2ra-6/23 — stabilirea domiciliului copilului minor, încasarea pensiei de întretinere

Dosarul nr. 2ra-6/23

2-21135164-01-2ra-04012023

Prima instanță - (Judecătoria Chișinău, sediul Centru) jud. N. Russu

Instanța de apel - (Curtea de Apel Chișinău) jud. M. Guzun, V. Buhnaci, V. Sîrbu

ÎNCHEIERE

1 februarie 2023 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție,

în componența:

Președintele completului, judecătorul Dumitru Mardari

judecătorii Galina Stratulat

Victor Burduh

examinând admisibilitatea recursului declarat de avocatul Andrei Crasnostan în

numele și interesele lui Valeriu Melnic,

în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Olga Bahcivanji

împotriva lui Valeriu Melnic, intervenient accesoriu Direcția pentru Protecția

Drepturilor Copilului sectorul Botanica municipiul Chișinău, cu privire la stabilirea

domiciliului copilului minor, încasarea pensiei pentru întreținerea copilului minor și

compensarea cheltuielilor de judecată,

împotriva deciziei din 5 octombrie 2022 a Curții de Apel Chișinău,

c o n s t a t ă:

La 10 septembrie 2021, Olga Bahcivanji a depus o cerere de chemare în judecată

împotriva lui Valeriu Melnic, intervenient accesoriu Direcția pentru Protecția

Drepturilor Copilului sect. Botanica mun. Chișinău, solicitând stabilirea domiciliului

copilului minor xxxxx cu mama Olga Bahcivanji, încasarea din contul lui Valeriu

Melnic a pensiei pentru întreținerea copilului minor xxxxx în sumă de 2 000 lei și a

cheltuielilor de asistență juridică în mărime de 6 000 lei.

În motivarea acțiunii, reclamanta a indicat că din anul 1999, s-a aflat într-o

relație de concubinaj cu pârâtul Valeriu Melnic, cu care s-a cununat și are doi copii,

xxxxx născut la xxxxx, care este deja major și xxxxx născut la data de xxxxx, la etapa

actuală fiind minor.

Relația de concubinaj cu Valeriu Melnic a încetat și nu mai locuiesc împreună,

iar copilul xxxxx a rămas în grija sa.

A invocat că, întrucât Valeriu Melnic nu manifestă nici o grijă față de copilul său

minor, acesta trebuie să locuiască în continuare cu ea, făcând trimitere la prevederile

art. 16 din Legea nr. 338 din 15 decembrie 1994, privind drepturile copilului, precum

și prevederile art. 51 alin. (2) și (3), 58, 63, 74, și 76 din Codul familiei.

A menționat că nu a încheiat cu pârâtul contract privind plata pensiei de

întreținere.

Deoarece pârâtul are venituri fluctuabile, pentru că lucrează legal, consideră că

acesta urmează să achite pensie de întreținere în mărime fixă de 2 000 de lei lunar.

1

Prin hotărârea din 14 ianuarie 2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, s-a

admis integral cererea de chemare în judecată depusă de Olga Bahcivanji împotriva

lui Valeriu Melnic, intervenient accesoriu Direcția pentru Protecția Drepturilor

Copilului sec. Botanica mun. Chișinău, cu privire la stabilirea domiciliului copilului

minor, încasarea pensiei pentru întreținerea copilului minor și compensarea

cheltuielilor de judecată.

S-a încasat lunar de la Valeriu Melnic în beneficiul Olgăi Bahcivanji, pensia

pentru întreținerea copilului minor xxxxx a.n. 22 iulie 2010 într-o sumă bănească fixă

în mărime de 2 000 lei, începând cu 10 septembrie 2021 și până la atingerea de către

copilul minor a majoratului.

S-a stabilit domiciliul copilului minor xxxxx cu mama Olga Bahcivanji.

S-a încasat de la xxxxx în beneficiul Olgăi Bahcivanji, cheltuielile de judecată

compuse din taxa de stat în sumă de 100 lei și cheltuielile de asistență juridică în sumă

de 5 000 lei.

S-a încasat de la Valeriu Melnic în beneficiul statului taxa de stat în sumă de 720

lei.

