2ra-6/23 — stabilirea domiciliului copilului minor, încasarea pensiei de întretinere

Dosarul nr. 2ra-6/23 2-21135164-01-2ra-04012023 Prima instanță - (Judecătoria Chișinău, sediul Centru) jud. N. Russu Instanța de apel - (Curtea de Apel Chișinău) jud. M. Guzun, V. Buhnaci, V. Sîrbu ÎNCHEIERE 1 februarie 2023 mun.

Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție, în componența: Președintele completului, judecătorul Dumitru Mardari judecătorii Galina Stratulat Victor Burduh examinând admisibilitatea recursului declarat de avocatul Andrei Crasnostan în numele și interesele lui Valeriu Melnic, în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Olga Bahcivanji împotriva lui Valeriu Melnic, intervenient accesoriu Direcția pentru Protecția Drepturilor Copilului sectorul Botanica municipiul Chișinău, cu privire la stabilirea domiciliului copilului minor, încasarea pensiei pentru întreținerea copilului minor și compensarea cheltuielilor de judecată, împotriva deciziei din 5 octombrie 2022 a Curții de Apel Chișinău, c o n s t a t ă: La 10 septembrie 2021, Olga Bahcivanji a depus o cerere de chemare în judecată împotriva lui Valeriu Melnic, intervenient accesoriu Direcția pentru Protecția Drepturilor Copilului sect.

Botanica mun. Chișinău, solicitând stabilirea domiciliului copilului minor xxxxx cu mama Olga Bahcivanji, încasarea din contul lui Valeriu Melnic a pensiei pentru întreținerea copilului minor xxxxx în sumă de 2 000 lei și a cheltuielilor de asistență juridică în mărime de 6 000 lei. În motivarea acțiunii, reclamanta a indicat că din anul 1999, s-a aflat într-o relație de concubinaj cu pârâtul Valeriu Melnic, cu care s-a cununat și are doi copii, xxxxx născut la xxxxx, care este deja major și xxxxx născut la data de xxxxx, la etapa actuală fiind minor. Relația de concubinaj cu Valeriu Melnic a încetat și nu mai locuiesc împreună, iar copilul xxxxx a rămas în grija sa.

A invocat că, întrucât Valeriu Melnic nu manifestă nici o grijă față de copilul său minor, acesta trebuie să locuiască în continuare cu ea, făcând trimitere la prevederile art. 16 din Legea nr. 338 din 15 decembrie 1994, privind drepturile copilului, precum și prevederile art. 51 alin. (2) și (3), 58, 63, 74, și 76 din Codul familiei. A menționat că nu a încheiat cu pârâtul contract privind plata pensiei de întreținere. Deoarece pârâtul are venituri fluctuabile, pentru că lucrează legal, consideră că acesta urmează să achite pensie de întreținere în mărime fixă de 2 000 de lei lunar. 1 Prin hotărârea din 14 ianuarie 2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, s-a admis integral cererea de chemare în judecată depusă de Olga Bahcivanji împotriva lui Valeriu Melnic, intervenient accesoriu Direcția pentru Protecția Drepturilor Copilului sec. Botanica mun.

Chișinău, cu privire la stabilirea domiciliului copilului minor, încasarea pensiei pentru întreținerea copilului minor și compensarea cheltuielilor de judecată. S-a încasat lunar de la Valeriu Melnic în beneficiul Olgăi Bahcivanji, pensia pentru întreținerea copilului minor xxxxx a.n. 22 iulie 2010 într-o sumă bănească fixă în mărime de 2 000 lei, începând cu 10 septembrie 2021 și până la atingerea de către copilul minor a majoratului. S-a stabilit domiciliul copilului minor xxxxx cu mama Olga Bahcivanji. S-a încasat de la xxxxx în beneficiul Olgăi Bahcivanji, cheltuielile de judecată compuse din taxa de stat în sumă de 100 lei și cheltuielile de asistență juridică în sumă de 5 000 lei. S-a încasat de la Valeriu Melnic în beneficiul statului taxa de stat în sumă de 720 lei.

