3ra-1197/21 — obligarea includerii stagiului de cotizare si recalcularea pensiei

3ra-1197/21 — obligarea includerii stagiului de cotizare si recalcularea pensiei (Curtea Supremă de Justiție, 2022)

Dosarul nr.3ra-1197/21

2-17219201-01-3ra-09112021

Prima instanță, Judecătoria Chișinău, sediul Râșcani (jud: Gr. Cazacu)

Instanța de apel, Curtea de Apel Chișinău (jud: A. Minciuna, I. Muruianu, E. Palanciuc)

D E C I Z I E

09 iunie 2022 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele ședinței, judecătorul Svetlana Filincova

judecătorii Ala Cobăneanu

Iurie Bejenaru

Dumitru Mardari

Aliona Miron

examinând recursul depus de Casa Națională de Asigurări Sociale a Republicii

Moldova,

în cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă de

Nadejda Dicusară împotriva Casei Naționale de Asigurări Sociale a Republicii Moldova,

Inspectoratului de Stat al Muncii, Ministerului Justiției al Republicii Moldova și

Cooperativei de Consum din or.Criuleni cu privire la obligarea includerii stagiului de

cotizare și recalcularea pensiei,

împotriva deciziei din 07 iulie 2021 a Curții de Apel Chișinău, prin care au fost

respinse apelurile depuse de Nadejda Dicusară și Casa Națională de Asigurări Sociale a

Republicii Moldova și s-a menținut hotărârea din 18 noiembrie 2019 a Judecătoriei

Chișinău, sediul Râșcani,

c o n s t a t ă:

La 14 decembrie 2017, Nadejda Dicusară a depus cerere de chemare în judecată, în

procedura contenciosului administrativ, împotriva Casei Naționale de Asigurări Sociale cu

privire la obligarea includerii în stagiul de cotizare perioada conform hotărârii judecătorești

din 26 decembrie 2002 și recalcularea pensiei.

În motivarea acțiunii reclamanta a indicat că beneficiază de pensie din anul 2011.

La depunerea cererii de stabilire și acordare a pensiei, a prezentat toate documentele

necesare, inclusiv hotărârile judecătorești din 26 decembrie 2002 și 15 septembrie 2009,

prin care a avut câștig de cauză, pentru calcularea corectă a pensiei ce i se cuvine pentru un

stagiu de muncă de 30 de ani.

Cu toate acestea, Casa Națională de Asigurări Sociale la calcularea stagiului său de

muncă nu a ținut cont de hotărârea judecătorească irevocabilă din 26 decembrie 2002 a

Curții de Apel a Republicii Moldova, iar cererile sale adresate instituției competente în

acest sens au fost respinse.

1

Nadejda Dicusară consideră că Casa Națională de Asigurări Sociale urma să-i calculeze

pensia reieșind din datele din carnetul de muncă vechi și cel nou, fapt ce nu a fost realizat.

În opinia reclamantei omisiunile admise la calcularea stagiului de muncă nu-i pot fi

incriminate ei, dar organului de stabilire și calculare a pensiei adică Casei Naționale de

Asigurări Sociale.

Pe parcursul judecării cauzei, și anume la 15 iunie 2018, Nadejda Dicusară a depus

cerere prin care și-a concretizat pretențiile, înaintând-le împotriva Casei Naționale de

Asigurări Sociale, Inspectoratului Muncii și Sănătății, și Ministerului Justiției.

În susținerea cererii de concretizare, reclamanta a indicat că s-a adresat Cooperativei de

Consum din or.Criuleni cu cerere, solicitând recalcularea pensiei, însă nu a primit niciun

răspuns, iar, Agenția pentru Ocuparea Forței de Muncă Criuleni a refuzat să o pună la

evidență.

La 15 iunie 2019, Nadejda Dicusară a depus supliment la cererea de chemare în

judecată, înaintând-o inclusiv și împotriva Cooperativei de Consum din or.Criuleni,

solicitînd obligarea includerii stagiului de cotizare 4 ani stagiu de muncă până la 26

decembrie 2002 (data emiterii deciziei irevocabile a Curții de Apel a Republicii Moldova,

prin care URECOOP Criuleni a fost obligată să modifice temeiul și data concedierii

Nadejdei Dicusară, considerând-o concediată în baza art.38 alin.(1) pct.1) din Codul muncii

- în legătură cu reducerea statelor și lichidarea întreprinderii, începând cu data de 26

decembrie 2002) și recalcularea pensiei conform stagiului de cotizare de 30 ani.

Prin hotărârea din 18 noiembrie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani a fost

admisă parțial acțiunea depusă de Nadejda Dicusară. A fost obligată Casa Națională de

Asigurări Sociale să efectueze recalcularea pensiei pentru limită de vârstă a Nadejdei

Dicusară, ținând cont de stagiul de cotizare stabilit prin decizia irevocabilă din 26

decembrie 2002 a Curții de Apel a Republicii Moldova. În rest, acțiunea a fost respinsă ca

neîntemeiată.

