2ra-968/22 — modificarea cuantumului pensiei de intretinere pentru copilul minor si compensarea cheltuielilor de judecata

2ra-968/22 — modificarea cuantumului pensiei de intretinere pentru copilul minor si compensarea cheltuielilor de judecata (Curtea Supremă de Justiție, 2022)

Dosarul nr. 2ra-968/22

2-20146679-01-2ra-13072022

Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Centru (jud. D. Tricolici)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud. A. Panov, M. Anton, O. Cojocaru)

ÎNCHEIERE

14 septembrie 2022 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele completului, judecătorul Dumitru Mardari

judecătorii Victor Burduh

Mariana Pitic

examinând chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de către Vadim

Egorov,

în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de către Natalia

Egorova împotriva lui Vadim Egorov, intervenient accesoriu Direcția pentru Protecția

Drepturilor Copilului sectorul Rîșcani cu privire la modificarea cuantumului pensiei

de întreținere pentru copilul minor și compensarea cheltuielilor de judecată,

împotriva deciziei din 31 martie 2022 a Curții de Apel Chișinău, prin care a fost

respins apelul declarat de către Vadim Egorov și a fost menținută hotărârea din 21

septembrie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru,

constată:

La 23 noiembrie 2020, Natalia Egorova a depus cerere de chemare în judecată

împotriva lui Vadim Egorov, intervenient accesoriu Direcția pentru Protecția

Drepturilor Copilului sectorul Rîșcani cu privire la modificarea cuantumului pensiei

de întreținere pentru copilul minor și compensarea cheltuielilor de judecată.

În motivarea acțiunii reclamanta a indicat că, la 07 octombrie 2011 între Natalia

Egorova și Vadim Egorov a fost înregistrată cu nr. 755 căsătoria la Oficiul Stării

Civile Ciocana, mun. Chișinău.

A menționat că, din relația de căsătorie s-a născut XXXXX, a.n. XXXXX, fapt

confirmat prin certificatul de naștere nr. 244 din 16 mai 2012 eliberat de Oficiul Stării

Civile Ciocana, mun. Chișinău.

Reclamanta a susținut că, prin hotărârea din 23 noiembrie 2015 a Judecătoriei

Ciocana, mun. Chișinău s-a desfăcut căsătoria dintre Natalia Egorova și Vadim

1

Egorov, iar prin hotărârea din 02 noiembrie 2016 a Judecătoriei Ciocana, mun.

Chișinău s-a încasat din contul lui Vadim Egorov în beneficiul Nataliei Egorova

pensia de întreținere pentru copilul minor XXXXX, a.n. XXXXX, în sumă de 811

lei/lunar, stabilită de la data de 15 septembrie 2016 și până la schimbarea situației

materiale ale părților, dar nu mai mult decât majoratul copilului.

A concretizat că, la 13 decembrie 2016, în baza documentului executoriu din 02

noiembrie 2016, emis de Judecătoria Ciocana, mun. Chișinău, de către executorul

judecătoresc Cornelia Balan a fost intentată procedura de executare cu privire la

încasarea pensiei de întreținere pentru copilul minor din contul lui Vadim Egorov în

beneficiul Nataliei Egorova.

Consideră că, cuantumul pensiei de întreținere pentru copilul minor în mărime de

811 lei/lunar este insuficient pentru întreținerea unui copil, fără sprijinul și

participarea tatălui.

A specificat că, Vadim Egorov are restanță la plata pensiei de întreținere pentru

copilul minor în mărime de 6 287,82 lei, fapt confirmat prin încheierea din 18 iulie

2020 a executorului judecătoresc.

Reclamanta a subliniat că, în anul 2016 Vadim Egorov la moment are un loc de

muncă stabil, din ce rezultă că situația financiară s-a îmbunătățit, ceea ce îi va permite

să participe mai activ la întreținerea copilului minor comun.

A precizat că, salariul este unica sursă de venit și îi este greu să facă față

necesităților adecvate la creșterea și dezvoltarea decentă a copilului minor XXXXX.

