecată; f) hotărârea a fost pronunțată cu încălcarea competenței jurisdicționale.

Săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a cauzei sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului. Temeiurile prevăzute la alin. (3) se iau în considerare de către instanță din oficiu.

În conformitate cu art. 433 lit. a) din Codul de procedură civilă, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art.432 alin.(2), (3) și (4). Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că, recursul declarat de către Vadim Egorov nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) Codul de procedură civilă. Prin urmare, argumentele invocate în recursuri nu denotă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural de către instanța de apel, respectiv, nu constituie temei de casare a deciziei recurate.

Or, recursul exercitat asupra deciziilor instanței de apel are caracter nedevolutiv și controlul judiciar se circumscrie doar asupra problemelor de drept material și 5 procedural, verificându-se în exclusivitate doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia ei în fapt. În acest context, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție menționează și faptul că, procedura admisibilității constă în verificarea faptului dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele prevăzute în art. 432 alin. (2), (3) și (4) Codul de procedură civilă.

Totodată, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție relevă că, conform jurisprudenței CEDO, recursurile trebuie să fie efective, adică să fie capabile să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere, la fel recursul trebuie să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri (cauza Rebai și alții contra Franței, 25 februarie 1995), pe când în recursul declarat de către Vadim Egorov, asemenea aspecte nu se regăsesc. Astfel, din considerentele menționate, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a considera recursul declarat de către Vadim Egorov ca inadmisibil.

În conformitate cu art. 270, 431 alin. (2), 433 lit. a), art. 440 alin. (1) Cod de procedură civilă, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție dispune: Recursul declarat de către Vadim Egorov se consideră inadmisibil. Încheierea este irevocabilă. Președintele completului, judecătorul Dumitru Mardari judecătorii Victor Burduh Mariana Pitic 6