3r-256/22 — contestarea actului administrativ

3r-256/22 — contestarea actului administrativ (Curtea Supremă de Justiție, 2022)

Dosarul nr. 3r-256/22

2-22023593-01-3r-02082022

Prima instanță: Curtea de Apel Chișinău (jud. A. Minciuna, V. Negru, E. Palanciuc)

D E C I Z I E

14 septembrie 2022 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele ședinței, judecătorul Ala Cobăneanu

judecătorii Nicolae Craiu

Nina Vascan

examinând recursul depus de avocatul Igor Gargaun în interesele lui Igor

Mamulat,

în cauza de contencios administrativ, intentată la cererea de chemare în

judecată depusă de Igor Mamulat împotriva Consiliului Superior al Magistraturii

cu privire la contestarea actului administrativ,

împotriva încheierii din 16 mai 2022 a Curții de Apel Chișinău, prin care a

fost declarată inadmisibilă cererea de chemare în judecată depusă de Igor Mamulat,

c o n s t a t ă :

La data de 17 februarie 2022 avocatul Igor Gargaun în interesele lui Igor

Mamulat a depus la Curtea de Apel Chișinău cerere de chemare în judecată

împotriva Consiliului Superior al Magistraturii privind anularea hotărârii nr.

307/30 din 29 noiembrie 2021 ,,Cu privire la demersul vicepreședintelui interimar

al Judecătoriei Chișinău (sediul Buiucani), Angela Catană, referitor la menținerea

împuternicirilor judecătorului Ghenadie Plămădeală, pentru examinarea unor cauze

aflate în faza de terminare”.

În motivarea cererii de chemare în judecată reclamantul Igor Mamulat a

indicat că, la Judecătoria Chișinău (sediul Buiucani) se află pe rol cauza penală

nr. 12-1-568-04012019 de învinuire a lui Igor Mamulat în baza art. 264 alin. (3)

lit. b) din Codul penal.

Reclamantul a menționat că, până la promovarea la Curtea Supremă de

Justiție, cauza nominalizată a fost examinată de către judecătorul Judecătoriei

Chișinău (sediul Buiucani), Ghenadie Plămădeală.

1

Reclamantul a relevat că, la data de 04 noiembrie 2021, prin Hotărârea

Parlamentului Republicii Moldova nr. 159, art. 1, Ghenadie Plămădeală a fost

numit în funcția de judecător al Curții Supreme de Justiție până la atingerea

plafonului de vârstă de 65 de ani.

Ulterior, prin dispoziția Curții Supreme de Justiție nr. 139 din 27 decembrie

2021, pct. 1) și 2), Ghenadie Plămădeală a fost inclus în Completul Penal nr. 1

pentru examinarea cauzelor penale în ordine de recurs la Curtea Supremă de

Justiție.

Reclamantul a susținut că pe motiv că judecătorul Ghenadie Plămădeală a fost

promovat în funcția de judecător la Curtea Supremă de Justiție, cauza penală cu

nr. 12-1-568-04012019 a fost retrasă și transmisă aleatoriu unui alt judecător de la

Judecătoria Chișinău (sediul Buiucani). Însă, din motive necunoscute, această

cauză a fost restituită/retransmisă în afara procedurii aleatorii înapoi judecătorului

de la Curtea Supremă de Justiție, Ghenadie Plămădeală.

Reclamantul a relatat că, la data de 28 ianuarie 2022 a depus o cerere de

recuzare a judecătorului Ghenadie Plămădeală de la examinarea cauzei penale nr.

12-1-568-04012019, aflată pe rol la Judecătoria Chișinău (sediul Buiucani), pe

motiv că judecătorul nominalizat este direct sau indirect interesat în proces, cauza

fiind preluată de judecătorul Curții Supreme de Justiție în afara procedurii de

repartizare aliatorii și după ce aceasta deja a fost repartizată aleatoriu unui judecător

de la Judecătoria Chișinău (sediul Buiucani). Totodată, existau și alte circumstanțe

care puneau la îndoială rezonabilă imparțialitatea judecătorului, care a admis

încălcarea dreptului lui Igor Mamulat la un proces echitabil ce implică judecarea

cauzei sale de către o instanță legal constituită.

Reclamantul a accentuat că, prin încheierea din 03 februarie 2022 a

Judecătoriei Chișinău (sediul Buiucani) cererea de recuzare a fost respinsă în baza

unui singur motiv – că există hotărârea Consiliului Superior al Magistraturii

nr. 307/30 din 29 noiembrie 2021 ,,Cu privire la demersul vicepreședintelui

interimar al Judecătoriei Chișinău (sediul Buiucani), Angela Catană, referitor la

menținerea împuternicirilor judecătorului Ghenadie Plămădeală, pentru

examinarea unor cauze aflate în faza de terminare”, fiind invocat art. 261 din Legea

nr. 544 din 20 iulie 1995 cu privire la statutul judecătorului și faptul admiterii de

către Consiliul Superior al Magistraturii a demersului vicepreședintelui interimar

al Judecătoriei Chișinău (sediul Buiucani) și menținerii împuternicirilor

judecătorului Ghenadie Plămădeală pentru examinarea cauzei penale cu

nr. 12-1-568-04012019.