Reclamanta a invocat că, conform informației Biroului Național de Statistică cu

privire la valoarea minimului de existență pentru anul 2020, semestrul I, valoarea

minimului de existență pentru un copil de vârsta 7-17 ani, în mediu lunar în orașele

mari constituie suma de 2 438,7 lei, însă pârâtul achită doar suma de 811 lei.

A afirmat că, suma de 811 lei nu acoperă toate necesitățile copilului pentru

dezvoltarea fizică, intelectuală și psihologică armonioasă a acestuia, dar consideră că

suma de 2 000 lei/lunar pentru întreținerea copilului minor este una justă și

rezonabilă.

A solicitat reclamanta modificarea cuantumului pensiei de întreținere pentru

copilul minor în mărime de 811 lei/lunar, stabilit prin hotărârea din 02 noiembrie

2016 a Judecătoriei Ciocana, mun. Chișinău, încasarea din contul lui Vadim Egorov

în beneficiul Nataliei Egorova a pensiei de întreținere pentru copilul minor în mărime

de 2 000 lei/lunar și compensarea cheltuielilor de judecată.

Prin hotărârea din 21 septembrie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, s-a

admis acțiunea. S-a modificat cuantumul pensiei de întreținere pentru copilul minor în

mărime de 811 lei/lunar stabilit prin hotărârea din 02 noiembrie 2016 a Judecătoriei

Ciocana, mun. Chișinău și s-a încasat din contul lui Vadim Egorov în beneficiul

Nataliei Egorova pensia de întreținere pentru copilul minor XXXXX, născută la

XXXXX, în mărime de 2 000 lei/lunar, începând cu data de 23 noiembrie 2020, data

depunerii cererii de chemare în judecată până la atingerea majoratului de către copil.

S-au încasat din contul lui Vadim Egorov în beneficiul Nataliei Egorova cheltuielile

de judecată compuse din taxa de stat în mărime de 100 lei. S-a încasat din contul lui

Vadim Egorov în beneficiul statului taxa de stat în mărime de 620 lei.

La 21 octombrie 2021, Vadim Egorov a depus cerere de apel nemotivată, iar la

2

18 martie 2021 a depus cerere de apel motivată împotriva hotărârii primei instanțe,

solicitând admiterea apelului, casarea hotărârii primei instanțe și emiterea unei noi

hotărâri, prin care să se dispună modificarea cuantumului pensiei de întreținere pentru

copilul minor și anume să se încaseze ¼ din salariu și/sau toate veniturile sale.

Prin decizia din 31 martie 2022 a Curții de Apel Chișinău, s-a respins apelul

declarat de către Vadim Egorov și s-a menținut hotărârea din 21 septembrie 2021 a

Judecătoriei Chișinău, sediul Centru.

Pentru a decide astfel instanțele de judecată ierarhic inferioare au reținut că, la

majorarea cuantumului pensiei de întreținere pentru copilul minor se ține cont în

primul rând de dreptul copilului de a beneficia de o întreținere corespunzătoare vârstei

și necesităților elementare ale copilului cum ar fi locuința, hrana și îmbrăcămintea,

precum și de interesele acestuia în ceea ce privește educația, instruirea, odihna și

dezvoltarea personală.

Având în vedere necesitățile primare ale copilului de vârste similare în Republica

Moldova, bazate pe informația publică de la Biroul Național de Statistică, ținând cont

de nivelul de trai obișnuit al copilului Nataliei Egorova și al lui Vadim Egorov, dar și

condițiile economice în Republica Moldova, creșterea considerabilă a prețurilor,

corelându-le direct proporțional cu necesitățile primare ale copilului minor, care

locuiește cu mama, instanțele de judecată ierarhic inferioare au considerat echitabil să

majoreze cuantumul pensiei de întreținere pentru copilul minor XXXXX, de la 811 lei

la 2000 lei/lunar, începând cu data de 23 noiembrie 2020, data depunerii cererii de

chemare în judecată până la atingerea majoratului de către copil.

