3ra-805/22 — contestarea actelor administrative, obligarea includerii in stagiul de cotizare a perioadei de activitate in colhoz si recalcularea pensiei

3ra-805/22 — contestarea actelor administrative, obligarea includerii in stagiul de cotizare a perioadei de activitate in colhoz si recalcularea pensiei (Curtea Supremă de Justiție, 2022)

Dosarul nr. 3ra-805/22

2-20072419-01-3ra-05082022

prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Râșcani (T. Avasiloaie)

instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (A. Minciuna, E. Palanciuc, V. Negru)

Î N C H E I E R E

07 septembrie 2022 mun. Chișinău

Colegiul civil comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele completului, judecătorul Tamara Chișca-Doneva

judecătorii Nicolae Craiu

Nina Vascan

examinând admisibilitatea recursului depus de Casa Națională de Asigurări

Sociale,

în cauza de contencios administrativ intentată la cererea de chemare în

judecată depusă de Larisa Mînăscurtă împotriva Casei Naționale de Asigurări

Sociale privind contestarea actelor administrative, obligarea includerii în stagiu de

cotizare a perioadei de activitate în colhoz și recalcularea pensiei,

împotriva deciziei din 25 mai 2022 a Curții de Apel Chișinău, prin care s-a

admis apelul depus de Larisa Mînăscurtă, reprezentată de avocatul Dorin Cojocaru,

s-a casat integral hotărârea din 26 aprilie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul

Râșcani și s-a emis o nouă decizie,

c o n s t a t ă:

La 27 iunie 2020 Larisa Mînăscurtă, reprezentată de avocatul Dorin

Cojocaru a depus cerere de chemare în judecată împotriva Casei Naționale de

Asigurări Sociale privind contestarea actelor administrative, obligarea includerii în

stagiu de cotizare a perioadei de activitate în colhoz și recalcularea pensiei

(f.d.3-22).

În motivarea cererii de chemare în judecată, reclamanta a relatat că, la

11 decembrie 2019, s-a adresat cu cererea nr. 1961 Casei Teritoriale de Asigurări

Sociale Soroca, solicitând reexaminarea pensiei pentru limită de vârstă, care însă a

fost respinsă prin decizia Casei Teritoriale de Asigurări Sociale Soroca

nr. 21/2020/1675 din 18 martie 2020 din motiv că nu s-a confirmat statutul de

membru de colhoz.

Astfel, la 11 mai 2020, reprezentantul său s-a adresat cu cerere prealabilă

Casei Naționale de Asigurări Sociale solicitând să-i fie inclusă perioada anilor

1976 în stagiul de cotizare, în care a activat ca membru de colhoz, respectiv în

calculul pensiei.

1

Prin decizia Casei Naționale de Asigurări Sociale nr. M-1078/20 din

12 iunie 2020, pretențiile sale invocate în cererea prealabilă au fost respinse ca

fiind neîntemeiate.

Avânt în vedere cele enunțate, reclamanta a notat că nu este de acord cu

deciziile menționate, or, a confirmat statutul de membru de colhoz, prin Extrasul

din carnetul de muncă al colhoznicului, F14, cu înscrisul din arhivă ce atestă că în

anul 1976 a activat 65 de zile în colhozul „Miciurin” din or. Orhei, s. Susleni.

La fel, potrivit informației eliberate de Primăria s. Susleni, fostul colhoz

„Miciurin” a fost reorganizat în colhozul „Susleni”, fapt ce confirmă valoarea

înscrisurilor anexate.

Astfel, invocând dispozițiile art. 206 alin. (1) lit. a) din Codul administrativ,

art.2, 5, 51 și 52 alin.(1) din Legea nr.156 din 14 octombrie 1998 privind sistemul

public de pensii, pct. 1, 7, 21, 22, 63 din Hotărârea Guvernului nr.417 din

03 mai 2000, despre aprobarea Regulamentului cu privire la modul de calculare și

confirmare a stagiului de cotizare pentru stabilirea pensiei, reclamanta a opinat că

Casa Teritorială de Asigurări Sociale Soroca și Casa Națională de Asigurări

Sociale neîntemeiat au refuzat de a-i include în stagiul de cotizare perioada anului

1976, în care a fost membru a colhozului „Miciurin”. Or, a prezentat un sir de acte,

din arhiva și registrele Primăriei, autentificate corespunzător, ce atestă faptul că în

perioada anilor 1971-1976, a făcut parte din colhozul „Miciurin”.

