3r-256/22 — contestarea actului administrativ

Dosarul nr. 3r-256/22 2-22023593-01-3r-02082022 Prima instanță: Curtea de Apel Chișinău (jud. A. Minciuna, V. Negru, E. Palanciuc) D E C I Z I E 14 septembrie 2022 mun.

Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție în componența: Președintele ședinței, judecătorul Ala Cobăneanu judecătorii Nicolae Craiu Nina Vascan examinând recursul depus de avocatul Igor Gargaun în interesele lui Igor Mamulat, în cauza de contencios administrativ, intentată la cererea de chemare în judecată depusă de Igor Mamulat împotriva Consiliului Superior al Magistraturii cu privire la contestarea actului administrativ, împotriva încheierii din 16 mai 2022 a Curții de Apel Chișinău, prin care a fost declarată inadmisibilă cererea de chemare în judecată depusă de Igor Mamulat, c o n s t a t ă : La data de 17 februarie 2022 avocatul Igor Gargaun în interesele lui Igor Mamulat a depus la Curtea de Apel Chișinău cerere de chemare în judecată împotriva Consiliului Superior al Magistraturii privind anularea hotărârii nr. 307/30 din 29 noiembrie 2021 ,,Cu privire la demersul vicepreședintelui interimar al Judecătoriei Chișinău (sediul Buiucani), Angela Catană, referitor la menținerea împuternicirilor judecătorului Ghenadie Plămădeală, pentru examinarea unor cauze aflate în faza de terminare”.

În motivarea cererii de chemare în judecată reclamantul Igor Mamulat a indicat că, la Judecătoria Chișinău (sediul Buiucani) se află pe rol cauza penală nr. 12-1-568-04012019 de învinuire a lui Igor Mamulat în baza art. 264 alin. (3) lit. b) din Codul penal. Reclamantul a menționat că, până la promovarea la Curtea Supremă de Justiție, cauza nominalizată a fost examinată de către judecătorul Judecătoriei Chișinău (sediul Buiucani), Ghenadie Plămădeală. 1 Reclamantul a relevat că, la data de 04 noiembrie 2021, prin Hotărârea Parlamentului Republicii Moldova nr. 159, art. 1, Ghenadie Plămădeală a fost numit în funcția de judecător al Curții Supreme de Justiție până la atingerea plafonului de vârstă de 65 de ani.

Ulterior, prin dispoziția Curții Supreme de Justiție nr. 139 din 27 decembrie 2021, pct. 1) și 2), Ghenadie Plămădeală a fost inclus în Completul Penal nr. 1 pentru examinarea cauzelor penale în ordine de recurs la Curtea Supremă de Justiție. Reclamantul a susținut că pe motiv că judecătorul Ghenadie Plămădeală a fost promovat în funcția de judecător la Curtea Supremă de Justiție, cauza penală cu nr. 12-1-568-04012019 a fost retrasă și transmisă aleatoriu unui alt judecător de la Judecătoria Chișinău (sediul Buiucani). Însă, din motive necunoscute, această cauză a fost restituită/retransmisă în afara procedurii aleatorii înapoi judecătorului de la Curtea Supremă de Justiție, Ghenadie Plămădeală.

Reclamantul a relatat că, la data de 28 ianuarie 2022 a depus o cerere de recuzare a judecătorului Ghenadie Plămădeală de la examinarea cauzei penale nr. 12-1-568-04012019, aflată pe rol la Judecătoria Chișinău (sediul Buiucani), pe motiv că judecătorul nominalizat este direct sau indirect interesat în proces, cauza fiind preluată de judecătorul Curții Supreme de Justiție în afara procedurii de repartizare aliatorii și după ce aceasta deja a fost repartizată aleatoriu unui judecător de la Judecătoria Chișinău (sediul Buiucani). Totodată, existau și alte circumstanțe care puneau la îndoială rezonabilă imparțialitatea judecătorului, care a admis încălcarea dreptului lui Igor Mamulat la un proces echitabil ce implică judecarea cauzei sale de către o instanță legal constituită.

Reclamantul a accentuat că, prin încheierea din 03 februarie 2022 a Judecătoriei Chișinău (sediul Buiucani) cererea de recuzare a fost respinsă în baza unui singur motiv – că există hotărârea Consiliului Superior al Magistraturii nr. 307/30 din 29 noiembrie 2021 ,,Cu privire la demersul vicepreședintelui interimar al Judecătoriei Chișinău (sediul Buiucani), Angela Catană, referitor la menținerea împuternicirilor judecătorului Ghenadie Plămădeală, pentru examinarea unor cauze aflate în faza de terminare”, fiind invocat art. 261 din Legea nr. 544 din 20 iulie 1995 cu privire la statutul judecătorului și faptul admiterii de către Consiliul Superior al Magistraturii a demersului vicepreședintelui interimar al Judecătoriei Chișinău (sediul Buiucani) și menținerii împuternicirilor judecătorului Ghenadie Plămădeală pentru examinarea cauzei penale cu nr. 12-1-568-04012019.