La 10 februarie 2022, Valeriu Melnic a declarat apel împotriva hotărârii din 14 ianuarie 2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, solicitând casarea acesteia, cu remiterea cauzei la rejudecare. Prin decizia din 5 octombrie 2022 a Curții de Apel Chișinău, s-a respins apelul declarat de Valeriu Melnic și s-a menținut hotărârea din 14 ianuarie 2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru. În motivarea deciziei emise, Colegiul instanței de apel a conchis că prima instanță a determinat corect raportul juridic dedus judecății, circumstanțele importante pentru soluționarea cauzei au fost stabilite și elucidate pe deplin, probelor prezentate a dat apreciere completă, obiectivă și sub toate aspectele, iar hotărârea este legală și întemeiată, adoptată cu respectarea drepturilor și intereselor legale a participanților la proces, precum și a interesului superior al copilului.

În context, Colegiul instanței de apel a apreciat ca fiind întemeiată concluzia instanței de fond, prin care s-a admis cerința reclamantei cu privire la stabilirea domiciliului copilului minor cu ea, reieșind din vârsta copilului, precum și legătura dintre mamă și copil, care de la naștere și până în prezent a locuit cu mama. Subsecvent, dat fiind faptul că instanța a dispus stabilirea domiciliului copilului minor cu intimata-reclamantă, instanța de apel a reținut că, instanța de fond, corect a ajuns la concluzia că apelantul urmează să achite pensia pentru întreținerea copilului minor până la atingerea majoratului acestuia, iar cuantumul pensiei de întreținere stabilit de prima instanță este unul întemeiat, stabilit în strictă concordanță cu prevederile art. 76 alin. (1) din Codul familiei, nefiind de fapt contestat de către apelant.

La 21 decembrie 2022, avocatul Andrei Crasnostan în numele și interesele lui Valeriu Melnic a declarat recurs împotriva deciziei din 5 octombrie 2022 a Curții de Apel Chișinău, solicitând admiterea acestuia, casarea deciziei instanței de apel și restituirea cauzei spre rejudecare în instanța de apel. În motivarea recursului a invocat că decizia este neîntemeiată și pasibilă de a fi casată în baza temeiurilor de recurs prevăzute de art. 432 alin. (1), (2) lit. c) și alin. (4) din Codul de procedură civilă. A susținut că instanțele inferioare, doar au creat o aparență de motivare a soluției de admitere a cererii de chemare în judecată și pe lângă faptul încălcării grave a 2 dreptului recurentului la apărare, prin imposibilitatea asigurării legale de a participa nemijlocit în ședință de judecată, au neglijat de a se expune asupra argumentelor invocate de acesta în interesatul copilului minor.

În conformitate cu art. 434 din Codul de procedură civilă, recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale, dacă legea nu prevede altfel. Termenul de 2 luni este termen de decădere și nu poate fi restabilit. Materialele cauzei atestă că, copia deciziei integrale a instanței de apel a fost expediată părților prin intermediul poștei terestre la 22 31 octombrie 2022 (f.d.194), însă dovada legală de recepționare a acesteia lipsește. Din acest motiv, Colegiul consideră că recursul depus la 21 decembrie 2022, este declarat în termen. În conformitate cu art. din 439 alin. (2) și (3) din Codul de procedură civilă, după parvenirea dosarului, un complet din 3 judecători decide asupra admisibilității recursului, dispune expedierea copiei de pe recurs intimatului, cu înștiințarea despre necesitatea depunerii obligatorii a referinței timp de o lună de la data primirii acesteia.

Judecătorul raportor verifică încadrarea în prevederile legii a temeiurilor invocate în recurs și face un raport verbal în fața completului de judecată instituit în conformitate cu alin. (2). Prin referința depusă la 24 ianuarie 2023, reprezentantul intimatei Olga Bahcivanji, avocatul Iuliana Pascal, a solicitat respingerea recursului și menținerea deciziei instanței de apel. Examinând temeiurile recursului, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție reține următoarele. Temeiurile de declarare a recursului sunt prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) din Codul de procedură civilă.