Având în vedere cele menționate, Larisa Mînăscurtă, reprezentată de

avocatul Dorin Cojocaru a solicitat anularea deciziei Casei Teritoriale de

Asigurări Sociale Soroca nr. 21/2020/1675 din 18 martie 2020 și a Casei Naționale

de Asigurări Sociale nr. M-1078/20 din 12 iunie 2020 cu obligarea Casei

Teritoriale de Asigurări Sociale Soroca și a Casei Naționale de Asigurări Sociale

să-i includă în stagiul de cotizare perioada anului 1976, în care a activat în colhozul

„Miciurin” și recalcularea pensiei.

Prin hotărârea din 26 aprilie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani, s-a

respins acțiunea în contencios administrativ depusă de Larisa Mînăscurtă împotriva

Casei Naționale de Asigurări Sociale cu privire la anularea deciziei Casei

Teritoriale de Asigurări Sociale Soroca a Casei Naționale de Asigurări Sociale

nr.21/2020/1675 din 18 martie 2020, anularea deciziei Casei Naționale de

Asigurări Sociale nr. M-1078/20 din 12 iunie 2020, obligarea Casei Naționale de

Asigurări Sociale de a include în stagiu de cotizare perioada anilor 1976 în care

reclamanta a activat în colhozul „Miciurin” cu recalcularea pensiei (f.d.47, 50-52).

La 24 mai 2021, în termenul prevăzut de art. 232 din Codul administrativ,

Larisa Mînăscurtă, reprezentată de avocatul Dorin Cojocaru a depus apel, iar la

18 august 2021 a prezentat motivarea apelului împotriva hotărârii din

26 aprilie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani, solicitând admiterea

apelului, casarea hotărârii contestate și emiterea unei noi decizii privind admiterea

cererii sale de chemare în judecată (f.d.49-56-58).

Prin decizia din 25 mai 2022 a Curții de Apel Chișinău s-a admis cererea de

apel depusă de Larisa Mînăscurtă, reprezentată de avocatul Dorin Cojocaru.

S-a casat integral hotărârea din 26 aprilie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul

Râșcani și s-a emis o nouă decizie, prin care s-a anulat decizia Casei Teritoriale

de Asigurări Sociale Soroca nr. 21/2020/1675 din 18 martie 2020 și decizia Casei

Naționale de Asigurări Sociale nr. M-1078/20 din 12 iunie 2020.

2

S-a obligat Casa Națională de Asigurări Sociale de a include în stagiu de

cotizare perioada anilor 1976, în care Larisa Mînăscurtă a activat în colhozul

„Miciurin”, cu recalcularea pensiei (f.d.91-100).

În susținerea deciziei emise, Curtea de Apel Chișinău a catalogat ca fiind

greșite concluziile primei instanțe, deduse din aplicarea și interpretarea eronată a

normelor de drept material în coroborare cu circumstanțele cauzei.

Astfel, invocând dispozițiile art.1 alin. (1) și (2), art. 2 alin. (1)-(2), art. 5, 14,

15 alin. (1), art.50 alin. (1) lit. a), art. 51, 53 ale Legii nr. 156 din

14 octombrie 1998 privind sistemul public de pensii, pct.68, 69 ale Regulamentului

privind modalitatea de calculare a pensiilor și modalitatea de confirmare a stagiului

de cotizare pentru stabilirea pensiilor, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.165

din 21 martie 2017 pentru aprobarea Regulamentului privind modalitatea de

calculare a pensiilor și modalitatea de confirmare a stagiului de cotizare pentru

stabilirea pensiilor, instanța ierarhic inferioară a reținut că Larisa Mînăscurtă și-a

exprimă dezacordul cu faptul că în stagiul de cotizare nu i-a fost inclusă perioada

anilor 1976, în care a activat în colhozul „Miciurin”, solicitând includerea acestei

perioade de activitate în stagiul de cotizare și recalcularea pensiei, prezentând

extrasul din carnetul de muncă al colhoznicului, copia atestatului de absolvire a

școlii medii și certificatul nr. 1422 din 06 decembrie 2019, eliberat de Primăria

s. Susleni, r-nul Orhei.