Reclamantul a comunicat că despre încheierea nominalizată și argumentele instanței, precum că ar exista o hotărâre a Consiliului Superior al Magistraturii, a aflat la data de 04 februarie 2022, când respectiva încheiere i-a fost înmânată. Reclamantul a menționat că în încheierea din 03 februarie 2022 a Judecătoriei Chișinău (sediul Buiucani) cu privire la recuzarea judecătorului, se face referire la art. 261 din Legea nr. 544 din 20 iulie 1995 cu privire la statutul judecătorului, ca fiind temeiul de drept invocat în hotărârea Consiliului Superior al Magistraturii nr. 307/30 din 29 noiembrie 2021 pentru menținerea împuternicirilor judecătorului Ghenadie Plămădeală. 2 Reclamantul a indicat că art. 261 din Legea nr. 544 din 20 iulie 1995 cu privire la statutul judecătorului, stabilește exhaustiv situațiile juridice în care se mențin împuternicirile unor judecători și anume pentru judecători transferați, detașați sau suspendați.

Suplimentar, reclamantul a precizat că prin Hotărârea Parlamentului Republicii Moldova nr. 159 din 04 noiembrie 2021 de numire a judecătorului Ghenadie Plămădeală la Curtea Supremă de Justiție se atestă faptul că judecătorul nominalizat a fost „promovat într-o instanță judecătorească ierarhic superioară”, acesta nu a fost „transferat la o instanță de același nivel ori la o instanță inferioară”, nu a fost „detașat în interes de serviciu sau în scopul îndeplinirii unei funcții în cadrul secretariatului Consiliului Superior al Magistraturii sau al Institutului Național al Justiției” și nici nu a fost „suspendat din funcție”. În acest context, reclamantul a concluzionat că prevederile art. 261 din Legea nr. 544 din 20 iulie 1995 cu privire la statutul judecătorului, nu sunt aplicabile în cazul judecătorului Ghenadie Plămădeală.

Or, ca judecător „promovat la o instanță superioară”, nu i se pot menține împuternicirile de a examina cauzele penale atribuite conform competenței judecătoriilor, instanțe ierarhic inferioare celei în care a fost promovat, iar hotărârea Consiliului Superior al Magistraturii nr. 307/30 din 29 noiembrie 2021, în această parte, este vădit ilegală, încălcând dreptul lui Igor Mamulat la un proces echitabil. Reclamantul a considerat că înființarea instanței cu un singur judecător de la Curtea Supremă de Justiție, cu statut de primă instanță, care să judece cauzele atribuite judecătoriilor, inclusiv cauza penală nr. 12-1-568-04012019 aflată pe rol la Judecătoria Chișinău (sediul Buiucani) de învinuire a lui Igor Mamulat în baza art. 264 alin. (3) lit. b) Cod penal, este interzisă expres prin lege.

În final, reclamantul a solicitat admiterea cererii de chemare în judecată și anularea hotărârii Consiliului Superior al Magistraturii nr. 307/30 din 29 noiembrie 2021 ,,Cu privire la demersul vicepreședintelui interimar al Judecătoriei Chișinău (sediul Buiucani), Angela Catană, referitor la menținerea împuternicirilor judecătorului Ghenadie Plămădeală, pentru examinarea unor cauze aflate în faza de terminare”, prin care s-a admis demersul vicepreședintelui interimar al Judecătoriei Chișinău (sediul Buiucani) și s-au menținut împuternicirile judecătorului Ghenadie Plămădeală în cauzele penale aflate pe rol la Judecătoria Chișinău (sediul Buiucani). La data de 14 aprilie 2022, prin intermediul poștei electronice, reclamantul Igor Mamulat a depus cerere de chemare în judecată concretizată, în care a expus argumente suplimentare în susținerea temeiniciei acțiunii sale de contencios administrativ (f.d.

34-38-verso). Cu referire la argumentul Consiliului Superior al Magistraturii privind publicarea hotărârii pe pagina web oficială a instituției, reclamantul a precizat că această pagină electronică nu este sfera lui Igor Mamulat, or, acesta nu este nici angajat al Consiliului Superior al Magistraturii, nici angajat al instanței de judecată și nici administratorul sau persoană care s-ar interesa de pagina web oficială a Consiliului Superior al Magistraturii. A mai menționat că, în prezent este șomer, iar anterior a fost angajat în calitate de șofer, nu face parte din sistemul judiciar al 3 Republicii Moldova, astfel, pagina web oficială a Consiliului Superior al Magistraturii nu poate fi considerată, sub nici o formă, sfera lui de activitate.