La 04 decembrie 2019, Nadejda Dicusară a depus apel împotriva hotărârii primei

instanțe, iar la 21 ianuarie 2020 a prezentat motivarea apelului, solicitând casarea parțială a

hotărârii Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani din 18 noiembrie 2019, în partea respingerii

acțiunii, cu emiterea în această parte a unei decizii noi de admitere integrală a acțiunii (f.d.

174, 198, vol. I).

La 09 decembrie 2019, Casa Națională de Asigurări Sociale a depus apel nemotivat

împotriva hotărârii primei instanțe, iar la 30 decembrie 2019 a fost prezentată motivarea

apelului, solicitând casarea integrală a hotărârii Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani din 18

noiembrie 2019, cu emiterea unei decizii noi de respingere a acțiunii (f.d. 184, 191, vol.I).

Prin decizia din 30 septembrie 2020 a Curții de Apel Chișinău au fost respinse apelurile

depuse de Nadejda Dicusară și Casa Națională de Asigurări Sociale, și s-a menținut

hotărârea din 18 noiembrie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani.

La 06 octombrie 2020, Casa Națională de Asigurări Sociale a depus recurs nemotivat

împotriva deciziei instanței de apel, iar la 24 noiembrie 2020 a fost prezentată motivarea

recursului, solicitând admiterea acestuia, casarea deciziei din 30 septembrie 2020 a Curții

de Apel Chișinău, cu emiterea unei decizii noi de respingere a acțiunii.

Prin decizia din 14 aprilie 2021 a Curții Supreme de Justiție a fost admis recursul depus

de Casa Națională de Asigurări Sociale. A fost casată integral decizia din 30 septembrie

2

2020 a Curții de Apel Chișinău, cu remiterea cauzei spre rejudecare la Curtea de Apel

Chișinău, în alt complet de judecată.

Prin decizia din 07 iulie 2021 a Curții de Apel Chișinău au fost respinse apelurile

depuse de Nadejda Dicusară și Casa Națională de Asigurări Sociale, și menținută hotărârea

din 18 noiembrie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani.

La 09 iulie 2021, prin intermediul poștei electronice, Casa Națională de Asigurări

Sociale a depus recurs împotriva deciziei instanței de apel, iar la 28 octombrie 2021 a

prezentat motivarea recursului, solicitând admiterea acestuia, casarea deciziei din 07 iulie

2021 a Curții de Apel Chișinău și a hotărârii din 18 noiembrie 2019 a Judecătoriei Chișinău,

sediul Râșcani, cu emiterea unei decizii noi de respingere a acțiunii depuse de Nadejda

Dicusară.

În motivarea recursului Casa Națională de Asigurări Sociale a invocat ilegalitatea și

netemeinicia deciziei instanței de apel, declarând că Curtea de Apel Chișinău a examinat

superficial prezenta speță, apreciind arbitrar probele administrate, nu au fost dovedite

circumstanțele considerate de instanța de apel ca fiind stabilite, cu interpretarea eronată a

normelor de drept material.

A indicat că prima instanță și instanța de apel eronat au făcut trimitere la decizia din 26

decembrie 2002 a Curții de Apel Chișinău, deoarece prin acest act de dispoziție

judecătoresc nu s-a constatat și nici nu se deduce constatarea unui stagiu de cotizare al

Nadejdei Dicusară.

Mai mult ca atât, instanța de apel, obligând-o să efectueze recalcularea pensiei pentru

limită de vârstă a Nadejdei Dicusară, ținând cont de stagiul de cotizare stabilit prin decizia

irevocabilă din 26 decembrie 2002 a Curții de Apel a Republicii Moldova, nu a precizat

care este acel stagiu de cotizare realizat de Nadejda Dicusară, în condițiile în care din

conținutul deciziei la care face referire, nu rezultă acest fapt, din care motive se află în

imposibilitate să execute o hotărâre judecătorească neargumentată și incertă.

Afară de aceasta, prin decizia din 15 septembrie 2009 a Curții de Apel Chișinău, emisă

în cauza civilă nr.2a-1584/09, la acțiunea Nadejdei Dicusară împotriva UCOOP Criuleni,

ultima a fost obligată să facă defalcări din salariul Nadejdei Dicusară în fondul social pentru

pensii din suma de XXXXX pentru perioada 01 aprilie 1998 - până la 01 aprilie 1999 și din

suma de XXXXX de lei pe perioada de la 01 aprilie 1998 - până la 20 martie 2001.

Cu toate acestea, titlul executoriu emis în baza deciziei Curții de Apel Chișinău nr.2a-

1584/09 din 15 septembrie 2009, a rămas fără executare.