La 10 februarie 2022, Valeriu Melnic a declarat apel împotriva hotărârii din 14

ianuarie 2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, solicitând casarea acesteia, cu

remiterea cauzei la rejudecare.

Prin decizia din 5 octombrie 2022 a Curții de Apel Chișinău, s-a respins apelul

declarat de Valeriu Melnic și s-a menținut hotărârea din 14 ianuarie 2022 a

Judecătoriei Chișinău, sediul Centru.

În motivarea deciziei emise, Colegiul instanței de apel a conchis că prima

instanță a determinat corect raportul juridic dedus judecății, circumstanțele importante

pentru soluționarea cauzei au fost stabilite și elucidate pe deplin, probelor prezentate a

dat apreciere completă, obiectivă și sub toate aspectele, iar hotărârea este legală și

întemeiată, adoptată cu respectarea drepturilor și intereselor legale a participanților la

proces, precum și a interesului superior al copilului.

În context, Colegiul instanței de apel a apreciat ca fiind întemeiată concluzia

instanței de fond, prin care s-a admis cerința reclamantei cu privire la stabilirea

domiciliului copilului minor cu ea, reieșind din vârsta copilului, precum și legătura

dintre mamă și copil, care de la naștere și până în prezent a locuit cu mama.

Subsecvent, dat fiind faptul că instanța a dispus stabilirea domiciliului copilului

minor cu intimata-reclamantă, instanța de apel a reținut că, instanța de fond, corect a

ajuns la concluzia că apelantul urmează să achite pensia pentru întreținerea copilului

minor până la atingerea majoratului acestuia, iar cuantumul pensiei de întreținere

stabilit de prima instanță este unul întemeiat, stabilit în strictă concordanță cu

prevederile art. 76 alin. (1) din Codul familiei, nefiind de fapt contestat de către

apelant.

La 21 decembrie 2022, avocatul Andrei Crasnostan în numele și interesele lui

Valeriu Melnic a declarat recurs împotriva deciziei din 5 octombrie 2022 a Curții de

Apel Chișinău, solicitând admiterea acestuia, casarea deciziei instanței de apel și

restituirea cauzei spre rejudecare în instanța de apel.

În motivarea recursului a invocat că decizia este neîntemeiată și pasibilă de a fi

casată în baza temeiurilor de recurs prevăzute de art. 432 alin. (1), (2) lit. c) și alin. (4)

din Codul de procedură civilă.

A susținut că instanțele inferioare, doar au creat o aparență de motivare a soluției

de admitere a cererii de chemare în judecată și pe lângă faptul încălcării grave a

2

dreptului recurentului la apărare, prin imposibilitatea asigurării legale de a participa

nemijlocit în ședință de judecată, au neglijat de a se expune asupra argumentelor

invocate de acesta în interesatul copilului minor.

În conformitate cu art. 434 din Codul de procedură civilă, recursul se declară în

termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale, dacă legea nu

prevede altfel. Termenul de 2 luni este termen de decădere și nu poate fi restabilit.

Materialele cauzei atestă că, copia deciziei integrale a instanței de apel a fost

expediată părților prin intermediul poștei terestre la 22 31 octombrie 2022 (f.d.194),

însă dovada legală de recepționare a acesteia lipsește. Din acest motiv, Colegiul

consideră că recursul depus la 21 decembrie 2022, este declarat în termen.

În conformitate cu art. din 439 alin. (2) și (3) din Codul de procedură civilă, după

parvenirea dosarului, un complet din 3 judecători decide asupra admisibilității

recursului, dispune expedierea copiei de pe recurs intimatului, cu înștiințarea despre

necesitatea depunerii obligatorii a referinței timp de o lună de la data primirii acesteia.

Judecătorul raportor verifică încadrarea în prevederile legii a temeiurilor

invocate în recurs și face un raport verbal în fața completului de judecată instituit în

conformitate cu alin. (2).

Prin referința depusă la 24 ianuarie 2023, reprezentantul intimatei Olga

Bahcivanji, avocatul Iuliana Pascal, a solicitat respingerea recursului și menținerea

deciziei instanței de apel.

Examinând temeiurile recursului, completul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție reține următoarele.

Temeiurile de declarare a recursului sunt prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4)

din Codul de procedură civilă.

În conformitate cu art. 433 lit. a) din Codul de procedură civilă, cererea de recurs

se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile

prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4).