Reclamantul a subliniat că, despre existența actul administrativ contestat a aflat când i-a fost comunicată partea motivată a încheierii din 03 februarie 2022 a Judecătoriei Chișinău (sediul Buicani). În concluzie, reclamantul Igor Mamulat a indicat că interesul și dreptul lui legitim încălcat, în sensul art. 20 din Codul administrativ este dreptul prevăzut la art. 6 al Convenției pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, care statuiază că orice persoană are dreptul la judecarea cauzei sale de către o instanță independentă și imparțială, instituită de lege, care va hotărî asupra temeiniciei oricărei acuzații în materie penală îndreptate împotriva sa.

Prin încheierea din 16 mai 2022 a Curții de Apel Chișinău s-a declarat inadmisibilă acțiunea în contencios administrativ depusă de către Igor Mamulat împotriva Consiliului Superior al Magistraturii privind anularea hotărârii nr. 307/30 din 29 noiembrie 2021 ,,Cu privire la demersul vicepreședintelui interimar al Judecătoriei Chișinău (sediul Buiucani), Angela Catană, referitor la menținerea împuternicirilor judecătorului Ghenadie Plămădeală, pentru examinarea unor cauze aflate în faza de terminare”. S-a explicat lui Igor Mamulat, că declararea acțiunii inadmisibilă în temeiul art. 207 alin. (2) lit. e) din Codul administrativ, exclude posibilitatea adresării repetate în judecată a aceluiași reclamant cu aceeași acțiune (f.d.

50-56). La data de 20 iunie 2022, prin intermediul poștei electronice, avocatul Igor Gargaun în interesele lui Igor Mamulat a depus cerere de recurs împotriva încheierii din 16 mai 2022 a Curții de Apel Chișinău, solicitând admiterea recursului, casarea încheierii primei instanțe, cu adoptarea unei noi încheieri prin care cererea de chemare în judecată depusă de Igor Mamulat împotriva Consiliului Superior al Magistraturii cu privire la contestarea actului administrativ să fie declarată admisibilă (f.d. 59-69). În motivarea recursului, recurentul a invocat dezacordul cu încheierea Curții de Apel Chișinău, considerând-o neîntemeiată prin faptul că au fost încălcate și aplicate eronat normele de drept procedural.

În esență, recurentul a reiterat aceleași temeiuri de fapt și de drept invocate în cererea de chemare de judecată. La data de 02 august 2022 Curtea Supremă de Justiție, în scopul asigurării unui proces echitabil în ordine de recurs, prin intermediul poștei electronice, a expediat intimatului Consiliului Superior al Magistraturii copia recursului depus de avocatul Igor Gargaun în interesele lui Igor Mamulat, cu înștiințarea despre posibilitatea depunerii referinței (f.d. 72-73). Prin referința depusă la data de 05 august 2022, prin intermediul poștei electronice, Consiliul Superior al Magistraturii a solicitat respingerea recursului depus de avocatul Igor Gargaun în interesele lui Igor Mamulat (f.d.

74-77). În conformitate cu art. 242 din Codul administrativ, recursul împotriva încheierii judecătorești se depune motivat la instanța de judecată care a emis încheierea contestată în termen de 15 zile de la notificarea încheierii judecătorești, dacă legea nu stabilește un termen mai mic. 4 Curtea de Apel Chișinău a pronunțat încheierea contestată la 16 mai 2021, fiind notificată avocatului Igor Gargaun la data de 05 iunie 2022, prin intermediul poștei electronice, fapt ce se confirmă prin extrasul din poșta electronică, anexat la materialele dosarului (f.d. 58). Astfel, recursul depus de avocatul Igor Gargaun în interesele lui Igor Mamulat, la data de 20 iunie 2022, prin intermediul poștei electronice, este în termen (f.d.

59-69). În conformitate cu art. 243 alin. (2) din Codul administrativ, instanța competentă soluționează recursul împotriva încheierilor judecătorești fără ședință de judecată. Dacă consideră necesar, instanța competentă poate cita participanții la proces. Studiind actele cauzei, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție conchide că recursul depus de avocatul Igor Gargaun în interesele lui Igor Mamulat urmează a fi declarat inadmisibil. Conform art. 243 alin. (1) lit. a) din Codul administrativ, examinând recursul împotriva încheierii judecătorești, instanța adoptă una dintre următoarele decizii: declară recursul inadmisibil.

Din actele cauzei rezultă că la data de 17 februarie 2022 avocatul Igor Gargaun în interesele lui Igor Mamulat a depus la Curtea de Apel Chișinău cerere de chemare în judecată împotriva Consiliului Superior al Magistraturii privind anularea hotărârii nr. 307/30 din 29 noiembrie 2021 ,,Cu privire la demersul vicepreședintelui interimar al Judecătoriei Chișinău (sediul Buiucani), Angela Catană, referitor la menținerea împuternicirilor judecătorului Ghenadie Plămădeală, pentru examinarea unor cauze aflate în faza de terminare”.

