2ra-884/22 — modificarea cuantumului pensiei de intretinere a copiilor minori
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- modificarea cuantumului pensiei de intretinere a copiilor minori
- Temei legal
- Temeiurile inadmisibilitatii recursului
2ra-884/22 — modificarea cuantumului pensiei de intretinere a copiilor minori (Curtea Supremă de Justiție, 2022)
Dosarul nr. 2ra-884/2022
2-19200898-01-2ra-22062022
Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Centru (N. Arabadji)
Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (A. Panov, O. Cojocaru, M. Anton)
Î N C H E I E R E
21 septembrie 2022 mun. Chișinău
Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al
Curții Supreme de Justiție
în componența:
Președintele completului, judecătorul Dumitru Mardari
judecători Galina Stratulat
Victor Burduh
examinând admisibilitatea recursului declarat de avocatul Tatiana Gorea, în
interesele Valentinei Cudalb,
în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Valentina Cudalb
împotriva lui Mihail Aghenie, intervenient accesoriu Direcția pentru protecția
drepturilor copilului sectorul Buiucani cu privire la modificarea cuantumului pensiei
pentru întreținerea copiilor minori,
împotriva deciziei din 17 martie 2022 a Curții de Apel Chișinău,
c o n s t a t ă :
La 17 decembrie 2019, Cudalb Valentina a depus cerere de chemare în judecată
împotriva lui Aghenie Mihail, intervenient accesoriu Direcția pentru protecția
drepturilor copilului sectorul Buiucani, solicitând stabilirea cuantumului pensiei
pentru întreținerea copiilor minori Xxxx, născut la data de xxxx și Xxxx, născut la
data de xxxx în mărime de 4 814,60 de lei, începând cu data înaintării acțiunii, precum
și compensarea cheltuielilor de judecată.
În motivarea acțiunii reclamanta a indicat că prin hotărârea Judecătoriei
Buiucani, mun. Chișinău din 20 decembrie 2013 a fost dispusă stabilirea domiciliului
copiilor minori Xxxx și Xxxx cu mama lor, Cudalb Valentina.
De asemenea a fost încasat de la Aghenie Mihail în folosul Valentinei Cudalb
pensia alimentară pentru întreținerea copiilor minori Xxxx și Xxxx în mărimea fixă
ce constituie 1700 de lei lunar până la majoratul copiilor.
A menționat reclamanta că la momentul stabilirii pensiei alimentare în sumă de
1700 de lei, Xxxx avea 8 ani și Xxxx avea 6 ani. În prezent, Xxxx are vârsta de 14
ani și Xxxx are vârsta de 12 ani. Astfel, necesitățile de întreținere a acestora au
crescut, iar veniturile pârâtului s-au majorat între timp și concomitent posibilitățile
lui materialele s-au majorat.
Totodată, a subliniat că pârâtul nu este angajat în câmpul muncii, are venituri
neregulate și fluctuabile, din care considerente s-a adresat cu prezenta cerere de
chemare în judecată privind modificarea cuantumului pensiei de întreținere pentru
copiii minori în formă fixă a câte 4814,60 de lei lunar pentru fiecare copil în parte.
1
La 17 februarie 2021, Mihail Aghenie a înaintat cerere reconvențională, prin
care a solicitat încasarea de la Cudalb Valentina în folosul lui Aghenie Mihail a
pensiei pentru întreținerea copiilor minori în mărime de 1/3 cotă parte din toate
veniturile, începând cu data adresării în judecată și până la majoratul fiecărui copil, a
înceta executarea și a anula titlul executoriu, inclusiv restanța (dacă există) privind
încasarea de la Aghenie Mihail în folosul lui Cudalb Valentina a pensiei de întreținere
a copiilor din speță conform hotărârii Judecătoriei Buiucani, mun. Chișinău nr.2-
5038/13 din 20.12.2013 și a cheltuielilor de judecată.
Prin încheierea protocolară din 17 februarie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul
Centru, cererea reconvențională înaintată nu a fost primită în procedura de examinare
pe motiv că nu se încadrează în temeiul prevăzut de art.173 din Codul de procedură
civilă, fiind restituită (f.d. 76).
Prin hotărârea Judecătoriei Chișinău, sediul Centru din 15 iunie 2021, a fost
respinsă cererea de chemare în judecată depusă de Valentina Cudalb împotriva lui
Mihail Aghenie, intervenient accesoriu Direcția pentru protecția drepturilor copilului
sectorul Buiucani cu privire la modificarea cuantumului pensiei pentru întreținerea
copiilor minori (f.d. 82).
