2ra-931/22 — incasarea pensiei de intretinere a copilului minor

Dosarul nr. 2ra-931/2022

2-21174469-01-2ra-04072022

Prima instanță: Judecătoria Orhei, sediul Central (E. Ciubotaru)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (A. Panov, O. Cojocaru, M. Anton)

Î N C H E I E R E

21 septembrie 2022 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele completului, judecătorul Dumitru Mardari

judecători Galina Stratulat

Victor Burduh

examinând admisibilitatea recursului declarat de către Mihail Melnic,

în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Natalia Melnic

împotriva lui Mihail Melnic cu privire la încasarea pensiei de întreținere a copilului

minor,

împotriva deciziei din 07 aprilie 2022 a Curții de Apel Chișinău,

c o n s t a t ă :

La 26 noiembrie 2021, Natalia Melnic a depus cerere de chemare în judecată

împotriva lui Mihail Melnic cu privire la încasarea pensiei de întreținere a copilului

minor în sumă bănească fixă în mărime de 2 189 de lei, cât și a cheltuielilor de

judecată.

În motivarea acțiunii reclamanta a indicat că din 13 mai 2016 s-a aflat în

căsătorie cu pârâtul Mihail Melnic, căsătoria fiind înregistrată la Primăria comunei

Ivancea, r-nul Orhei, cu numărul 15, iar la 23 septembrie 2021, în temeiul hotărârii

Judecătoriei Orhei, sediul Central, căsătoria a fost desfăcută.

În perioada căsătoriei, la xxxx s-a născut copilul Xxxx.

A susținut că, după înregistrarea căsătoriei și până la momentul desfacerii

acesteia, pârâtul era gelos și agresiv, îi înjosea demnitatea personală, în familie

relațiile devenise tensionate. De una singură întreținea fiul minor Xxxx.

În anul 2021, a plecat temporar peste hotare.

În ultima perioadă pârâtul a lucrat ocazional și nu dispunea de venituri stabile,

iar nefiind angajat oficial în muncă nu este posibil de a prezenta confirmare despre

mărimea salariului și a altor venituri.

Prin hotărârea Judecătoriei Orhei, sediul Central din 23 septembrie 2021, a fost

determinat locul de trai al copilului minor, Xxxx, născut la xxxx, cu mama, Natalia

Melnic.

Potrivit certificatului eliberat de Biroul Național de Statistică din 15 noiembrie

2021, câștigul salarial lunar al unui angajat din economia națională pentru ianuarie-

iunie 2021, a constituit 8 758,60 de lei, astfel pensia alimentară va constitui 2189lei.

1

Prin hotărârea din 26 ianuarie 2022 a Judecătoriei Orhei, sediul Central, a fost

respinsă ca neîntemeiată cererea de chemare în judecată depusă de Natalia Melnic

împotriva lui Mihail Melnic cu privire la încasarea pensiei de întreținere a copilului

minor.

Prin decizia din 07 aprilie 2022 a Curții de Apel Chișinău, s-a admis apelul

declarat de Natalia Melnic.

S-a casat hotărârea Judecătoriei Orhei, sediul Central din 26 ianuarie 2022, și

s-a pronunțat o hotărâre nouă prin care s-a admis integral cererea de chemare în

judecată depusă de Natalia Melnic.

S-a încasat de la Mihail Melnic în beneficiul Nataliei Melnic pensia de

întreținere pentru copilul minor, Xxxx, născut la xxxx, în sumă bănească fixă în

mărime de 2189 de lei lunar, începând de la data adresării în judecată, 26.11.2021 și

până la atingerea majoratului de către copilul minor, Xxxx.

S-a încasat de la Mihail Melnic în beneficiul statului taxa de stat în mărime de

788,04 de lei.

Pentru a decide astfel, instanța de apel a reținut că este întemeiată cerința

reclamantei Natalia Melnic cu privire la încasarea pensiei de întreținere a copilului

minor Xxxx, născut la xxxx, mărimea apreciată fiind în limitele circumstanțelor de

fapt și de drept constituind 2 189 de lei.

La stabilirea cuantumului pensiei de întreținere a copilului Xxxx, instanța de

apel a luat în considerare vârsta copilului, care are 6 ani și necesită îngrijiri, faptul

că acesta se află la întreținerea și educația mamei, iar intimatul și-a format o altă

familie și nu participă la întreținerea copilului.

Instanța de apel a notat și faptul că prin hotărârea Judecătoriei Orhei, sediul

Central din 23 septembrie 2021, la cererea lui Mihail Melnic împotriva Nataliei

Melnic cu privire la desfacerea căsătoriei și stabilirea domiciliului copilului minor,

instanța de judecată a determinat locul de trai al copilului minor Xxxx, născut la

xxxx, cu mama, Natalia Melnic.