Prin încheierea din 16 mai 2022 a Curții de Apel Chișinău s-a declarat inadmisibilă acțiunea în contencios administrativ depusă de către Igor Mamulat împotriva Consiliului Superior al Magistraturii privind anularea hotărârii nr. 307/30 din 29 noiembrie 2021 ,,Cu privire la demersul vicepreședintelui interimar al Judecătoriei Chișinău (sediul Buiucani), Angela Catană, referitor la menținerea împuternicirilor judecătorului Ghenadie Plămădeală, pentru examinarea unor cauze aflate în faza de terminare”. S-a explicat lui Igor Mamulat, că declararea acțiunii inadmisibilă în temeiul art. 207 alin. (2) lit. e) din Codul administrativ, exclude posibilitatea adresării repetate în judecată a aceluiași reclamant cu aceeași acțiune (f.d.

50-56). La data de 20 iunie 2022, prin intermediul poștei electronice, avocatul Igor Gargaun în interesele lui Igor Mamulat a depus cerere de recurs împotriva încheierii din 16 mai 2022 a Curții de Apel Chișinău, solicitând admiterea recursului, casarea încheierii primei instanțe, cu adoptarea unei noi încheieri prin care cererea de chemare în judecată depusă de Igor Mamulat împotriva Consiliului Superior al Magistraturii cu privire la contestarea actului administrativ să fie declarată admisibilă (f.d. 59-69). Prin încheierea din 17 august 2022 a Curții Supreme de Justiție a fost acordat recurentului Igor Mamulat și avocatului Igor Gargaun termen până la 01 septembrie 5 2022, inclusiv, pentru prezentarea, la Direcția Evidență și Documentare procesuală a cauzelor civile, comerciale și de contencios administrativ a Curții Supreme de Justiție (sediul: mun.

Chișinău, str. Petru Rareș, 18), a documentului care confirmă împuternicirile ce-i acordă dreptul avocatului Igor Gargaun de a semna și a depune recurs împotriva încheierii din 16 mai 2022 a Curții de Apel Chișinău, din numele lui Igor Mamulat (f.d. 84-87). La data de 17 august 2022, Curtea Supremă de Justiție a expediat în adresa lui Igor Mamulat și a avocatului Igor Gargaun copia încheierii nominalizate (f.d.89), aceasta fiind recepționată de avocatul Igor Gargaun la data de 05 septembrie 2022, conform avizului poștal DS8007319750AS (f.d.90). La data de 06 septembrie 2022, Igor Mamulat a depus în adresa Curții Supreme de Justiție cerere prin care a solicitat admiterea cererii, repunerea în termenul de înlăturare a neajunsurilor indicate în încheierea din 17 august 2022 a Curții Supreme de Justiție, anexarea la materialele dosarului și aprecierea probelor și argumentelor indicate în prezenta cerere (f.d.94-95).

În motivarea cererii nominalizate recurentul a invocat că, la 17 februarie 2022 apărătorul în procesul penal, Igor Gargaun a depus în nume propriu și în numele lui Igor Mamulat o cerere împotriva Consiliul Superior al Magistraturii privind anularea hotărârii Consiliului Superior al Magistraturii nr. 307/30 din 29 noiembrie 2021. Recurentul Igor Mamulat a menționat că cererea nominalizată a fost depusă și semnată de către apărătorul său, avocatul Igor Gargaun, care a revendicat încălcarea, prin activitatea administrativă, a dreptului lui Igor Mamulat la un proces echitabil, cererea fiind astfel depusă de o persoană interesată. Recurentul a specificat că prima instanță nu a considerat cererea ca fiind depusă și semnată de o persoană neîmputernicită, aceasta fiind semnată de reclamantul indicat în cerere.

Totodată, ținând cont de calitatea de apărător în procesul penal, avocatul Igor Gargaun a indicat în cerere că aceasta este depusă și în numele lui Igor Mamulat, ca fiind persoana căruia i s-a încălcat dreptul la un proces echitabil. Recurentul Igor Mamulat a invocat că la data de 05 septembrie 2022, avocatul Igor Gargaun a recepționat încheierea din 17 august 2022 a Curții Supreme de Justiție, în care instanța de recurs a indicat că avocatul nu a prezentat împuternicirile pentru depunerea cererii de recurs, deși în cererea de recurs este indicat faptul că avocatul a depus recursul inclusiv în nume propriu și ca reprezentant a lui Igor Mamulat.

Recurentul a relatat că încheierea nominalizată a fost recepționată de către avocatul Igor Gargaun la data de 05 septembrie 2022, seara, și comunicată lui Igor Mamulat la data 06 septembrie 2022, prin urmare nu au avut posibilitate reală să cunoască despre termenul de 01 septembrie 2022 pentru înlăturarea neajunsurilor, până la expirarea acestuia, fapt ce constituie un motiv întemeiat din care termenul stipulat în încheiere a fost omis.