Reclamantul a comunicat că despre încheierea nominalizată și argumentele

instanței, precum că ar exista o hotărâre a Consiliului Superior al Magistraturii, a

aflat la data de 04 februarie 2022, când respectiva încheiere i-a fost înmânată.

Reclamantul a menționat că în încheierea din 03 februarie 2022 a Judecătoriei

Chișinău (sediul Buiucani) cu privire la recuzarea judecătorului, se face referire la

art. 261 din Legea nr. 544 din 20 iulie 1995 cu privire la statutul judecătorului, ca

fiind temeiul de drept invocat în hotărârea Consiliului Superior al Magistraturii nr.

307/30 din 29 noiembrie 2021 pentru menținerea împuternicirilor judecătorului

Ghenadie Plămădeală.

2

Reclamantul a indicat că art. 261 din Legea nr. 544 din 20 iulie 1995 cu privire

la statutul judecătorului, stabilește exhaustiv situațiile juridice în care se mențin

împuternicirile unor judecători și anume pentru judecători transferați, detașați sau

suspendați.

Suplimentar, reclamantul a precizat că prin Hotărârea Parlamentului

Republicii Moldova nr. 159 din 04 noiembrie 2021 de numire a judecătorului

Ghenadie Plămădeală la Curtea Supremă de Justiție se atestă faptul că judecătorul

nominalizat a fost „promovat într-o instanță judecătorească ierarhic superioară”,

acesta nu a fost „transferat la o instanță de același nivel ori la o instanță inferioară”,

nu a fost „detașat în interes de serviciu sau în scopul îndeplinirii unei funcții în

cadrul secretariatului Consiliului Superior al Magistraturii sau al Institutului

Național al Justiției” și nici nu a fost „suspendat din funcție”.

În acest context, reclamantul a concluzionat că prevederile art. 261 din Legea

nr. 544 din 20 iulie 1995 cu privire la statutul judecătorului, nu sunt aplicabile în

cazul judecătorului Ghenadie Plămădeală. Or, ca judecător „promovat la o instanță

superioară”, nu i se pot menține împuternicirile de a examina cauzele penale

atribuite conform competenței judecătoriilor, instanțe ierarhic inferioare celei în

care a fost promovat, iar hotărârea Consiliului Superior al Magistraturii nr. 307/30

din 29 noiembrie 2021, în această parte, este vădit ilegală, încălcând dreptul lui

Igor Mamulat la un proces echitabil.

Reclamantul a considerat că înființarea instanței cu un singur judecător de la

Curtea Supremă de Justiție, cu statut de primă instanță, care să judece cauzele

atribuite judecătoriilor, inclusiv cauza penală nr. 12-1-568-04012019 aflată pe rol

la Judecătoria Chișinău (sediul Buiucani) de învinuire a lui Igor Mamulat în baza

art. 264 alin. (3) lit. b) Cod penal, este interzisă expres prin lege.

În final, reclamantul a solicitat admiterea cererii de chemare în judecată și

anularea hotărârii Consiliului Superior al Magistraturii nr. 307/30 din 29 noiembrie

2021 ,,Cu privire la demersul vicepreședintelui interimar al Judecătoriei Chișinău

(sediul Buiucani), Angela Catană, referitor la menținerea împuternicirilor

judecătorului Ghenadie Plămădeală, pentru examinarea unor cauze aflate în faza

de terminare”, prin care s-a admis demersul vicepreședintelui interimar al

Judecătoriei Chișinău (sediul Buiucani) și s-au menținut împuternicirile

judecătorului Ghenadie Plămădeală în cauzele penale aflate pe rol la Judecătoria

Chișinău (sediul Buiucani).

La data de 14 aprilie 2022, prin intermediul poștei electronice, reclamantul

Igor Mamulat a depus cerere de chemare în judecată concretizată, în care a expus

argumente suplimentare în susținerea temeiniciei acțiunii sale de contencios

administrativ (f.d. 34-38-verso).

Cu referire la argumentul Consiliului Superior al Magistraturii privind

publicarea hotărârii pe pagina web oficială a instituției, reclamantul a precizat că

această pagină electronică nu este sfera lui Igor Mamulat, or, acesta nu este nici

angajat al Consiliului Superior al Magistraturii, nici angajat al instanței de judecată

și nici administratorul sau persoană care s-ar interesa de pagina web oficială a

Consiliului Superior al Magistraturii. A mai menționat că, în prezent este șomer,

iar anterior a fost angajat în calitate de șofer, nu face parte din sistemul judiciar al

3

Republicii Moldova, astfel, pagina web oficială a Consiliului Superior al

Magistraturii nu poate fi considerată, sub nici o formă, sfera lui de activitate.

Reclamantul a subliniat că, despre existența actul administrativ contestat a

aflat când i-a fost comunicată partea motivată a încheierii din 03 februarie 2022 a

Judecătoriei Chișinău (sediul Buicani).