Instanța de apel a menționat că instanța de fond eronat a respins pretențiile

înaintate de Natalia Melnic privind încasarea pensiei de întreținere din raționamentul

că la moment, copilul minor Xxxx, locuiește împreună cu custodele Viorica Melnic

și tatăl Mihai Melnic, aflându-se la întreținerea acestora or, caracterul obligatoriu al

hotărârea Judecătoriei Orhei, sediul Central din 23 septembrie 2021 prin care locul

de trai al copilului minor Xxxx, născut la xxxx, a fost stabilit la domiciliului mamei,

Natalia Melnic, elimină caracterul temporar a custodiei asupra minorului Xxxx,

născut la xxxx, stabilită prin dispoziția Primăriei comunei Ivancea nr. 02/1-7/44 din

24 august 2021, care a rămas temporar fără ocrotire părintească.

Mai mult, din materialele cauzei se atestă faptul că intimatul nu participă la

întreținerea și educația copilului, nu are loc permanent de muncă, iar mama

copilului, Natalia Melnic, după revenire în țară în luna ianuarie 2022 se află

împreună cu feciorul, Xxxx, locuind în chirie în apartamentul din satul Porumbeni,

r-nul Criuleni, în temeiul contractului de locațiune încheiat cu Elena Popic,

înregistrat la Serviciul Fiscal de Stat Criuleni la 22.02.2022, iar la data de 23.02.2022

a depus cerere la Primăria com. Ivancea, r-nul Orhei cu privire la anularea custodiei

asupra copilului minor din motive că mama copilului s-a întors în țară definitiv și

este responsabilă de copilul Xxxx (f.d. 49-50).

La 17 iunie 2022 (data de pe plicul poștal), Mihail Melnic a declarat recurs

împotriva deciziei instanței de apel, prin care a solicitat admiterea recursului, casarea

2

deciziei instanței de apel cu menținerea în vigoare a hotărîrii instanței de fond.

În motivarea recursului a menționat că, instanța de apel nu a luat în considerație

faptul că copilul a locuit cu el de la naștere până la 22.02.2022, iar din 26.11.2021

până la 22.02.2022, s-au încasat peste 6 000 de lei pentru trei luni, în perioada când

copilul era cu mama sa și cu el.

Potrivit certificatului eliberat de către Direcția pentru statistică Orhei nr. 21/9-

86 din 06.12.2021, valoarea minimului de existență lunară în sectorul rural pentru

un copil cu vârsta de 1-6 ani este de 1435,80 de lei. Reprezentantul reclamantei a

prezentat un certificat din data de 15.11.2021 prin care Biroul național de statistică

informează că câștigul salarial mediu al unui salariat din economia națională, la

unitățile economice și sociale cu 4 și mai mulți salariați și toate instituțiile bugetare

indiferent de numărul de salariați, în ianuarie - iunie 2021 a constituit 9758,6 de lei.

A prezentat certificat despre valoarea minimului de consum, dar nu cîștigul mediu

lunar a unui salariat, iar în hotărîrea Plenului Curții Supreme de Justiție nr. 4 din

15.04.2013 expres este indicat „Certificat despre valoarea minimului de consum”,

dar nu „câștigul salarial lunar”. Aceste noțiuni au înțelesuri diferite. Nici măcar nu

a fost specificat din ce considerente este indicată această sumă de 2189 de lei, din ce

se constituie și din ce cauză anume această sumă se încasează.

La 06.12.2021, s-a eliberat adeverința nr. 660 de la Primăria com. Ivancea,

r-nul Orhei că copilul locuiește și este întreținut de el, iar instanța de apel nu a dat

nici o apreciere acestei adeverințe. În instanța de apel s-a prezentat numai o cerere

prin care se solicită anularea custodiei cet. Melnic Natalia, dar nu s-a prezentat o

hotărâre că această custodie a fost sau nu anulată.

Examinarea dosarului de către instanța de apel a fost superficială, cu adoptarea

unei hotărâri contrare probelor din dosar. În prima instanță s-a dovedit cu certitudine

că copilul este la întreținerea sa și a mamei sale, dar nu la întreținerea Nataliei

Melnic, mama copilului. Melnic Natalia a lăsat copilul și a plecat, doar dînsul a

întreținut copilul, iar instanța de apel a mai încasat de la el și pensie de întreținere în

beneficiul Nataliei Melnic.

La 04 iulie 2022, Curtea Supremă de Justiție a expediat în adresa intimatului

copia cererii de recurs depusă de către Mihail Melnic cu înștiințarea despre

posibilitatea depunerii referinței, fapt ce se confirmă prin scrisoarea de însoțire

anexată la materialele dosarului (f.d. 99).

Cu referire la termenul de declarare a recursului, instanța de recurs menționează

că, Curtea de Apel Chișinău a emis dispozitivul deciziei la 07 aprilie 2022.

La data de 26 mai 2022 a fost expediată în adresa participanților la proces

decizia motivată (f.d. 79), însă date privind recepționarea acesteia la materialele

cauzei lipsesc.

În conformitate cu art. 434 din Codul de procedură civilă, recursul se declară în

termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale, dacă legea

nu prevede altfel.