6 Cu referire la neajunsurile indicate în încheierea din 17 august 2022 a Curții Supreme de Justiție, recurentul a subliniat că cererea de recurs a fost depusă de avocatul Igor Gargaun, care are calitatea de reclamant în prezentul proces, ca persoană interesată în anularea hotărârii Consiliului Superior al Magistraturii nr. 307/30 din 29 noiembrie 2021 și, totodată, în calitate de apărător al lui Igor Mamulat în procesul penal, care are interes în apărarea drepturilor acestuia, fapt ce se confirmă prin mandatul eliberat în cadrul procesului penal. Examinând actele cauzei, inclusiv cererea de repunere în termenul de înlăturare a neajunsurilor depusă de Igor Mamulat, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție reține următoarele.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție relevă că, prevederile art. 241 alin. (3) din Codul administrativ, stipulează că pentru contestarea cu recurs a încheierilor judecătorești se aplică corespunzător prevederile cap. III din cartea a treia, dacă din prevederile prezentului capitol nu rezultă altceva. Art. 237 alin. (1) din Codul administrativ stipulează că prevederile art.65 alin.(1)–(3) și (5) se aplică corespunzător pentru repunerea în termenul de apel și în termenul de prezentare a motivării apelului. Conform art. 61 alin. (1) din Codul administrativ, autoritatea publică poate stabili participanților la procedura administrativă termene pentru efectuarea anumitor acțiuni.

În conformitate cu art. 65 alin. (1) – (2) din Codul administrativ, dacă o persoană, din motive independente de voința ei, nu a putut respecta un termen legal, atunci, la cerere, ea poate fi repusă în termen. Culpa unui reprezentant legal sau împuternicit se atribuie reprezentatului. Cererea de repunere în termen se depune în termen de 15 zile de la înlăturarea impedimentului. La cerere se anexează probele care confirmă faptele pe care aceasta se întemeiază și, suplimentar, se recuperează acțiunile omise.

Instanța de recurs reiterează că încheierea din 17 august 2022 a Curții Supreme de Justiție, prin care a fost acordat recurentului Igor Mamulat și avocatului Igor Gargaun termen până la 01 septembrie 2022, inclusiv, pentru prezentarea documentului care confirmă împuternicirile ce-i acordă dreptul avocatului Igor Gargaun de a semna și a depune recurs împotriva încheierii din 16 mai 2022 a Curții de Apel Chișinău, din numele lui Igor Mamulat, a fost expediată la data de 17 august 2022, (f.d.89), însă a fost recepționată de avocatul Igor Gargaun la data de 05 septembrie 2022, conform avizului poștal DS8007319750AS (f.d.90).

În această ordine de idei, corelând circumstanțele faptice constatate și expuse mai sus cu normele legale precitate, instanța de recurs concluzionează că recepționarea de către avocatul Igor Gargaun tocmai la data de 05 septembrie 2022 7 a încheierii din 17 august 2022 a Curții Supreme de Justiție, prin care a fost acordat recurentului Igor Mamulat și avocatului Igor Gargaun termen până la 01 septembrie 2022, inclusiv, pentru prezentarea documentului care confirmă împuternicirile ce-i acordă dreptul avocatului Igor Gargaun de a semna și a depune recurs, constituie un motiv independent de voința părților din care nu a putut fi respectat termenul stabilit de instanță.

Astfel, ținând cont de faptul că încheierea din 17 august 2022 a Curții Supreme de Justiție a fost recepționată de către avocatul Igor Gargaun tocmai la data de 05 septembrie 2022, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție conchide că înlăturarea neajunsurilor stabilite prin încheierea nominalizată, de către recurentul Igor Mamulat, la data de 06 septembrie 2022, este în termen (f.d.97). Conform art. 241 alin. (3) din Codul administrativ, pentru contestarea cu recurs a încheierilor judecătorești se aplică corespunzător prevederile cap. III din cartea a treia, dacă din prevederile prezentului capitol nu rezultă altceva.

În conformitate cu art. 233 alin. (2) din Codul administrativ, cererea de apel se semnează de apelant sau de reprezentantul lui legal ori împuternicit. Potrivit art. 234 alin. (1) din Codul administrativ, la cererea de apel se anexează o copie a hotărârii contestate și documentele prevăzute la art. 212 alin. (1) lit. c) și d). În corespundere cu art. 212 alin. (1) lit. c) din Codul administrativ, la cererea de chemare în judecată se anexează: documentul care confirmă împuternicirile reprezentantului legal sau împuternicit. Conform art. 236 alin. (1) și (2) lit. c) din Codul administrativ, instanța de apel examinează din oficiu admisibilitatea apelului. Dacă este inadmisibil, apelul se declară ca atare printr-o încheiere susceptibilă de recurs.