În concluzie, reclamantul Igor Mamulat a indicat că interesul și dreptul lui

legitim încălcat, în sensul art. 20 din Codul administrativ este dreptul prevăzut la

art. 6 al Convenției pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților

Fundamentale, care statuiază că orice persoană are dreptul la judecarea cauzei sale

de către o instanță independentă și imparțială, instituită de lege, care va hotărî

asupra temeiniciei oricărei acuzații în materie penală îndreptate împotriva sa.

Prin încheierea din 16 mai 2022 a Curții de Apel Chișinău s-a declarat

inadmisibilă acțiunea în contencios administrativ depusă de către Igor Mamulat

împotriva Consiliului Superior al Magistraturii privind anularea hotărârii nr.

307/30 din 29 noiembrie 2021 ,,Cu privire la demersul vicepreședintelui interimar

al Judecătoriei Chișinău (sediul Buiucani), Angela Catană, referitor la menținerea

împuternicirilor judecătorului Ghenadie Plămădeală, pentru examinarea unor cauze

aflate în faza de terminare”. S-a explicat lui Igor Mamulat, că declararea acțiunii

inadmisibilă în temeiul art. 207 alin. (2) lit. e) din Codul administrativ, exclude

posibilitatea adresării repetate în judecată a aceluiași reclamant cu aceeași acțiune

(f.d. 50-56).

La data de 20 iunie 2022, prin intermediul poștei electronice, avocatul Igor

Gargaun în interesele lui Igor Mamulat a depus cerere de recurs împotriva încheierii

din 16 mai 2022 a Curții de Apel Chișinău, solicitând admiterea recursului, casarea

încheierii primei instanțe, cu adoptarea unei noi încheieri prin care cererea de

chemare în judecată depusă de Igor Mamulat împotriva Consiliului Superior al

Magistraturii cu privire la contestarea actului administrativ să fie declarată

admisibilă (f.d. 59-69).

În motivarea recursului, recurentul a invocat dezacordul cu încheierea Curții

de Apel Chișinău, considerând-o neîntemeiată prin faptul că au fost încălcate și

aplicate eronat normele de drept procedural.

În esență, recurentul a reiterat aceleași temeiuri de fapt și de drept invocate în

cererea de chemare de judecată.

La data de 02 august 2022 Curtea Supremă de Justiție, în scopul asigurării

unui proces echitabil în ordine de recurs, prin intermediul poștei electronice, a

expediat intimatului Consiliului Superior al Magistraturii copia recursului depus de

avocatul Igor Gargaun în interesele lui Igor Mamulat, cu înștiințarea despre

posibilitatea depunerii referinței (f.d. 72-73).

Prin referința depusă la data de 05 august 2022, prin intermediul poștei

electronice, Consiliul Superior al Magistraturii a solicitat respingerea recursului

depus de avocatul Igor Gargaun în interesele lui Igor Mamulat (f.d. 74-77).

În conformitate cu art. 242 din Codul administrativ, recursul împotriva

încheierii judecătorești se depune motivat la instanța de judecată care a emis

încheierea contestată în termen de 15 zile de la notificarea încheierii judecătorești,

dacă legea nu stabilește un termen mai mic.

4

Curtea de Apel Chișinău a pronunțat încheierea contestată la 16 mai 2021,

fiind notificată avocatului Igor Gargaun la data de 05 iunie 2022, prin intermediul

poștei electronice, fapt ce se confirmă prin extrasul din poșta electronică, anexat la

materialele dosarului (f.d. 58).

Astfel, recursul depus de avocatul Igor Gargaun în interesele lui Igor

Mamulat, la data de 20 iunie 2022, prin intermediul poștei electronice, este în

termen (f.d. 59-69).

În conformitate cu art. 243 alin. (2) din Codul administrativ, instanța

competentă soluționează recursul împotriva încheierilor judecătorești fără ședință

de judecată. Dacă consideră necesar, instanța competentă poate cita participanții la

proces.

Studiind actele cauzei, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în

contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție conchide că recursul depus de avocatul

Igor Gargaun în interesele lui Igor Mamulat urmează a fi declarat inadmisibil.

Conform art. 243 alin. (1) lit. a) din Codul administrativ, examinând recursul

împotriva încheierii judecătorești, instanța adoptă una dintre următoarele decizii:

declară recursul inadmisibil.

Din actele cauzei rezultă că la data de 17 februarie 2022 avocatul Igor Gargaun

în interesele lui Igor Mamulat a depus la Curtea de Apel Chișinău cerere de

chemare în judecată împotriva Consiliului Superior al Magistraturii privind

anularea hotărârii nr. 307/30 din 29 noiembrie 2021 ,,Cu privire la demersul

vicepreședintelui interimar al Judecătoriei Chișinău (sediul Buiucani), Angela

Catană, referitor la menținerea împuternicirilor judecătorului Ghenadie

Plămădeală, pentru examinarea unor cauze aflate în faza de terminare”.

Prin încheierea din 16 mai 2022 a Curții de Apel Chișinău s-a declarat

inadmisibilă acțiunea în contencios administrativ depusă de către Igor Mamulat

împotriva Consiliului Superior al Magistraturii privind anularea hotărârii nr.