Astfel, instanța de apel a constatat că, potrivit extrasului din carnetul de

muncă al colhoznicului Forma-14, anexat la dosarul de pensionare, Larisa

Mînăscurtă a fost primită în colhozul „Miciurin” din anul 1971 până în anul 1976

(f. 21-22 dosar administrativ și f.d. 16-18).

Invocând prevederile actului normativ al fostei URSS, care reglementa

statutul colhozului și condițiile pentru obținerea calității de membru de colhoz și

anume - Постановление ЦК КПСС, СОВМИНА СССР от 28 ноября 1969

№ 910 о Примерном Уставе Колхоза, care la cap. II pct. 3 prevedea că:

„Членами колхоза могут быть граждане, достигшие 16-летнего возраста и

изъявившие желание своим трудом участвовать в общественном хозяйстве

колхоза. Прием в члены колхоза производится общим собранием

колхозников по представлению правления колхоза в присутствии лица,

подавшего заявление. Заявление о приеме в члены колхоза рассматривается

правлением колхоза в месячный срок. На каждого члена колхоза ведется

"Трудовая книжка колхозника" единого образца”, Curtea de Apel Chișinău a

relevat că cadrul legal al fostei URSS stabilea expres că calitatea de membru de

colhoz putea fi obținută de cetățenii care au atins vârsta de 16 ani.

Respectiv, instanța de fond corect a stabilit că, în perioada 1971-1975, Larisa

Mînăscurtă nu putea deține calitatea de membru de colhoz luând în considerare

faptul că nu avea împlinită vârsta de 16 ani. Însă referitor la perioada anului 1976,

când Larisa Mînăscurtă avea împliniți 16 ani și a activat timp de 65 de zile,

instanța de fond eronat a stabilit că acest termen a fost inclus în stagiul de cotizare.

Or, potrivit deciziei de stabilire a pensiei din 24 august 2016 s-a luat în

considerare perioada 06 octombrie 1976 – 20 iulie 1977, însă fără a fi inclusă

perioada anului 1976, când Larisa Mînăscurtă avea împliniți 16 ani și a activat

timp de 65 de zile în colhoz, fapt ce rezultă din extrasul din carnetul de muncă al

colhoznicului Forma-14 (f. 21-22 dosar administrativ și f.d. 16-18).

3

Din considerentele menționate și având în vedere că, instanța de fond eronat a

apreciat circumstanțele de fapt din probele administrate și a interpretat normele de

drept material, care reglementează obiectul acțiunii în contencios administrativ,

Curtea de Apel Chișinău a admis cererea de apel, a casat hotărârea instanței de

fond și a emis o nouă decizie, prin care a admis acțiunea înaintată de Larisa

Mînăscurtă împotriva Casei Naționale de Asigurări Sociale privind contestarea

actelor administrative.

La 08 iunie 2022 Casa Națională de Asigurări Sociale a depus recurs, iar la

03 august 2022 a prezentat motivarea recursului împotriva deciziei din

25 mai 2022 a Curții de Apel Chișinău solicitând casarea deciziei instanței de apel

și menținerea hotărârii primei instanțe.

În susținerea recursului, Casa Națională de Asigurări Sociale a indicat

circumstanțele de fapt și de drept invocate pe parcursul examinării cauzei în prima

instanță și instanța de apel, suplimentar menționând dezacordul cu decizia instanței

de apel pe care o consideră ilegală, neîntemeiată și emisă cu încălcarea legislației

pertinente.

Subsecvent, recurenta a apreciat ca fiind eronată soluția instanței de apel și

bazată pe interpretarea arbitrară a probelor din dosar.

În context, făcând referire la dispozițiile art.50 alin. (1) lit. a) al Legii nr. 156

din 14 octombrie 1998 privind sistemul public de pensii și pct.63 al

Regulamentului privind modalitatea de calculare a pensiilor și modalitatea de

confirmare a stagiului de cotizare pentru stabilirea pensiilor, aprobat prin Hotărârea

Guvernului nr.165 din 21 martie 2017 pentru aprobarea Regulamentului privind

modalitatea de calculare a pensiilor și modalitatea de confirmare a stagiului de

cotizare pentru stabilirea pensiilor, Casa Națională de Asigurări Sociale a catalogat

ca fiind neîntemeiată concluzia instanței de apel precum că Larisa Mînăscurtă a

fost primită în colhozul „Miciurin” din anul 1971 până în anul 1976, în condițiile

în care în anul 1971 aceasta era elevă, având 11-12 ani.

