2ra-891/22 — încasarea datoriei

Dosarul nr.2ra-891/22

2-17178677-01-2ra-22062022

Prima instanță - Judecătoria Chișinău, sediul Buiucani ( jud.: L. Lavric)

Instanța de Apel - Curtea de Apel Chișinău (jud.: M. Guzun, V. Sîrbu, V. Buhnaci)

Î N C H E I E R E

14 septembrie 2022 mun. Chișinău

Colegiul Civil, Comercial și de Contencios Administrativ al

Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele completului, judecătorul Dumitru Mardari

judecătorii Mariana Pitic

Victor Burduh

examinând admisibilitatea recursului declarat de Raiu Olga, reprezentată de

avocatul Pelin Valeriu,

în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Mazepa Nina

împotriva pârâtei Raiu Olga privind încasarea datoriei,

împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 16 februarie 2022, prin care s-a

respins apelul declarat de Raiu Olga și s-a menținut hotărârea Judecătoriei Chișinău,

sediul Buiucani din 21 decembrie 2018,

c o n s t a t ă :

La 31 martie 2017, Mazepa Nina a depus cerere de chemare în judecată

împotriva pârâtei Raiu Olga solicitând încasarea datoriei.

În motivarea a indicat că pe parcursul anilor 2011-2014 a transmis pârâtei Olga

Raiu, cu titlu de împrumut, în mai multe tranșe sumă de 10 970 euro.

Ultima tranșă a fost transmisă la 12 aprilie 2014, fiind perfectată în acest sens o

recipisă.

În recipisă termenul de rambursare a împrumutului nu a fost indicat, mizând pe

buna credință, iar când a solicitat restituirea sumei indicate, toate adresările au

rămas fără răspuns.

Totodată, s-a adresat companiei de colectare a datoriilor „Global Credit

Solutions LTD”, care a notificat pârâta și i-a solicitat restituirea datoriei în termen

de 7 zile.

Deși reclamația a fost recepționată la 09 februarie 2017, iar împrumutul nu a

fost rambursat.

Reclamanta a solicitat încasarea de la pârâta Raiu Olga a sumei de 10 970 euro

cu titlu de datorie și încasarea cheltuielilor de judecată.

Prin hotărârea Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani din 21 decembrie 2018,

cererea de chemare în judecată depusă de Mazepa Nina, a fost admisă.

1

S-a încasat de la Raiu Olga în beneficiul reclamantei Mazepa Nina datoria în

baza recipisei din 12 aprilie 2014 în mărime de 10 970 euro și cheltuielile de

judecată cu titlu de taxa de stat în mărime de 3 440,74 lei.

Pentru a hotărî astfel, instanța de judecată a reținut că la 12 aprilie 2014 pîrîta

Raiu Olga a confirmat prin recipisa îndeplinită pe copia buletinului de identitate ce-i

aparține, că trebuie să restituie reclamantei Mazepa Nina suma de 10 970 euro,

calculată până la 12 aprilie 2014.

Instanța a reținut ca fiind veridice afirmațiile reclamantei cu privire la

transmiterea în perioada anilor 2011 – 2014, cu titlu de împrumut, în mai multe

tranșe, pârâtei suma de 10 970 euro.

De asemenea, a reținut că recipisa din 12 aprilie 20214 a fost scrisă nemijlocit

de către pârâtă, care a afirmat instanța că mijloace bănești în mărime de 10 970 euro

nu au fost primite de la reclamantă și în ce condiții și împrejurări a scris această

recipisă nu își amintește

La 09 februarie 2017, Raiu Olga a recepționat reclamația nr.01/27C2C,

expediată prin intermediul SRL ”Global Credit Solutions LTD”.

Totodată, instanța a admis demersul pârâtei de audiere în calitate de martor

persoana prezentă la semnarea recipisei Păun Etimia și a oferit posibilitate de a

prezenta probe, însă până la finalizarea cercetării judecătorești prezența martorului

nu a fost asigurată.

Astfel, instanța de fond a conchis că Raiu Olga nu și-a onorat obligațiile

asumate în baza recipisei din 12 aprilie 2014, și astfel, a dispus încasarea din contul

acesteia a datoriei în baza recipisei din 12 aprilie 2014 în mărime de 10 970 euro.