Prin decizia din 17 martie 2021 a Curții de Apel Chișinău, a fost respins apelul
declarat de Cudalb Valentina prin intermediul avocatului Gorea Tatiana, cu
menținerea hotărârii din 15 iunie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru
(f.d.114-121).
Pentru a decide astfel, instanța de apel a reținut că realizarea unui drept la
modificarea cuantumului pensiei de întreținere a copiilor nu este unul gratuit, fără a
fi supus unor rigori procedurale în ceia ce privește respectarea sarcinii probațiunii,
nerealizate de către apelantă, or aceasta nu a prezentat instanței probe pertinente și
admisibile, ce ar fi reflectat condițiile stabilite de lege la realizarea drepturilor
pretinse.
În această ordine de idei, Cudalb Valentina nu a demonstrat instanței de fond,
nici instanței de apel existența survenirii în raporturile juridice stabilite anterior prin
hotărârea din 20 decembrie 2013 a Judecătoriei Buiucani, mun. Chișinău a unor
circumstanțe în măsură să determine modificarea cuantumului pensiei de întreținere
a copiilor minori, condiții în care instanța de fond corect a concluzionat privind
respingerea cererii de chemare în judecată ca fiind neîntemeiată, concluzie menținută
și de către instanța de apel.
În acest context, Colegiul a apreciat că instanța de fond corect a respins cerința
de modificare a cuantumului pensiei de întreținere pentru copii minori ce urmează a
fi încasat din contul intimatului.
La 25 mai 2022, prin intermediul oficiului poștal, avocatul Tatiana Gorea, în
interesele Valentinei Cudalb a declarat recurs împotriva deciziei instanței de apel,
prin care a solicitat admiterea recursului, casarea deciziei instanței de apel, cu
pronunțarea unei decizii noi privind admiterea integrală a acțiunii (f.d.124-129).
În motivarea recursului a manifestat dezacordul cu decizia instanței de apel
reiterând argumentele indicate în cererea de chemare în judecată.
Suplimentar a invocat că instanța de apel a aplicat incorect legea și nu a luat în
considerație faptul că majoritatea cheltuielilor sunt suportate de recurentă, copiii fiind
cu traiul la domiciliul mamei.
La acest capitol recurenta a subliniat că, intimatul nu a prezentat nici o probă
prin care să confirme faptul că copiii locuiesc și se află la întreținerea dînsului.
2
Astfel, instanța de apel nu a indicat prin ce probe a constatat că intimatul
Aghenie Mihail întreține copii minori Xxxx și Xxxx, în lipsa declarațiilor date de
copii minori în fața instanțelor de judecată, instanța de apel nu a fost în drept să
stabilească că copii minori locuiesc cu tatăl lor.
În conformitate cu art. 434 din Codul de procedură civilă, recursul se declară în
termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale, dacă legea nu
prevede altfel.
Termenul de 2 luni este termen de decădere și nu poate fi restabilit.
Cu referire la termenul de declarare a recursului, instanța de recurs menționează
că, Curtea de Apel Chișinău a emis dispozitivul deciziei la 17 martie 2022.
La 04 mai 2022, prin intermediul poștei electronice a fost expediată în adresa
participanților la proces decizia motivată (f.d. 122).
Astfel, Colegiul constată că, recursul depus de avocatul Tatiana Gorea, în
interesele Valentinei Cudalb la 25 mai 2022, se consideră depus în termenul stabilit
de lege.
La 22 iunie 2022, Curtea Supremă de Justiție a expediat în adresa intimaților
copia cererii de recurs, cu înștiințarea despre posibilitatea depunerii referinței, fapt ce
se confirmă prin scrisoarea de însoțire anexată la materialele dosarului (f.d. 133).
Însă, până în prezent intimații nu au depus referințe pe marginea recursului.
În conformitate cu art. 439 alin. (2) și (3) din Codul de procedură civilă, după
parvenirea dosarului, un complet din 3 judecători decide asupra admisibilității
recursului, dispune expedierea copiei de pe recurs intimatului, cu înștiințarea despre
necesitatea depunerii obligatorii a referinței timp de o lună de la data primirii acesteia.
Judecătorul raportor verifică încadrarea în prevederile legii a temeiurilor
invocate în recurs și face un raport verbal în fața completului de judecată instituit în
conformitate cu alin. (2).