307/30 din 29 noiembrie 2021 ,,Cu privire la demersul vicepreședintelui interimar

al Judecătoriei Chișinău (sediul Buiucani), Angela Catană, referitor la menținerea

împuternicirilor judecătorului Ghenadie Plămădeală, pentru examinarea unor cauze

aflate în faza de terminare”. S-a explicat lui Igor Mamulat, că declararea acțiunii

inadmisibilă în temeiul art. 207 alin. (2) lit. e) din Codul administrativ, exclude

posibilitatea adresării repetate în judecată a aceluiași reclamant cu aceeași acțiune

(f.d. 50-56).

La data de 20 iunie 2022, prin intermediul poștei electronice, avocatul Igor

Gargaun în interesele lui Igor Mamulat a depus cerere de recurs împotriva încheierii

din 16 mai 2022 a Curții de Apel Chișinău, solicitând admiterea recursului, casarea

încheierii primei instanțe, cu adoptarea unei noi încheieri prin care cererea de

chemare în judecată depusă de Igor Mamulat împotriva Consiliului Superior al

Magistraturii cu privire la contestarea actului administrativ să fie declarată

admisibilă (f.d. 59-69).

Prin încheierea din 17 august 2022 a Curții Supreme de Justiție a fost acordat

recurentului Igor Mamulat și avocatului Igor Gargaun termen până la 01 septembrie

5

2022, inclusiv, pentru prezentarea, la Direcția Evidență și Documentare procesuală

a cauzelor civile, comerciale și de contencios administrativ a Curții Supreme de

Justiție (sediul: mun. Chișinău, str. Petru Rareș, 18), a documentului care confirmă

împuternicirile ce-i acordă dreptul avocatului Igor Gargaun de a semna și a depune

recurs împotriva încheierii din 16 mai 2022 a Curții de Apel Chișinău, din numele

lui Igor Mamulat (f.d. 84-87).

La data de 17 august 2022, Curtea Supremă de Justiție a expediat în adresa lui

Igor Mamulat și a avocatului Igor Gargaun copia încheierii nominalizate (f.d.89),

aceasta fiind recepționată de avocatul Igor Gargaun la data de 05 septembrie 2022,

conform avizului poștal DS8007319750AS (f.d.90).

La data de 06 septembrie 2022, Igor Mamulat a depus în adresa Curții

Supreme de Justiție cerere prin care a solicitat admiterea cererii, repunerea în

termenul de înlăturare a neajunsurilor indicate în încheierea din 17 august 2022 a

Curții Supreme de Justiție, anexarea la materialele dosarului și aprecierea probelor

și argumentelor indicate în prezenta cerere (f.d.94-95).

În motivarea cererii nominalizate recurentul a invocat că, la 17 februarie 2022

apărătorul în procesul penal, Igor Gargaun a depus în nume propriu și în numele

lui Igor Mamulat o cerere împotriva Consiliul Superior al Magistraturii privind

anularea hotărârii Consiliului Superior al Magistraturii nr. 307/30 din 29 noiembrie

2021.

Recurentul Igor Mamulat a menționat că cererea nominalizată a fost depusă și

semnată de către apărătorul său, avocatul Igor Gargaun, care a revendicat

încălcarea, prin activitatea administrativă, a dreptului lui Igor Mamulat la un proces

echitabil, cererea fiind astfel depusă de o persoană interesată.

Recurentul a specificat că prima instanță nu a considerat cererea ca fiind

depusă și semnată de o persoană neîmputernicită, aceasta fiind semnată de

reclamantul indicat în cerere. Totodată, ținând cont de calitatea de apărător în

procesul penal, avocatul Igor Gargaun a indicat în cerere că aceasta este depusă și

în numele lui Igor Mamulat, ca fiind persoana căruia i s-a încălcat dreptul la un

proces echitabil.

Recurentul Igor Mamulat a invocat că la data de 05 septembrie 2022, avocatul

Igor Gargaun a recepționat încheierea din 17 august 2022 a Curții Supreme de

Justiție, în care instanța de recurs a indicat că avocatul nu a prezentat

împuternicirile pentru depunerea cererii de recurs, deși în cererea de recurs este

indicat faptul că avocatul a depus recursul inclusiv în nume propriu și ca

reprezentant a lui Igor Mamulat.

Recurentul a relatat că încheierea nominalizată a fost recepționată de către

avocatul Igor Gargaun la data de 05 septembrie 2022, seara, și comunicată lui Igor

Mamulat la data 06 septembrie 2022, prin urmare nu au avut posibilitate reală să

cunoască despre termenul de 01 septembrie 2022 pentru înlăturarea neajunsurilor,

până la expirarea acestuia, fapt ce constituie un motiv întemeiat din care termenul

stipulat în încheiere a fost omis.

6

Cu referire la neajunsurile indicate în încheierea din 17 august 2022 a Curții

Supreme de Justiție, recurentul a subliniat că cererea de recurs a fost depusă de

avocatul Igor Gargaun, care are calitatea de reclamant în prezentul proces, ca

persoană interesată în anularea hotărârii Consiliului Superior al Magistraturii nr.