Nefiind de acord cu hotărârea instanței de fond la 21 ianuarie 2019, Raiu Olga

a declarat apel împotriva hotărârii Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani din 21

decembrie 2018 solicitând admiterea apelului, casarea hotărârii și emiterea unei

hotărâri de respingere a acțiunii.

Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 16 februarie 2022, s-a respins apelul

declarat de Raiu Olga și s-a menținut hotărârea Judecătoriei Chișinău, sediul

Buiucani din 21 decembrie 2018

La 03 mai 2022, Raiu Olga, reprezentată de avocatul Pelin Valeriu a declarat

recurs împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 16 februarie 2022 solicitând

admiterea acestuia, casarea deciziei instanței de apel și hotărârii instanței de fond, cu

emiterea unei hotărâri de respingere a acțiunii.

În motivare a invocat că instanțele ierarhic inferioare au examinat cauza în mod

superficial, iar soluția a fost emisă fără a elucida pe deplin circumstanțele și

argumentele invocate de părți.

Atât soluția instanție fond cât și de apel nu satisfac criteriile legalității și

temeinicii unui act în corespundere cu prevederile art. 239 și art. 241 din Codul din

procedură civilă.

Instanțele nu au luat în considerație că însăși reclamanta a indicat în cererea de

chemare în judecată că împrumutul a fost efectuat în anul 2011, termenul de

prescripție fiind 01 ianuarie 2014.

Cererea de chemare în judecată a fost depusă la 31 martie 2017 în baza

recipisei din 12 aprilie 2014, astfel termenul de prescripție a fost omis, iar

reclamantul nu a înaintată cerință de repunere în termen.

2

Examinând cauza instanțele investite cu judecarea fondului nu au luat în

considerație că recipisa are un caracter fictiv, în realitate nefiind transmisă nici o

sumă de bani.

Mazepa Nina nici nu avea asemenea sumă de bani, deoarece dânsa avea o

mulțime de alte datorii, fapt ce se confirmă prin hotărârile judecătorești prin care s-a

încasat de la Mazepa Nina sume de bani cu titlu de datorie în beneficul mai multor

persoane.

În opinia recurentului a avut loc a motivare insuficientă a hotărârilor

judecătorești de către instanțe ierarhic inferioare. Instanța de fond și cea de apel nu

au invocat motive serioase ce au determinat să admită acțiunea.

Recurentul și-a întemeiat în drept cerere de recurs în temeiul art. 432, alin.(2)

lit. a), b) și c) Cod de procedură civilă.

Cu referire la termenul de depunere a recursului, instanța de recurs

menționează că Curtea de Apel Chișinău a pronunțat dispozitivul deciziei

la 16 februarie 2022.

Conform art.434 Cod de procedură civilă, recursul se declară în termen de

2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale.

Instanța de apel a comunicat reprezentantului recurentului decizia motivată la

05 aprilie 2022, prin intermediul poștei electronice.

Respectiv, cererea de recurs declarată la 03 mai 2022, este depusă în termen.

În conformitate cu art.439 alin. (2) și (3) Cod de procedură civilă, după

parvenirea dosarului, un complet din 3 judecători decide asupra admisibilității

recursului, dispune expedierea copiei de pe recurs intimatului, cu înștiințarea despre

necesitatea depunerii obligatorii a referinței timp de o lună de la data primirii

acesteia.

Judecătorul raportor verifică încadrarea în prevederile legii a temeiurilor

invocate în recurs și face un raport verbal în fața completului de judecată instituit în

conformitate cu alin. (2).

La 22 iunie 2022, Curtea Supremă de Justiție a comunicat intimatului recursul,

informând despre necesitatea depunerii referinței în termen de o lună de la data

primirii scrisorii, fiind recepționat la 28 iunie 2022, potrivit avizului de recepție de

la fila dosarului 176.

Examinând temeiurile recursului completul Colegiului Civil, Comercial și de

Contencios Administrativ al Curții Supreme de Justiție reține următoarele.

Temeiurile de declarare a recursului sunt prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și

(4) din Codul de procedură civilă.