În conformitate cu art. 433 lit. a) din Codul de procedură civilă, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4). Astfel, instanța de recurs reține că examinarea chestiunii privind admisibilitatea recursului presupune verificarea conformității temeiurilor invocate în cererea de recurs cu temeiurile prevăzute la art. 432 din Codul de procedură civilă. La caz, Colegiul constată că argumentele invocate în cererea de recurs nu se încadrează în limitele stabilite de norma indicată, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei recurate, or, motivele recursului sunt similare celor invocate în cadrul judecării cauzei, asupra căror instanța de apel s-a pronunțat.

Dezacordul recurentului cu decizia instanței de apel, nu constituie temei de casare a deciziei recurate, or, recursul exercitat conform Secțiunii a II-a din Capitolul XXXVIII Codul de procedură civilă, are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procedural, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia în fapt. Totodată, Colegiul reține că, potrivit regulilor din Secțiunea a II-a din Capitolul XXXVIII Codul de procedură civilă, instanța de recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de către instanța de fond și de apel. Forța atribuită unei probe sau alteia, coraportul dintre probe, suficiența probelor și concluziile făcute în urma probațiunii sunt în afara controlului instanței de recurs.

Prin prisma art. 432 alin. (4) din Codul de procedură civilă, instanța de recurs poate interveni în materia probațiunii doar sub aspect procedural, și anume, dacă se invocă că instanța judecătorească a apreciat în mod arbitrar probele, încălcând regulile de apreciere a probelor stabilite în art. 130 Codul de procedură civilă, sau în cazul în 3 care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului. Din recursul declarat nu rezultă că instanța a apreciat arbitrar probele. În acest sens CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că, dreptul de acces la instanța de judecată nu este absolut.

Există limitări implicit admise [cauza Golder împotriva Regatului Unit, pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct. 230]. Acesta este în special cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși natura sa necesită o reglementare din partea statului, care se bucură în această privință de o anumită marjă de apreciere (Luordo împotriva Italiei, pct. 85). Condițiile de admisibilitate ale unui recurs pot fi mai stricte decât pentru un apel (Levages Prestations Services împotriva Franței, pct. 45). Curtea a mai reiterat că, modul de aplicare a articolului 6 CEDO procedurilor în fața instanțelor ierarhic superioare depinde de caracteristicile speciale ale procedurilor respective; trebuie ținut cont de totalitatea procedurilor în sistemul de drept național și de rolul instanțelor ierarhic superioare în acest sistem.

(a se vedea Botten împotriva Norvegiei, hotărâre din 19 februarie 1996, Reports 1996-I, p. 141, § 39). La fel, conform jurisprudenței Curții, procedurile cu privire la admisibilitatea căii de atac și procedurile care implică doar chestiuni de drept, și nu chestiuni de fapt, pot fi conforme cu cerințele articolului 6 § 1 (Helmers împotriva Suediei 9 octombrie 1991, § 31, Seria A, nr. 212-A). În conformitate cu art. 440 alin. (1) din Codul de procedură civilă, în cazul în care se constată existența unuia din temeiurile prevăzute la art. 433, completul din 3 judecători decide în mod unanim, printr-o încheiere motivată irevocabilă, asupra inadmisibilității recursului. Încheierea se emite conform prevederilor art. 270 și nu conține nici o referire cu privire la fondul recursului.

Având în vedere cele expuse, Colegiul consideră că recursul declarat de avocatul Andrei Crasnostan în numele și interesele lui Valeriu Melnic, nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) din Codul de procedură civilă și, drept urmare, este inadmisibil. În conformitate cu art. 270, art. 433 lit. a) și art. 440 alin. (1) din Codul de procedură civilă, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție d i s p u n e: Se declară inadmisibil recursul înaintat de avocatul Andrei Crasnostan în numele și interesele lui Valeriu Melnic. Încheierea este irevocabilă. Președintele completului, judecătorul Dumitru Mardari judecătorii Galina Stratulat Victor Burduh 4