De altfel, recurenta a subliniat că calitatea de membru de colhoz putea fi

obținută doar de la vârsta de 16 ani, reieșind din Actul normativ al fostei URSS în

vigoare în perioada respectivă ce reglementa statutul colhozului și condițiile pentru

obținerea calității de membru de colhoz, și anume - Постановление ЦК КПСС,

СОВМИНА СССР от 28 ноября 1969 № 910 о Примерном Уставе Колхоза.

Iar, odată ce în anul 1971 intimata nu putea obține calitatea de membru de

colhoz pe criterii de vârstă, constatările instanței de apel nu au bază probatorie.

Mai mult, la materialele dosarului nu există vreun document ce atestă că la

vârsta de 16 ani, Larisa Mînăscurtă a devenit membru de colhoz, or, vreun proces-

verbal sau hotărâre a adunării colhozului privind oferirea calității de membru nu a

fost prezentată la faza prejudiciară sau instanțelor de judecată.

Complementar, invocând dispozițiile art. 93 din Codul administrativ, art. 118

din Codul de procedură civilă, recurenta a opinat că în condițiile în care nu a fost

probat documentar că intimata de la vârsta de 16 ani a fost primită în colhozul

„Miciurin”, instanța de apel nu avea vreun temei să constate calitatea de membru

de colhoz.

Casa Națională de Asigurări Sociale a relevat că extrasul din carnetul de

muncă al colhoznicului Forma-14 la care s-a referit instanța de apel, nu poate servi

ca probă, deoarece acesta denotă că Larisa Mînăscurtă a făcut parte din așa numita

„brigadă școlărească”, formată în cadrul colhozului în care elevii pe timp de

4

vară/vacanță erau antrenați în deferite lucrări agricole sezoniere.

Iar, antrenarea la lucrări în „brigada școlărească” nu poate fi asimilată calității

de membru în colhoz, deoarece prevederile actului normativ al fostei URSS ce

reglementa activitatea colhozului, nu deduc acest fapt.

În final, recurenta a accentuat că potrivit carnetului de muncă seria ET-I

№1075552 deschis la 07 octombrie 1976 pe numele intimatei, stagiul de cotizare al

acesteia a început a fi realizat de la data 06 octombrie 1976.

La 08 august 2022 în adresa Larisei Mînăscurtă a fost expediată copia

recursului depus de Casa Națională de Asigurări Sociale, cu înștiințarea despre

posibilitatea depunerii referinței.

Deși la 11 august 2022 intimata a recepționat copia recursului depus de Casa

Națională de Asigurări Sociale, fapt confirmat prin avizul de recepție anexat la

materialele cauzei, aceasta nu și-a valorificat dreptul procedural respectiv și nu a

depus referință.

În conformitate cu art. 244 alin. (1) din Codul administrativ, hotărârile curții

de apel ca instanța de fond, precum și deciziile instanței de apel pot fi contestate cu

recurs.

Iar, conform art. 245 din același Cod, recursul se depune la instanța de apel în

termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel, dacă legea nu

stabilește un termen mai mic. Motivarea recursului se prezintă Curții Supreme de

Justiție în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel. Dacă se

depune împreună cu cererea de recurs, motivarea recursului se depune la instanța

de apel.

Curtea de Apel Chișinău a pronunțat decizia în prezenta cauză de contencios

administrativ la 25 mai 2022.

Din materialele cauzei rezultă că, instanța de apel a expediat la adresa de

e-mail a Casei Naționale de Asigurări Sociale copia dispozitivului deciziei din

25 mai 2022 a Curții de Apel Chișinău la data de 31 mai 2022, iar decizia motivată

la 26 iulie 2022, fapte confirmate prin extrasele din poșta electronică, anexate la

dosar (f.d.101, 105).

Astfel, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție reține că Casa Națională de Asigurări Sociale s-a conformat

dispozițiilor art. 245 din Codul administrativ și a depus în termen recursul la data

de 08 iunie 2022, iar motivarea recursului la 03 august 2022.

Examinând temeiurile recursului depus de Casa Națională de Asigurări

Sociale în raport cu materialele cauzei, completul specializat pentru examinarea

acțiunilor în contencios administrativ din cadrul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul este

inadmisibil din următoarele motive.