Apelul se declară inadmisibil în special când: apelul este depus de o persoană neîmputernicită. Potrivit art. 203 lit. c) din Codul administrativ, participanți la proces sunt alți subiecți investiți de lege cu drept de sesizare. Conform art. 204 din Codul administrativ, părți în procedura de contencios administrativ pot fi persoanele fizice sau juridice și autoritățile publice în sensul art. 7. În conformitate cu art. 45 alin. (1) din Codul administrativ, persoanele fizice participă la procedura administrativă personal sau prin reprezentanții lor. Potrivit art. 195 din Codul administrativ, procedura acțiunii în contenciosul administrativ se desfășoară conform prevederilor prezentului cod.

Suplimentar se aplică corespunzător prevederile Codului de procedura civilă, cu excepția art.169– 171. Conform art. 79 alin. (1) din Codul de procedură civilă, drepturile, libertățile și interesele legitime ale persoanelor care nu au capacitate deplină de exercițiu și ale celor în privința cărora au fost instituite măsuri de ocrotire sînt apărate în instanță, în cazurile și condițiile prevăzute la art.58 și 581, de către părinți, tutori sau curatori, de alte persoane cărora acest drept le este acordat prin lege. 8 Conform art. 80 alin. (7) din Codul de procedură civilă, împuternicirile date avocatului sau avocatului stagiar se atestă printr-un mandat, eliberat de reprezentat și certificat de avocat.

În corespundere cu art. 81 alin. (1) din Codul de procedură civilă, împuternicirea de reprezentare în judecată acordă reprezentantului dreptul de a exercita în numele reprezentatului toate actele procedurale, cu excepția dreptului de a semna cererea și de a o depune în judecată, de a recurge la arbitraj pentru soluționarea litigiului, de a renunța total sau parțial la pretențiile din acțiune, de a majora sau reduce cuantumul acestor pretenții, de a modifica temeiul sau obiectul acțiunii, de a o recunoaște, de a recurge la mediere, de a încheia tranzacții, de a intenta acțiune reconvențională, de a transmite împuterniciri unei alte persoane, de a ataca hotărârea judecătorească, de a-i schimba modul de executare, de a amâna sau eșalona executarea ei, de a prezenta un titlu executoriu spre urmărire, de a primi bunuri sau bani în temeiul hotărârii judecătorești, drept care trebuie menționat expres, sub sancțiunea nulității, în procura eliberată reprezentantului persoanei juridice sau în mandatul eliberat avocatului.

Așadar, instanța de recurs concluzionează că recursul împotriva încheierii din 16 mai 2022 a Curții de Apel Chișinău a fost depus de către avocatul Igor Gargaun, în interesele lui Igor Mamulat, însă fără ca acesta să dețină împuterniciri în acest sens acordate de către Igor Mamulat, or, la materialele cauzei nu a fost prezentat documentul care confirmă împuternicirea de a ataca hotărârea judecătorească, drept care trebuie menționat expres, sub sancțiunea nulității, în mandatul eliberat avocatului. În conformitate cu art. 60 alin. (2) din Legea cu privire la avocatură nr. 1260 din 19 iulie 2002, împuternicirile avocatului și ale avocatului stagiar se confirmă prin mandat. Formularul mandatului este un document de strictă evidență.

Conținutul, forma și modul de utilizare a mandatului se aprobă de către Guvern. Conform punctului 2 din Hotărârea Guvernului cu privire la aprobarea formularului și modului de utilizare a mandatului avocatului și al avocatului stagiar nr. 158 din 28 februarie 2013, formularul mandatului avocatului și al avocatului stagiar sînt documente de strictă evidență, care confirmă împuternicirile acestora. Prevederile punctului 3 din Hotărârea Guvernului nominalizată, stabilesc că formularul mandatului avocatului și al avocatului stagiar se imprimă pe hîrtie de formatul A4, împărțită în două părți identice, în partea din stînga fiind lăsat un spațiu liber de 2 cm. O parte se decupează și se prezintă organelor de urmărire penală, instanței de judecată sau altor autorități în raport cu care își exercită împuternicirile avocatul sau avocatul stagiar, iar cealaltă parte este păstrată de către avocat sau, după caz, de către avocatul stagiar.

În conformitate cu punctul 6 din Hotărârea Guvernului cu privire la aprobarea formularului și modului de utilizare a mandatului avocatului și al avocatului stagiar nr. 158 din 28 februarie 2013, formularul mandatului avocatului conține următoarele elemente obligatorii: pe recto se inserează: numărul și seria; denumirea biroului asociat de avocați; denumirea cabinetului avocatului; datele de contact; denumirea "MANDAT"; numele și prenumele avocatului; numărul licenței și data eliberării; numărul contractului de asistență juridică și data semnării; 9 numărul deciziei coordonatorului Oficiului Teritorial al Consiliului Național pentru Asistență Juridică Garantată de Stat și data semnării; semnătura avocatului, certificată prin ștampilă; pe verso se inserează: împuternicirile avocatului; numele și prenumele clientului, semnătura clientului sau, după caz, a avocatului.