307/30 din 29 noiembrie 2021 și, totodată, în calitate de apărător al lui Igor

Mamulat în procesul penal, care are interes în apărarea drepturilor acestuia, fapt ce

se confirmă prin mandatul eliberat în cadrul procesului penal.

Examinând actele cauzei, inclusiv cererea de repunere în termenul de

înlăturare a neajunsurilor depusă de Igor Mamulat, completul specializat pentru

examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și

de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție reține următoarele.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție relevă că, prevederile art. 241 alin. (3) din Codul administrativ,

stipulează că pentru contestarea cu recurs a încheierilor judecătorești se aplică

corespunzător prevederile cap. III din cartea a treia, dacă din prevederile

prezentului capitol nu rezultă altceva.

Art. 237 alin. (1) din Codul administrativ stipulează că prevederile art.65

alin.(1)–(3) și (5) se aplică corespunzător pentru repunerea în termenul de apel și

în termenul de prezentare a motivării apelului.

Conform art. 61 alin. (1) din Codul administrativ, autoritatea publică poate

stabili participanților la procedura administrativă termene pentru efectuarea

anumitor acțiuni.

În conformitate cu art. 65 alin. (1) – (2) din Codul administrativ, dacă o

persoană, din motive independente de voința ei, nu a putut respecta un termen legal,

atunci, la cerere, ea poate fi repusă în termen. Culpa unui reprezentant legal sau

împuternicit se atribuie reprezentatului. Cererea de repunere în termen se depune

în termen de 15 zile de la înlăturarea impedimentului. La cerere se anexează probele

care confirmă faptele pe care aceasta se întemeiază și, suplimentar, se recuperează

acțiunile omise.

Instanța de recurs reiterează că încheierea din 17 august 2022 a Curții

Supreme de Justiție, prin care a fost acordat recurentului Igor Mamulat și

avocatului Igor Gargaun termen până la 01 septembrie 2022, inclusiv, pentru

prezentarea documentului care confirmă împuternicirile ce-i acordă dreptul

avocatului Igor Gargaun de a semna și a depune recurs împotriva încheierii din

16 mai 2022 a Curții de Apel Chișinău, din numele lui Igor Mamulat, a fost

expediată la data de 17 august 2022, (f.d.89), însă a fost recepționată de avocatul

Igor Gargaun la data de 05 septembrie 2022, conform avizului poștal

DS8007319750AS (f.d.90).

În această ordine de idei, corelând circumstanțele faptice constatate și expuse

mai sus cu normele legale precitate, instanța de recurs concluzionează că

recepționarea de către avocatul Igor Gargaun tocmai la data de 05 septembrie 2022

7

a încheierii din 17 august 2022 a Curții Supreme de Justiție, prin care a fost acordat

recurentului Igor Mamulat și avocatului Igor Gargaun termen până la 01 septembrie

2022, inclusiv, pentru prezentarea documentului care confirmă împuternicirile

ce-i acordă dreptul avocatului Igor Gargaun de a semna și a depune recurs,

constituie un motiv independent de voința părților din care nu a putut fi respectat

termenul stabilit de instanță.

Astfel, ținând cont de faptul că încheierea din 17 august 2022 a Curții Supreme

de Justiție a fost recepționată de către avocatul Igor Gargaun tocmai la data de

05 septembrie 2022, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în

contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție conchide că înlăturarea neajunsurilor

stabilite prin încheierea nominalizată, de către recurentul Igor Mamulat, la data de

06 septembrie 2022, este în termen (f.d.97).

Conform art. 241 alin. (3) din Codul administrativ, pentru contestarea cu

recurs a încheierilor judecătorești se aplică corespunzător prevederile cap. III din

cartea a treia, dacă din prevederile prezentului capitol nu rezultă altceva.

În conformitate cu art. 233 alin. (2) din Codul administrativ, cererea de apel

se semnează de apelant sau de reprezentantul lui legal ori împuternicit.

Potrivit art. 234 alin. (1) din Codul administrativ, la cererea de apel se

anexează o copie a hotărârii contestate și documentele prevăzute la art. 212 alin.

(1) lit. c) și d).

În corespundere cu art. 212 alin. (1) lit. c) din Codul administrativ, la cererea

de chemare în judecată se anexează: documentul care confirmă împuternicirile

reprezentantului legal sau împuternicit.

Conform art. 236 alin. (1) și (2) lit. c) din Codul administrativ, instanța de apel

examinează din oficiu admisibilitatea apelului. Dacă este inadmisibil, apelul se

declară ca atare printr-o încheiere susceptibilă de recurs. Apelul se declară

inadmisibil în special când: apelul este depus de o persoană neîmputernicită.

Potrivit art. 203 lit. c) din Codul administrativ, participanți la proces sunt alți

subiecți investiți de lege cu drept de sesizare.