Prin urmare, s-a conchis că suma pensiei de întreținere pentru copilul minor

trebuie să fie reală și necesară, totodată însă să nu fie în detrimentul celuilalt părinte,

iar în cazul dat pensia de întreținere în mărime de 2 000 lei/lunar începând cu data

depunerii cererii în judecată, corespunde în mod real nevoilor minorului și

necesităților de întreținere la această vârstă.

La 28 iunie 2022, Vadim Egorov a declarat recurs împotriva deciziei instanței de

apel și a hotărârii primei instanțe, solicitând admiterea acestuia, casarea integrală a

deciziei instanței de apel și a hotărârii primei instanțe, cu emiterea unei noi hotărâri,

prin care să fie încasat din contul acestuia pensia de întreținere pentru copilul minor în

mărime de 1 000 lei sau ¼ din salariul și/sau veniturile sale. Totodată a solicitat

compensarea cheltuielilor de judecată suportate la depunerea cererii de apel și a

cererii de recurs.

În motivarea recursului recurentul a indicat că, decizia instanței de apel nu

conține niciun motiv concret de respingere a solicitării sale de a fi modificat

cuantumul pensiei de întreținere pentru copilul minor în mărime de ¼ din veniturile

sale.

A menționat recurentul că, modalitatea de încasarea a pensiei de întreținere

pentru copilul minor în mărime de ¼ din veniturile sale ar asigura intimata cu o pensie

de întreținere stabilă, aproape de cuantumul solicitat de către aceasta, iar în cazul

majorării salariului, respectiv și cuantumul pensiei de întreținere pentru copilul minor

se va majora.

Recurentul a invocat că, conform legislației în vigoare ambii părinți în mod egal

au datoria de a compensa cheltuielile pentru întreținerea copilului minor, respectiv

3

suma solicitată de intimată în mărime de 2 000 lei urmează a fi împărțită la doi.

Consideră că instanțele de judecată ierarhic inferioare au admis cerința intimatei

fără a se expune asupra temeiniciei și legalității acesteia, or, motivarea în legătură cu

faptul că aportul ultimei la îndeplinirea obligațiilor zilnice ce țin de educația, grija și

protecția copilului este mai mare, nu are un suport probatoriu și este o concluzie

bazată doar pe presupuneri.

A precizat că, este în relații bune cu fiica minoră, aceasta se află la domiciliul

recurentului cânt dorește și pe ce perioadă dorește.

Recurentul în acest sens a susținut că sunt cazuri când copilul minor se află la el

și câte 3-4 zile, în perioada vacanțelor, de altfel și la solicitarea mamei îi este

încredințat copilul.

A mai susținut recurentul că, atunci când copilul se află la îngrijirea sa, își

îndeplinește obligațiile părintești ce țin de educația și întreținerea acestuia. Totodată, a

comunicat că regulat i-a copilul de la școală și îl însoțește la domiciliu, fără a invocat

intimatei careva obiecții în acest sens.

Recurentul a specificat că, pe lângă pensia de întreținere pentru copilul minor pe

care o achită lunar intimatei, suportă alte cheltuieli suplimentare, inclusiv regulat

oferă copilului bani de buzunar.

Cu referire la taxa de stat, recurentul a invocat că nu a fost calculată corect și a

indicat că în practic judiciară nu este o claritate în privința aprecierii obiectului

litigiului în cazul modificării cuantumului pensiei de întreținere, or, la caz este vorba

despre modificarea cuantumului pensiei de întreținere și nu de încasarea pensiei de

întreținere după cum este prevăzut de art. 87 alin. (1) lit. c) din Codul de procedură

civilă.

Totodată, recurentul referitor la solicitarea sa din cererea de apel cu privire la

încasarea pensiei de întreținere din data pronunțării hotărârii a menționat că

prevederea legală la acest capitol nu este clară, or, potrivit art. 98 alin. (2) din Codul

familiei, pensia de întreținere se încasează de la data adresării în instanța

judecătorească, însă nu este specificat dacă este vorba despre modificarea

cuantumului pensiei de întreținere sau încasarea pensiei de întreținere pentru copilul

minor.

Prin notificarea din 13 iulie 2022 Curtea Supremă de Justiție a expediat în adresa

participanților la proces copia recursului, cu înștiințarea despre necesitatea depunerii

referinței (f.d. 118).