Astfel, instanța de recurs reține că examinarea chestiunii privind admisibilitatea

recursului presupune verificarea conformității temeiurilor invocate în cererea de

recurs cu temeiurile prevăzute la art. 432 din Codul de procedură civilă.

La caz, Colegiul constată că argumentele invocate în cererea de recurs nu se

încadrează în limitele stabilite de norma indicată, respectiv nu constituie temei de

casare a deciziei recurate, or, motivele recursului sunt similare celor invocate în

cadrul judecării cauzei, asupra căror instanța de apel s-a pronunțat.

Dezacordul recurentului cu decizia instanței de apel, nu constituie temei de

casare a deciziei recurate, or, recursul exercitat conform Secțiunii a II-a din

Capitolul XXXVIII Codul de procedură civilă, are caracter devolutiv numai asupra

problemelor de drept material și procedural, verificându-se doar legalitatea deciziei,

dar nu și temeinicia în fapt.

Totodată, Colegiul reține că, potrivit regulilor din Secțiunea a II-a din

Capitolul XXXVIII Codul de procedură civilă, instanța de recurs nu verifică modul de

apreciere a probelor de către instanța de fond și de apel. Forța atribuită unei probe sau

alteia, coraportul dintre probe, suficiența probelor și concluziile făcute în urma

probațiunii sunt în afara controlului instanței de recurs.

Prin prisma art. 432 alin. (4) din Codul de procedură civilă, instanța de recurs

poate interveni în materia probațiunii doar sub aspect procedural, și anume, dacă se

invocă că instanța judecătorească a apreciat în mod arbitrar probele, încălcând regulile

de apreciere a probelor stabilite în art. 130 Codul de procedură civilă, sau în cazul în

3

care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale

omului.

Din recursul declarat nu rezultă că instanța a apreciat arbitrar probele.

În acest sens CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că, dreptul de acces

la instanța de judecată nu este absolut. Există limitări implicit admise [cauza Golder

împotriva Regatului Unit, pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct. 230]. Acesta

este în special cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși

natura sa necesită o reglementare din partea statului, care se bucură în această privință

de o anumită marjă de apreciere (Luordo împotriva Italiei, pct. 85). Condițiile de

admisibilitate ale unui recurs pot fi mai stricte decât pentru un apel (Levages

Prestations Services împotriva Franței, pct. 45).

Curtea a mai reiterat că, modul de aplicare a articolului 6 CEDO procedurilor în

fața instanțelor ierarhic superioare depinde de caracteristicile speciale ale procedurilor

respective; trebuie ținut cont de totalitatea procedurilor în sistemul de drept național și

de rolul instanțelor ierarhic superioare în acest sistem. (a se vedea Botten împotriva

Norvegiei, hotărâre din 19 februarie 1996, Reports 1996-I, p. 141, § 39).

La fel, conform jurisprudenței Curții, procedurile cu privire la admisibilitatea căii

de atac și procedurile care implică doar chestiuni de drept, și nu chestiuni de fapt, pot

fi conforme cu cerințele articolului 6 § 1 (Helmers împotriva Suediei 9 octombrie

1991, § 31, Seria A, nr. 212-A).

În conformitate cu art. 440 alin. (1) din Codul de procedură civilă, în cazul în

care se constată existența unuia din temeiurile prevăzute la art. 433, completul din 3

judecători decide în mod unanim, printr-o încheiere motivată irevocabilă, asupra

inadmisibilității recursului.

Încheierea se emite conform prevederilor art. 270 și nu conține nici o referire cu

privire la fondul recursului.

Având în vedere cele expuse, Colegiul consideră că recursul declarat de avocatul

Andrei Crasnostan în numele și interesele lui Valeriu Melnic, nu se încadrează în

temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) din Codul de procedură civilă și,

drept urmare, este inadmisibil.

În conformitate cu art. 270, art. 433 lit. a) și art. 440 alin. (1) din Codul de

procedură civilă, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

d i s p u n e:

Se declară inadmisibil recursul înaintat de avocatul Andrei Crasnostan în numele

și interesele lui Valeriu Melnic.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Dumitru Mardari

judecătorii Galina Stratulat

Victor Burduh

4