Conform art. 204 din Codul administrativ, părți în procedura de contencios

administrativ pot fi persoanele fizice sau juridice și autoritățile publice în

sensul art. 7.

În conformitate cu art. 45 alin. (1) din Codul administrativ, persoanele fizice

participă la procedura administrativă personal sau prin reprezentanții lor.

Potrivit art. 195 din Codul administrativ, procedura acțiunii în contenciosul

administrativ se desfășoară conform prevederilor prezentului cod. Suplimentar se

aplică corespunzător prevederile Codului de procedura civilă, cu excepția art.169–

171.

Conform art. 79 alin. (1) din Codul de procedură civilă, drepturile, libertățile

și interesele legitime ale persoanelor care nu au capacitate deplină de exercițiu și

ale celor în privința cărora au fost instituite măsuri de ocrotire sînt apărate în

instanță, în cazurile și condițiile prevăzute la art.58 și 581, de către părinți, tutori

sau curatori, de alte persoane cărora acest drept le este acordat prin lege.

8

Conform art. 80 alin. (7) din Codul de procedură civilă, împuternicirile date

avocatului sau avocatului stagiar se atestă printr-un mandat, eliberat de reprezentat

și certificat de avocat.

În corespundere cu art. 81 alin. (1) din Codul de procedură civilă,

împuternicirea de reprezentare în judecată acordă reprezentantului dreptul de a

exercita în numele reprezentatului toate actele procedurale, cu excepția dreptului

de a semna cererea și de a o depune în judecată, de a recurge la arbitraj pentru

soluționarea litigiului, de a renunța total sau parțial la pretențiile din acțiune, de a

majora sau reduce cuantumul acestor pretenții, de a modifica temeiul sau obiectul

acțiunii, de a o recunoaște, de a recurge la mediere, de a încheia tranzacții, de a

intenta acțiune reconvențională, de a transmite împuterniciri unei alte persoane, de

a ataca hotărârea judecătorească, de a-i schimba modul de executare, de a amâna

sau eșalona executarea ei, de a prezenta un titlu executoriu spre urmărire, de a primi

bunuri sau bani în temeiul hotărârii judecătorești, drept care trebuie menționat

expres, sub sancțiunea nulității, în procura eliberată reprezentantului persoanei

juridice sau în mandatul eliberat avocatului.

Așadar, instanța de recurs concluzionează că recursul împotriva încheierii din

16 mai 2022 a Curții de Apel Chișinău a fost depus de către avocatul Igor Gargaun,

în interesele lui Igor Mamulat, însă fără ca acesta să dețină împuterniciri în acest

sens acordate de către Igor Mamulat, or, la materialele cauzei nu a fost prezentat

documentul care confirmă împuternicirea de a ataca hotărârea judecătorească, drept

care trebuie menționat expres, sub sancțiunea nulității, în mandatul eliberat

avocatului.

În conformitate cu art. 60 alin. (2) din Legea cu privire la avocatură nr.

1260 din 19 iulie 2002, împuternicirile avocatului și ale avocatului stagiar se

confirmă prin mandat. Formularul mandatului este un document de strictă evidență.

Conținutul, forma și modul de utilizare a mandatului se aprobă de către Guvern.

Conform punctului 2 din Hotărârea Guvernului cu privire la aprobarea

formularului și modului de utilizare a mandatului avocatului și al avocatului stagiar

nr. 158 din 28 februarie 2013, formularul mandatului avocatului și al avocatului

stagiar sînt documente de strictă evidență, care confirmă împuternicirile acestora.

Prevederile punctului 3 din Hotărârea Guvernului nominalizată, stabilesc că

formularul mandatului avocatului și al avocatului stagiar se imprimă pe hîrtie de

formatul A4, împărțită în două părți identice, în partea din stînga fiind lăsat un

spațiu liber de 2 cm. O parte se decupează și se prezintă organelor de urmărire

penală, instanței de judecată sau altor autorități în raport cu care își exercită

împuternicirile avocatul sau avocatul stagiar, iar cealaltă parte este păstrată de către

avocat sau, după caz, de către avocatul stagiar.

În conformitate cu punctul 6 din Hotărârea Guvernului cu privire la

aprobarea formularului și modului de utilizare a mandatului avocatului și al

avocatului stagiar nr. 158 din 28 februarie 2013, formularul mandatului avocatului

conține următoarele elemente obligatorii: pe recto se inserează: numărul și seria;

denumirea biroului asociat de avocați; denumirea cabinetului avocatului; datele de

contact; denumirea "MANDAT"; numele și prenumele avocatului; numărul

licenței și data eliberării; numărul contractului de asistență juridică și data semnării;

9

numărul deciziei coordonatorului Oficiului Teritorial al Consiliului Național pentru

Asistență Juridică Garantată de Stat și data semnării; semnătura avocatului,

certificată prin ștampilă; pe verso se inserează: împuternicirile avocatului; numele

și prenumele clientului, semnătura clientului sau, după caz, a avocatului.