Prin referința din 27 iulie 2022, Natalia Eogorova a solicitat respingerea

recursului ca fiind neîntemeiat și nefondat.

În conformitate cu art. 434 alin. (1) din Codul de procedură civilă, recursul se

declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau deciziei integrale, dacă

legea nu prevede altfel.

Din materialele dosarului rezultă că, Curtea de Apel Chișinău a expediat în

adresa participanților la proces, copia deciziei contestate la 29 aprilie 2022. Prin

înscrisul anexat se confirmă faptul că copia deciziei integrale a fost expediată

recurentului prin intermediul oficiului poștal (f.d. 103), însă lipsesc date cu privire la

recepționarea acesteia.

Astfel, recursul declarat la 28 iunie 2022 este în termen.

4

Examinând temeiurile recursului în raport cu materialele cauzei civile, completul

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

consideră că, recursul este inadmisibil din următoarele motive.

În conformitate cu art. 432 din Codul de procedură civilă, părțile și alți

participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă

încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor

de drept procedural.

Se consideră că normele de drept material au fost încălcate sau aplicate eronat în

cazul în care instanța judecătorească:

a) nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată;

b) a aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată;

b1) a aplicat o lege care a fost declarată neconstituțională;

c) a interpretat în mod eronat legea;

d) a aplicat în mod eronat analogia legii sau analogia dreptului.

Se consideră că normele de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat

în cazul în care:

a) cauza a fost judecată de un judecător care nu avea dreptul să participe la

judecarea ei;

b) cauza a fost judecată în absența unui participant la proces căruia nu i s-a

comunicat locul, data și ora ședinței de judecată;

c) în judecarea cauzei au fost încălcate regulile privind limba de desfășurare a

procesului;

d) instanța a soluționat problema drepturilor unor persoane care nu au fost

implicate în proces;

e) în dosar lipsește procesul-verbal al ședinței de judecată;

f) hotărârea a fost pronunțată cu încălcarea competenței jurisdicționale.

Săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la alin. (3) constituie temei de

declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut

duce la soluționarea greșită a cauzei sau în cazul în care instanța de recurs consideră

că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în

care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale

omului.

Temeiurile prevăzute la alin. (3) se iau în considerare de către instanță din oficiu.

În conformitate cu art. 433 lit. a) din Codul de procedură civilă, cererea de recurs

se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile

prevăzute la art.432 alin.(2), (3) și (4).

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție consideră că, recursul declarat de către Vadim Egorov nu se

încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) Codul de procedură

civilă.

Prin urmare, argumentele invocate în recursuri nu denotă încălcarea esențială sau

aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural de

către instanța de apel, respectiv, nu constituie temei de casare a deciziei recurate.

Or, recursul exercitat asupra deciziilor instanței de apel are caracter nedevolutiv

și controlul judiciar se circumscrie doar asupra problemelor de drept material și

5

procedural, verificându-se în exclusivitate doar legalitatea deciziei, dar nu și

temeinicia ei în fapt.

În acest context, completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție menționează și faptul că, procedura

admisibilității constă în verificarea faptului dacă motivele invocate în recurs se

încadrează în cele prevăzute în art. 432 alin. (2), (3) și (4) Codul de procedură civilă.

Totodată, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție relevă că, conform jurisprudenței CEDO, recursurile

trebuie să fie efective, adică să fie capabile să ofere îndreptarea situației prezentate în

cerere, la fel recursul trebuie să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de

lucruri (cauza Rebai și alții contra Franței, 25 februarie 1995), pe când în recursul

declarat de către Vadim Egorov, asemenea aspecte nu se regăsesc.

Astfel, din considerentele menționate, completul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a

considera recursul declarat de către Vadim Egorov ca inadmisibil.

În conformitate cu art. 270, 431 alin. (2), 433 lit. a), art. 440 alin. (1) Cod de

procedură civilă, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

dispune:

Recursul declarat de către Vadim Egorov se consideră inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Dumitru Mardari

judecătorii Victor Burduh

Mariana Pitic

6