Prin prisma art.246 alin. (l) din Codul administrativ, Curtea Supremă de

Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs. Dacă este

inadmisibil, recursul se declară ca atare printr-o încheiere, în acord cu alin. (2) din

art.246 Codul administrativ, recursul se declară inadmisibil în special în cazurile

enumerate la literele a)-f). Din analiza acestor prevederi rezultă că

admisibilitatea/inadmisibilitatea recursului, în special, nu se limitează doar la

temeiurile menționate ci urmează să însușească în condițiile Codului administrativ

exercitarea efectivă a unui control de legalitate, veritabil bazat pe temeiuri

5

concludente și serioase.

Completul specializat în examinarea acțiunilor în contencios administrativ al

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție reține cu valoare de principiu jurisprudențial, că sintagma „în special”

denotă caracterul neexhaustiv al temeiurilor de inadmisibilitate și în același timp

oferă un drept exclusiv al instanței de recurs de a filtra cererile de recurs care nu

prezintă o motivare suficient de serioasă și care pe cale de consecință nu pot însuși

un eventual succes rezultat din examinarea cererii în completul de 5 judecători.

În această ordine de idei, instanța de recurs reține că Codul administrativ

dezvoltă nu doar caracterul nedevolutiv al recursului dar și cerința de seriozitate a

cererii din perspectiva invocării unor veritabile și esențiale încălcări de drept

procedural și material capabile să răstoarne deciziile instanței de apel contestate,

într-o eventuală examinare în fond și invocare ex officio a erorilor de drept.

Instanța de recurs menționează că pentru a trece testul de admisibilitate,

cererea de recurs trebuie să conțină o motivare convingătoare și întemeiată în

condițiile nominalizate mai sus. Acest argument rezultă și din particularitățile de

formă ale reglementării recursului în Codul administrativ și anume din sintagma

„motivarea recursului” de la art. 245, alin.(2) din Codul administrativ. În

consecutivitate, motivarea cererii de recurs în circumstanțele expuse se referă la

formalitățile pe care trebuie să le întrunească cererea în vederea rezistării testului și

filtrului de admisibilitate.

De asemenea, completul specializat în examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție accentuează că admisibilitatea recursului trebuie privită și în

contextul rolului și funcției legale a instanței judecătorești supreme care constă, în

special în asigurarea și interpretarea uniformă a legilor la examinarea cauzelor de

contencios administrativ. Astfel, motivarea oricărei cereri de recurs trebuie să țină

cont pentru a trece filtrul de admisibilitate și a avea succes, de aceste însușiri de

ordin legal fundamental.

În acest sens, CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că dreptul de

acces la instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise [Golder împotriva

Regatului Unit, pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct. 230]. Acesta este în

special cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși natura

sa necesită o reglementare din partea statului, care se bucură în această privință de

o anumită marjă de apreciere (Luordo împotriva Italiei, pct. 85). Condițiile de

admisibilitate ale unui recurs pot fi mai stricte decât pentru un apel (Levages

Prestations Services împotriva Franței, pct. 45). Curtea a mai reiterat că modul de

aplicare a articolului 6 procedurilor în fața instanțelor ierarhic superioare depinde

de caracteristicile speciale ale procedurilor respective; trebuie ținut cont de

totalitatea procedurilor în sistemul de drept național și de rolul instanțelor ierarhic

superioare în acest sistem. (Botten v. Norway, hotărâre din 19 februarie 1996,

Reports 1996-1, p. 141, § 39). La fel, conform jurisprudenței CtEDO, procedurile

cu privire la admisibilitatea căii de atac și procedurile care implică doar chestiuni

de drept, și nu chestiuni de fapt, pot fi conforme cu cerințele articolului 6 § 1 (a se

vedea Helmers c. Suediei 9 octombrie 1991, § 31, Seria A, nr. 212-A).

Astfel, completul specializat în examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție conchide că cererea de recurs depusă de Casa Națională de

6

Asigurări Sociale, este inadmisibilă.

Conform art. 230 și art. 246 din Codul administrativ, completul specializat

pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil,

comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

d i s p u n e :

Recursul depus de Casa Națională de Asigurări Sociale se declară inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Tamara Chișca-Doneva

judecătorii Nicolae Craiu

Nina Vascan

7