Conform punctului 8 din Hotărârea Guvernului cu privire la aprobarea

formularului și modului de utilizare a mandatului avocatului și al avocatului stagiar

nr. 158 din 28 februarie 2013, împuternicirile avocatului și ale avocatului stagiar

în procesul civil, stabilite conform art.81 din Codul de procedură civilă al

Republicii Moldova, urmează a fi consemnate pe versoul mandatului sau, după caz,

în procura întocmită la cererea clientului, în modul stabilit de lege.

Instanța de recurs menționează că pe verso-ul mandatului avocațial MA nr.

1157647 din 26 decembrie 2018, prezentat de către Igor Mamulat la data de 06

septembrie 2022, nu este indicată în mod expres împuternicirea de a ataca hotărârea

judecătorească acordată de Igor Mamulat avocatului Igor Gargaun, după cum în

mod imperativ este solicitat prin prevederile art. 81 din Codul de procedură civilă.

Mai mult, din copia mandatului avocațial prezentat de Igor Mamulat rezultă

cert că mandatul avocațial MA nr. 1157647 din 26 decembrie 2018 a fost eliberat

de avocatul Igor Gargaun la 26 decembrie 2018 pentru confirmarea

împuternicirilor de acordare a asistenței juridice în cauza penală de învinuire a lui

Igor Mamulat privind săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 264 alin. (3) din

Codul penal. Respectiv, acest mandat confirmă împuternicirile avocatului Igor

Gargaun de acordare a asistenței juridice doar în cadrul cauzei penale nominalizate,

iar pentru prezenta cauza de contencios administrativ, intentată la cererea de

chemare în judecată depusă de Igor Mamulat împotriva Consiliului Superior al

Magistraturii cu privire la contestarea actului administrativ, mandatul nominalizat

nu acordă în mod expres împuterniciri avocatului Igor Gargaun de a ataca hotărârea

judecătorească în prezenta cauză.

Totodată, instanța de recurs relevă că însăși recurentul Igor Mamulat a

menționat în cererea depusă la data de 06 septembrie 2022, că avocatul Igor

Gargaun acționează în prezenta cauză de contencios administrativ ținând cont de

calitatea de apărător al acestuia în procesul penal.

Astfel, ținând cont de normele legale precitate, instanța de recurs consideră că

prin prezentarea copiei mandatului avocațial MA nr. 1157647 din 26 decembrie

2018, Igor Mamulat nu a înlăturat neajunsurile stabilite prin încheierea din data de

17 august 2022 a Curții Supreme de Justiție, prin care i-a fost acordat recurentului

termen pentru prezentarea documentului care confirmă împuternicirile ce-i acordă

dreptul avocatului Igor Gargaun de a semna și a depune recurs. Or, mandatul

avocațial MA nr. 1157647 din 26 decembrie 2018 nu conține astfel de împuterniciri

ale avocatului în procesul civil, stabilite conform art.81 din Codul de procedură

civilă, care urmează a fi consemnate pe verso-ul mandatului în mod expres, sub

sancțiunea nulității.

De asemenea, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în

contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios

10

administrativ al Curții Supreme de Justiție apreciază ca fiind neîntemeiat

argumentul lui Igor Mamulat că cererea de recurs a fost depusă de avocatul Igor

Gargaun, care are calitatea de reclamant în prezentul proces, ca persoană interesată

în anularea hotărârii Consiliului Superior al Magistraturii nr. 307/30 din

29 noiembrie 2021.

Or, atât în cererea de chemare în judecată cât și în cererea de recurs avocatul

Igor Gargaun a indicat expres că acționează ca reprezentat al lui Igor Mamulat,

nefiind menționat că prezenta cauză este intentată de acesta din nume propriu

(f.d.3-9, 60-64).

De altfel, raportând normele de drept enunțate la circumstanțele cauzei,

instanța de recurs precizează că avocatul Igor Gargaun nu dispune de dreptul de a

semna cererea de recurs și de a o depune în instanța de recurs în numele lui Igor

Mamulat, fără a avea o asemenea împuternicire, consemnată expres în mandatul

avocațial prezentat la data de 06 septembrie 2022 de către Igor Mamulat.

Totodată, instanța de recurs reține că prin încheierea din 17 august 2022 a

Curții Supreme de Justiție, a fost acordat recurentului Igor Mamulat și avocatului

Igor Gargaun termen până la 01 septembrie 2022, inclusiv, pentru prezentarea, la

Direcția Evidență și Documentare procesuală a cauzelor civile, comerciale și de

contencios administrativ a Curții Supreme de Justiție (sediul: mun. Chișinău, str.

Petru Rareș, 18), a documentului care confirmă împuternicirile ce-i acordă dreptul

avocatului Igor Gargaun de a semna și a depune recurs împotriva încheierii din

16 mai 2022 a Curții de Apel Chișinău, din numele lui Igor Mamulat.

Astfel, instanța de recurs constată că, la data depunerii cererii de recurs,

precum și în urma înlăturării neajunsurilor în baza încheierii 17 august 2022 a

Curții Supreme de Justiție, Igor Mamulat și avocatul Igor Gargaun nu au prezentat

documentul care confirmă împuternicirile avocatului Igor Gargaun ce-i acorda la

acea dată dreptul de a semna și depune în interesele lui Igor Mamulat cerere de

recurs împotriva încheierii din 16 mai 2022 a Curții de Apel Chișinău.