Conform punctului 8 din Hotărârea Guvernului cu privire la aprobarea formularului și modului de utilizare a mandatului avocatului și al avocatului stagiar nr. 158 din 28 februarie 2013, împuternicirile avocatului și ale avocatului stagiar în procesul civil, stabilite conform art.81 din Codul de procedură civilă al Republicii Moldova, urmează a fi consemnate pe versoul mandatului sau, după caz, în procura întocmită la cererea clientului, în modul stabilit de lege. Instanța de recurs menționează că pe verso-ul mandatului avocațial MA nr. 1157647 din 26 decembrie 2018, prezentat de către Igor Mamulat la data de 06 septembrie 2022, nu este indicată în mod expres împuternicirea de a ataca hotărârea judecătorească acordată de Igor Mamulat avocatului Igor Gargaun, după cum în mod imperativ este solicitat prin prevederile art. 81 din Codul de procedură civilă.

Mai mult, din copia mandatului avocațial prezentat de Igor Mamulat rezultă cert că mandatul avocațial MA nr. 1157647 din 26 decembrie 2018 a fost eliberat de avocatul Igor Gargaun la 26 decembrie 2018 pentru confirmarea împuternicirilor de acordare a asistenței juridice în cauza penală de învinuire a lui Igor Mamulat privind săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 264 alin. (3) din Codul penal. Respectiv, acest mandat confirmă împuternicirile avocatului Igor Gargaun de acordare a asistenței juridice doar în cadrul cauzei penale nominalizate, iar pentru prezenta cauza de contencios administrativ, intentată la cererea de chemare în judecată depusă de Igor Mamulat împotriva Consiliului Superior al Magistraturii cu privire la contestarea actului administrativ, mandatul nominalizat nu acordă în mod expres împuterniciri avocatului Igor Gargaun de a ataca hotărârea judecătorească în prezenta cauză.

Totodată, instanța de recurs relevă că însăși recurentul Igor Mamulat a menționat în cererea depusă la data de 06 septembrie 2022, că avocatul Igor Gargaun acționează în prezenta cauză de contencios administrativ ținând cont de calitatea de apărător al acestuia în procesul penal. Astfel, ținând cont de normele legale precitate, instanța de recurs consideră că prin prezentarea copiei mandatului avocațial MA nr. 1157647 din 26 decembrie 2018, Igor Mamulat nu a înlăturat neajunsurile stabilite prin încheierea din data de 17 august 2022 a Curții Supreme de Justiție, prin care i-a fost acordat recurentului termen pentru prezentarea documentului care confirmă împuternicirile ce-i acordă dreptul avocatului Igor Gargaun de a semna și a depune recurs.

Or, mandatul avocațial MA nr. 1157647 din 26 decembrie 2018 nu conține astfel de împuterniciri ale avocatului în procesul civil, stabilite conform art.81 din Codul de procedură civilă, care urmează a fi consemnate pe verso-ul mandatului în mod expres, sub sancțiunea nulității.

De asemenea, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios 10 administrativ al Curții Supreme de Justiție apreciază ca fiind neîntemeiat argumentul lui Igor Mamulat că cererea de recurs a fost depusă de avocatul Igor Gargaun, care are calitatea de reclamant în prezentul proces, ca persoană interesată în anularea hotărârii Consiliului Superior al Magistraturii nr. 307/30 din 29 noiembrie 2021. Or, atât în cererea de chemare în judecată cât și în cererea de recurs avocatul Igor Gargaun a indicat expres că acționează ca reprezentat al lui Igor Mamulat, nefiind menționat că prezenta cauză este intentată de acesta din nume propriu (f.d.3-9, 60-64).

De altfel, raportând normele de drept enunțate la circumstanțele cauzei, instanța de recurs precizează că avocatul Igor Gargaun nu dispune de dreptul de a semna cererea de recurs și de a o depune în instanța de recurs în numele lui Igor Mamulat, fără a avea o asemenea împuternicire, consemnată expres în mandatul avocațial prezentat la data de 06 septembrie 2022 de către Igor Mamulat. Totodată, instanța de recurs reține că prin încheierea din 17 august 2022 a Curții Supreme de Justiție, a fost acordat recurentului Igor Mamulat și avocatului Igor Gargaun termen până la 01 septembrie 2022, inclusiv, pentru prezentarea, la Direcția Evidență și Documentare procesuală a cauzelor civile, comerciale și de contencios administrativ a Curții Supreme de Justiție (sediul: mun.

Chișinău, str. Petru Rareș, 18), a documentului care confirmă împuternicirile ce-i acordă dreptul avocatului Igor Gargaun de a semna și a depune recurs împotriva încheierii din 16 mai 2022 a Curții de Apel Chișinău, din numele lui Igor Mamulat. Astfel, instanța de recurs constată că, la data depunerii cererii de recurs, precum și în urma înlăturării neajunsurilor în baza încheierii 17 august 2022 a Curții Supreme de Justiție, Igor Mamulat și avocatul Igor Gargaun nu au prezentat documentul care confirmă împuternicirile avocatului Igor Gargaun ce-i acorda la acea dată dreptul de a semna și depune în interesele lui Igor Mamulat cerere de recurs împotriva încheierii din 16 mai 2022 a Curții de Apel Chișinău.