Examinând temeiurile recursului completul Colegiului civil, comercial și de
contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție reține următoarele.
Temeiurile de declarare a recursului sunt prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4)
din Codul de procedură civilă.
În conformitate cu art. 433 lit. a) din Codul de procedură civilă, cererea de recurs
se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile
prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4).
Instanța de recurs reține, că examinarea admisibilității recursului presupune
verificarea conformității temeiurilor invocate în cererea de recurs cu temeiurile
prevăzute în art. 432 din Codul de procedură civilă.
La caz, Colegiul constată că argumentele invocate în cererea de recurs nu se
încadrează în limitele stabilite de norma indicată, respectiv nu constituie temei de
casare a deciziei contestate or, motivele recursului sunt similare celor invocate în
cadrul judecării cauzei, asupra căror instanța de apel s-a pronunțat.
Dezacordul recurentului cu decizia instanței de apel, relatarea situației nu
constituie un temei de casare a deciziei contestate or, recursul exercitat conform
Secțiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și
procedural, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia în fapt.
Totodată, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al
Curții Supreme de Justiție reține că, potrivit regulilor din Secțiunea a II-a din
Capitolul XXXVIII Codul de procedură civilă, instanța de recurs nu verifică modul
de apreciere a probelor de către instanțele de fond și de apel. Forța atribuită unei probe
3
sau alteia, coraportul dintre probe, suficiența probelor și concluziile făcute în urma
probațiunii sunt în afara controlului instanței de recurs.
Prin prisma art. 432 alin. (4) din Codul de procedură civilă, instanța de recurs
poate interveni în materia probațiunii doar sub aspect procedural și anume dacă se
invocă că instanța de apel a apreciat în mod arbitrar probele, încălcând în mod flagrant
regulile de apreciere a probelor stabilite în art. 130 din Codul de procedură civilă.
Din recursul declarat nu rezultă că instanța a apreciat arbitrar probele.
În acest sens Curtea Europeană a Drepturilor Omului în jurisprudența sa
constantă statuează că, dreptul de acces la instanțe nu este absolut. Există limitări
implicit admise (Golder împotriva Regatului Unit, p.38; Stanev împotriva Bulgariei
(MC), p. 230). Acesta este în special cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs,
întrucât prin însăși natura sa necesită o reglementare din partea statului, care se bucură
în această privință de o anumită marjă de apreciere (Luordo împotriva Italiei, p. 85).
Condițiile de admisibilitate ale unui recurs pot fi mai stricte decât pentru un apel
(Levages Prestations Services împotriva Franței, p. 45).
Curtea a mai reiterat că, modul de aplicare a articolului 6 procedurilor în fața
instanțelor ierarhic superioare depinde de caracteristicile speciale ale procedurilor
respective; trebuie ținut cont de totalitatea procedurilor în sistemul de drept național
și de rolul instanțelor ierarhic superioare în acest sistem (a se vedea Botten v. Norway,
hotărâre din 19 februarie 1996, Reports 1996-I, p. 141, § 39).
La fel, conform jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului,
procedurile cu privire la admisibilitatea căii de atac și procedurile care implică doar
chestiuni de drept, și nu chestiuni de fapt pot fi conforme cu cerințele articolului 6 §
1 (a se vedea Helmers c. Suediei 9 octombrie 1991, § 31, Seria A, nr. 212-A).
În conformitate cu art. 440 alin. (1) din Codul de procedură civilă, în cazul în
care se constată existența unuia din temeiurile prevăzute la art. 433, completul din 3
judecători decide în mod unanim, printr-o încheiere motivată irevocabilă, asupra
inadmisibilității recursului. Încheierea se emite conform prevederilor art. 270 și nu
conține nici o referire cu privire la fondul recursului.
Având în vedere cele expuse mai sus, recursul declarat de avocatul Tatiana
Gorea, în interesele Valentinei Cudalb, nu se încadrează în temeiurile prevăzute la
art. 432 alin. (2), (3) și (4) din Codul de procedură civilă și, drept urmare, sunt
inadmisibile.
În conformitate cu art. art. 270, 433 lit. a), 440 alin. (1) din Codul de procedură
civilă, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții
Supreme de Justiție
d i s p u n e :
Se consideră inadmisibil recursul declarat de avocatul Tatiana Gorea, în
interesele Valentinei Cudalb.
Încheierea este irevocabilă.
Președintele completului,
judecătorul Dumitru Mardari
judecători Galina Stratulat
Victor Burduh
4