La acest aspect, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în

contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție reține prevederile art. 16 din Codul de

procedură civilă care consfințește caracterul obligatoriu al actelor judecătorești,

stipulând la alin. (1) și (2) că hotărârile, încheierile, ordonanțele și deciziile

judecătorești definitive, precum și dispozițiile, cererile, delegațiile, citațiile, alte

adresări legale ale instanței judecătorești, sânt obligatorii pentru toate autoritățile

publice, asociațiile obștești, persoanele oficiale, organizațiile și persoanele fizice și

se execută cu strictețe pe întreg teritoriul Republicii Moldova.

Neexecutarea nemotivată a actelor judecătorești, dispozițiilor, cererilor,

delegațiilor, citațiilor, altor adresări legale, precum și lipsa de considerație față de

judecată, atrag răspunderea prevăzută în prezentul cod și în alte legi.

Normele precitate conferă caracter obligatoriu actelor de dispoziție

judecătorești, inclusiv încheierilor judecătorești, fapt ce presupune că justițiabilul,

la caz, Igor Mamulat și avocatul Igor Gargaun, trebuiau să-și ajusteze conduita

conform indicațiilor reflectate în actul judecătoresc de dispoziție.

Pe cale de consecință, completul specializat pentru examinarea acțiunilor

11

în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție notează că ignorarea de către subiectul

procesual a prescripțiilor legale, inclusiv celor indicate de instanța de judecată

conform art. 241 alin. (3) coroborat cu art. 234 din Codul administrativ, și a

condițiilor de legalitate a cererii de recurs ar lipsi procedura judiciară de eficiență

și ar submina efectele actului de justiție. În acest sens legiuitorul a instituit în

procesul administrativ instituția sancțiunilor procedurale, una dintre care este

perimarea, adică sancționarea pasivității participanților la proces.

Astfel, neîndeplinirea sau îndeplinirea defectuoasă a unui act de procedură

atrage după sine perimarea, ca sancțiune procedurală pentru neglijența părților

sau a participanților la proces în îndeplinirea obligațiilor sale procedurale, precum

și de intenția acestora de a abandona procesul administrativ. Respectiv, perimarea

fiind o consecință a lipsei de străduință și insistență în desfășurarea procesului

administrativ. Or, fiind interesați în soluționarea prezentului litigiu, Igor Mamulat

sau avocatul Igor Gargaun urmau să întreprindă măsurile necesare de a proteja

dreptul de acces la instanță, inclusiv prin executarea întocmai a încheierii din 17

august 2022 a Curții Supreme de Justiție și depunerii documentului care confirmă

împuternicirile ce acordă dreptul avocatului Igor Gargaun de a semna și depune

cererea de recurs în interesele lui Igor Mamulat.

Or, la caz, pe verso-ul mandatului avocațial MA nr. 1157647 din

26 decembrie 2018 nu este indicată împuternicirea de a ataca hotărârea

judecătorească acordată de Igor Mamulat avocatului Igor Gargaun, după cum în

mod imperativ este solicitat de prevederile art. 81 din Codul de procedură civilă,

prin urmare, cererea de recurs depusă de avocatul Igor Gargaun în interesele lui

Igor Mamulat, nu corespunde cerințelor impuse de Codul administrativ, iar

recurentul și avocatul nu au înlăturat neajunsurile stabilite de instanța de recurs.

Prin urmare, cererea de recurs depusă împotriva încheierii din 16 mai 2022 a

Curții de Apel Chișinău, urmează a fi declarată inadmisibilă, în condițiile în care

aceasta a fost semnată și depusă de către avocatul Igor Gargaun, în interesele lui

Igor Mamulat, fără a prezenta un document ce ar confirma împuternicirile acordate

în acest sens.

Astfel fiind, este notabil că certitudinea legală impusă regulilor procedurii de

contencios administrativ, în calitate de condiție sine qua non a unui proces

echitabil, vizează atât drepturile recurentului, cât și ale intimatului, astfel încât

instanța de contencios administrativ, nefiind în drept de a substitui voința

legislatorului materializată în conținutul normelor de procedură, în vederea

exonerării recurentului de sancțiunile procedurale din motivul înțelegerii greșite de

către acesta a efectelor legale.

Din considerentele menționate și având în vedere că cererea de recurs depusă

de avocatul Igor Gargaun în interesele lui Igor Mamulat, este semnată și depusă

de către o persoană neîmputernicită, completul specializat pentru examinarea

acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a considera

recursul inadmisibil.

12

Conform art. 243 alin. (1) lit. a) din Codul administrativ, completul

specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului

civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție,

d e c i d e :

Recursul depus de avocatul Igor Gargaun în interesele lui Igor Mamulat, se

declară inadmisibil.

Decizia este irevocabilă.

Președintele ședinței,

judecătorul Ala Cobăneanu

Judecătorii Nicolae Craiu

Nina Vascan

13