În conformitate cu art. 433 lit. a) din Codul de procedură civilă, cererea de

recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în

temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4).

Instanța de recurs reține, că examinarea chestiunii privind admisibilitatea

recursului presupune verificarea conformității temeiurilor invocate în cererea de

recurs cu temeiurile prevăzute în art. 432 din Codul de procedură civilă.

La caz, Colegiul constată că argumentele invocate în cererea de recurs nu se

încadrează în limitele stabilite de norma indicată, respectiv nu constituie temei de

casare a deciziei recurate, or, motivele recursului sunt similare celor invocate în

cadrul judecării pricinii, asupra căror instanța de apel s-a pronunțat.

3

Dezacordul recurentului cu decizia instanței de apel, relatarea situației nu

constituie un temei de casare a deciziei recurate, or, recursul exercitat conform

secțiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și

procedural, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia în fapt.

Totodată, Colegiul reține că potrivit regulilor din Secțiunea a II-a din

Capitolul XXXVIII Codul de procedură civilă, instanța de recurs nu verifică modul

de apreciere a probelor de către instanțele de fond și de apel. Forța atribuită unei

probe sau alteia, coraportul dintre probe, suficiența probelor și concluziile făcute în

urma probațiunii sunt în afara controlului instanței de recurs.

Prin prisma art. 432 alin. (4) din Codul de procedură civilă, instanța de recurs

poate interveni în materia probațiunii doar sub aspect procedural și anume dacă se

invocă că instanța de apel a apreciat în mod arbitrar probele, încălcând în mod

flagrant regulile de apreciere a probelor stabilite în art. 130 din Codul de procedură

civilă.

Din recursul declarat nu rezultă că instanța a apreciat arbitrar probele.

În acest sens CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că, dreptul de

acces la instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise [Golder împotriva

Regatului Unit, pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct. 230]. Acest este în

special cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși natura sa

necesită o reglementare din partea statului, care se bucură în această privință de o

anumită marjă de apreciere (Luordo împotriva Italiei, pct. 85). Condițiile de

admisibilitate ale unui recurs pot fi mai stricte decât pentru un apel (Levages

Prestations Services împotriva Franței, pct. 45).

Curtea a mai reiterat că, modul de aplicare a articolului 6 procedurilor în fața

instanțelor ierarhic superioare depinde de caracteristicile speciale ale procedurilor

respective; trebuie ținut cont de totalitatea procedurilor în sistemul de drept național

și de rolul instanțelor ierarhic superioare în acest sistem. (a se vedea Botten v.

Norway, hotărâre din 19 februarie 1996, Reports 1996-I, p. 141, § 39).

La fel, conform jurisprudenței Curții, procedurile cu privire la admisibilitatea

căii de atac și procedurile care implică doar chestiuni de drept, și nu chestiuni de

fapt pot fi conforme cu cerințele articolului 6 § 1 (a se vedea Helmers c. Suediei 9

octombrie 1991, § 31, Seria A, nr. 212-A).

Potrivit art. 440 alin. (1) din Codul de procedură civilă, în cazul în care se

constată existența unuia din temeiurile prevăzute la art. 433, completul din 3

judecători decide în mod unanim, printr-o încheiere motivată irevocabilă, asupra

inadmisibilității recursului.

Încheierea se emite conform prevederilor art. 270 și nu conține nici o referire

cu privire la fondul recursului.

Având în vedere cele expuse mai sus, recursul declarat de Raiu Olga,

reprezentată de avocatul Pelin Valeriu, nu se încadrează în temeiurile prevăzute la

art. 432 alin. (2), (3) și (4) din Codul de procedură civilă și drept urmare, este

inadmisibil.

În conformitate cu art. 270, art. 433 lit. a) și art. 440 alin. (1) din Codul de

procedură civilă, completul Colegiului Civil, Comercial și de Contencios

Administrativ al Curții Supreme de Justiție

4

d i s p u n e:

Se declară inadmisibil recursul înaintat de Raiu Olga, reprezentată de avocatul

Pelin Valeriu.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului, judecătorul Dumitru Mardari

judecătorii

Mariana Pitic

Victor Burduh

5