La acest aspect, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție reține prevederile art. 16 din Codul de procedură civilă care consfințește caracterul obligatoriu al actelor judecătorești, stipulând la alin. (1) și (2) că hotărârile, încheierile, ordonanțele și deciziile judecătorești definitive, precum și dispozițiile, cererile, delegațiile, citațiile, alte adresări legale ale instanței judecătorești, sânt obligatorii pentru toate autoritățile publice, asociațiile obștești, persoanele oficiale, organizațiile și persoanele fizice și se execută cu strictețe pe întreg teritoriul Republicii Moldova.

Neexecutarea nemotivată a actelor judecătorești, dispozițiilor, cererilor, delegațiilor, citațiilor, altor adresări legale, precum și lipsa de considerație față de judecată, atrag răspunderea prevăzută în prezentul cod și în alte legi. Normele precitate conferă caracter obligatoriu actelor de dispoziție judecătorești, inclusiv încheierilor judecătorești, fapt ce presupune că justițiabilul, la caz, Igor Mamulat și avocatul Igor Gargaun, trebuiau să-și ajusteze conduita conform indicațiilor reflectate în actul judecătoresc de dispoziție.

Pe cale de consecință, completul specializat pentru examinarea acțiunilor 11 în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție notează că ignorarea de către subiectul procesual a prescripțiilor legale, inclusiv celor indicate de instanța de judecată conform art. 241 alin. (3) coroborat cu art. 234 din Codul administrativ, și a condițiilor de legalitate a cererii de recurs ar lipsi procedura judiciară de eficiență și ar submina efectele actului de justiție. În acest sens legiuitorul a instituit în procesul administrativ instituția sancțiunilor procedurale, una dintre care este perimarea, adică sancționarea pasivității participanților la proces.

Astfel, neîndeplinirea sau îndeplinirea defectuoasă a unui act de procedură atrage după sine perimarea, ca sancțiune procedurală pentru neglijența părților sau a participanților la proces în îndeplinirea obligațiilor sale procedurale, precum și de intenția acestora de a abandona procesul administrativ. Respectiv, perimarea fiind o consecință a lipsei de străduință și insistență în desfășurarea procesului administrativ. Or, fiind interesați în soluționarea prezentului litigiu, Igor Mamulat sau avocatul Igor Gargaun urmau să întreprindă măsurile necesare de a proteja dreptul de acces la instanță, inclusiv prin executarea întocmai a încheierii din 17 august 2022 a Curții Supreme de Justiție și depunerii documentului care confirmă împuternicirile ce acordă dreptul avocatului Igor Gargaun de a semna și depune cererea de recurs în interesele lui Igor Mamulat.

Or, la caz, pe verso-ul mandatului avocațial MA nr. 1157647 din 26 decembrie 2018 nu este indicată împuternicirea de a ataca hotărârea judecătorească acordată de Igor Mamulat avocatului Igor Gargaun, după cum în mod imperativ este solicitat de prevederile art. 81 din Codul de procedură civilă, prin urmare, cererea de recurs depusă de avocatul Igor Gargaun în interesele lui Igor Mamulat, nu corespunde cerințelor impuse de Codul administrativ, iar recurentul și avocatul nu au înlăturat neajunsurile stabilite de instanța de recurs. Prin urmare, cererea de recurs depusă împotriva încheierii din 16 mai 2022 a Curții de Apel Chișinău, urmează a fi declarată inadmisibilă, în condițiile în care aceasta a fost semnată și depusă de către avocatul Igor Gargaun, în interesele lui Igor Mamulat, fără a prezenta un document ce ar confirma împuternicirile acordate în acest sens.

Astfel fiind, este notabil că certitudinea legală impusă regulilor procedurii de contencios administrativ, în calitate de condiție sine qua non a unui proces echitabil, vizează atât drepturile recurentului, cât și ale intimatului, astfel încât instanța de contencios administrativ, nefiind în drept de a substitui voința legislatorului materializată în conținutul normelor de procedură, în vederea exonerării recurentului de sancțiunile procedurale din motivul înțelegerii greșite de către acesta a efectelor legale. Din considerentele menționate și având în vedere că cererea de recurs depusă de avocatul Igor Gargaun în interesele lui Igor Mamulat, este semnată și depusă de către o persoană neîmputernicită, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a considera recursul inadmisibil.

12 Conform art. 243 alin. (1) lit. a) din Codul administrativ, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție, d e c i d e : Recursul depus de avocatul Igor Gargaun în interesele lui Igor Mamulat, se declară inadmisibil. Decizia este irevocabilă. Președintele ședinței, judecătorul Ala Cobăneanu Judecătorii Nicolae Craiu Nina Vascan 13