Termenul de 2 luni este termen de decădere și nu poate fi restabilit.

Recursul a fost declarat la 17 iunie 2022 (data de pe plicul poștal), astfel, se

constată că recurentul s-a conformat prevederilor legale și a declarat recursul

împotriva deciziei instanței de apel în termenul stabilit de lege.

În conformitate cu art. 439 alin. (2) și (3) din Codul de procedură civilă, după

parvenirea dosarului, un complet din 3 judecători decide asupra admisibilității

recursului, dispune expedierea copiei de pe recurs intimatului, cu înștiințarea despre

3

necesitatea depunerii obligatorii a referinței timp de o lună de la data primirii

acesteia.

Judecătorul raportor verifică încadrarea în prevederile legii a temeiurilor

invocate în recurs și face un raport verbal în fața completului de judecată instituit în

conformitate cu alin. (2).

Examinând temeiurile recursului completul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție reține următoarele.

Temeiurile de declarare a recursului sunt prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și

(4) din Codul de procedură civilă.

În conformitate cu art. 433 lit. a) din Codul de procedură civilă, cererea de

recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în

temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4).

Instanța de recurs reține, că examinarea admisibilității recursului presupune

verificarea conformității temeiurilor invocate în cererea de recurs cu temeiurile

prevăzute în art. 432 din Codul de procedură civilă.

La caz, Colegiul constată că argumentele invocate în cererea de recurs nu se

încadrează în limitele stabilite de norma indicată, respectiv nu constituie temei de

casare a deciziei contestate or, motivele recursului sunt similare celor invocate în

cadrul judecării pricinii, asupra căror instanța de apel s-a pronunțat.

Dezacordul recurentului cu decizia instanței de apel, relatarea situației nu

constituie un temei de casare a deciziei contestate or, recursul exercitat conform

Secțiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și

procedural, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia în fapt.

Totodată, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție reține că, potrivit regulilor din Secțiunea a II-a din

Capitolul XXXVIII Codul de procedură civilă, instanța de recurs nu verifică modul

de apreciere a probelor de către instanțele de fond și de apel. Forța atribuită unei

probe sau alteia, coraportul dintre probe, suficiența probelor și concluziile făcute în

urma probațiunii sunt în afara controlului instanței de recurs.

Prin prisma art. 432 alin. (4) din Codul de procedură civilă, instanța de recurs

poate interveni în materia probațiunii doar sub aspect procedural și anume dacă se

invocă că instanța de apel a apreciat în mod arbitrar probele, încălcând în mod

flagrant regulile de apreciere a probelor stabilite în art. 130 din Codul de procedură

civilă.

Din recursul declarat nu rezultă că instanța a apreciat arbitrar probele.

În acest sens Curtea Europeană a Drepturilor Omului în jurisprudența sa

constantă statuează că, dreptul de acces la instanțe nu este absolut. Există limitări

implicit admise (Golder împotriva Regatului Unit, p.38; Stanev împotriva Bulgariei

(MC), p. 230). Acesta este în special cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs,

întrucât prin însăși natura sa necesită o reglementare din partea statului, care se

bucură în această privință de o anumită marjă de apreciere (Luordo împotriva Italiei,

p. 85). Condițiile de admisibilitate ale unui recurs pot fi mai stricte decât pentru un

apel (Levages Prestations Services împotriva Franței, p. 45).

Curtea a mai reiterat că, modul de aplicare a articolului 6 procedurilor în fața

instanțelor ierarhic superioare depinde de caracteristicile speciale ale procedurilor

respective; trebuie ținut cont de totalitatea procedurilor în sistemul de drept național

și de rolul instanțelor ierarhic superioare în acest sistem (a se vedea Botten v.

Norway, hotărâre din 19 februarie 1996, Reports 1996-I, p. 141, § 39).

4

La fel, conform jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului,

procedurile cu privire la admisibilitatea căii de atac și procedurile care implică doar

chestiuni de drept, și nu chestiuni de fapt pot fi conforme cu cerințele articolului 6 §

1 (a se vedea Helmers c. Suediei 9 octombrie 1991, § 31, Seria A, nr. 212-A).

În conformitate cu art. 440 alin. (1) din Codul de procedură civilă, în cazul în

care se constată existența unuia din temeiurile prevăzute la art. 433, completul din 3

judecători decide în mod unanim, printr-o încheiere motivată irevocabilă, asupra

inadmisibilității recursului. Încheierea se emite conform prevederilor art. 270 și nu

conține nici o referire cu privire la fondul recursului.

Având în vedere cele expuse mai sus, recursul declarat de către Mihail Melnic,

nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) din Codul de

procedură civilă și, drept urmare, este inadmisibil.

În conformitate cu art. art. 270, 433 lit. a), 440 alin. (1) din Codul de procedură

civilă, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție

d i s p u n e :

Se consideră inadmisibil recursul declarat de către Mihail Melnic.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Dumitru Mardari

judecători Galina Stratulat

Victor Burduh

5