Mai mult, la materialele dosarului este anexată decizia Curții de Apel Chișinău din 26

septembrie 2016, în cauza nr.2r-1259/2016, la acțiunea Nadejdei Dicusară împotriva

UCOOP Criuleni cu privire la repunerea în termenul de prezentare spre executare a

documentului executoriu, conform căreia a fost respins recursul declarat de către Dicusară

Nadejda împotriva încheierii Judecătoriei Criuleni, prin care s-a respins cererea acesteia de

repunere în termenul de prezentare spre executare a documentului executoriu.

De asemenea, potrivit extrasului din contul personal al intimatei, nu se atestă date

privind activitatea acesteia (stagiu de cotizare) realizat la UCOOP Criuleni, dar se regăsesc

informații cu privire la stagiul de cotizare realizat de aceasta doar începând cu data de 01

aprilie 2012.

3

Recurenta opinează că nicio probă la dosar nu demonstrează achitarea contribuțiilor la

fondul de pensii din suma creanței adjudecate conform documentului executoriu.

Prin Legea nr.116 din 19 iulie 2018 a fost adoptat Codul administrativ al Republicii

Moldova.

În conformitate cu art.257 alin.(1) din Codul administrativ, prezentul cod intră în

vigoare la 01 aprilie 2019.

În conformitate cu art.258 alin.(3) din Codul administrativ, procedurile de contencios

administrativ inițiate până la intrarea în vigoare a prezentului cod se vor examina în

continuare, după intrarea în vigoare a prezentului cod, conform prevederilor prezentului

cod. Prin derogare, admisibilitatea unei astfel de acțiuni în contenciosul administrativ se va

face conform prevederilor în vigoare până la intrarea în vigoare a prezentului cod.

Prevederile prezentului alineat se vor aplica corespunzător pentru procedurile de apel, de

recurs și de contestare cu recurs a încheierilor judecătorești.

Din sensul normei de drept enunțate urmează că, legiuitorul a optat pentru principiul

aplicării imediate a noilor reglementări procedurale.

În conformitate cu art.244 alin.(1) din Codul administrativ, hotărârile curții de apel ca

instanța de fond, precum și deciziile instanței de apel pot fi contestate cu recurs.

Conform art.245 alin.(1) și (2) din Codul administrativ, recursul se depune la instanța

de apel în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel, dacă legea nu

stabilește un termen mai mic. Motivarea recursului se prezintă Curții Supreme de Justiție în

termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel. Dacă se depune împreună cu

cererea de recurs, motivarea recursului se depune la instanța de apel.

Curtea de Apel Chișinău a pronunțat decizia contestată la 07 iulie 2021, în ședință

publică.

La 09 iulie 2021, prin intermediul poștei electronice, Curtea de Apel Chișinău a

notificat Casei Naționale de Asigurări Sociale copia dispozitivului deciziei din 07 iulie 2021

(f.d. 95, vol. II).

Totodată, din materialele cauzei rezultă că la 05 octombrie 2021 Casei Naționale de

Asigurări Sociale i-a fost notificată, prin intermediul oficiului poștal, decizia integrală din

07 iulie 2021 a Curții de Apel Chișinău, fapt ce rezultă din avizul poștal de recepție

nr.DS8005433066AS (f.d. 103, vol.II).

În condițiile enunțate, recursul nemotivat din 09 iulie 2021 și cel motivat din 28

octombrie 2021, au fost depuse în conformitate cu prevederile art.245 alin.(1) și (2) din

Codul administrativ.

La 09 noiembrie 2021, întru respectarea dreptului la un proces echitabil, Curtea

Supremă de Justiție a expediat în adresa Nadejdei Dicusară, Inspectoratului de Stat al

Muncii, Ministerului Justiției și CONSUMCOOP Criuleni copia recursului depus de Casa

Națională de Asigurai Sociale, cu înștiințarea despre necesitatea prezentării referințelor,

notificată ultimilor la 09 noiembrie 2021 și 10 noiembrie 2021, prin intermediul poștei

electronice, precum și la 12 noiembrie 2021 și respectiv la 15 noiembrie 2021, fapt ce

rezultă din avizele poștele de recepție nr.DS8005785743AS, DS8005785744AS și nr.

DS800578570AS (f.d.112-118, vol.II),

La 26 aprilie 2022, Nadejda Dicusară a depus referință, solicitând să fie respins

recursul depus de Casa Națională de Asigurări Sociale, cu menținerea deciziei din 07 iulie

4

2021 a Curții de Apel Chișinău și hotărârii din 18 noiembrie 2019 a Judecătoriei Chișinău,

sediul Râșcani, pe care le consideră legale și întemeiate.

Alte referințe nu au fost depuse.

Completul specializat pentru examinare acțiunilor în contencios administrativ al

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

examinând admisibilitatea recursului depus de Casa Națională de Asigurări Sociale, prin

încheierea din 13 aprilie 2022 a Curții Supreme de Justiție, l-a numit pentru examinare în

fond în complet din 5 judecători.

Conform art.195 din Codul administrativ, procedura acțiuni în contenciosul

administrativ se desfășoară conform prevederilor prezentului cod. Suplimentar se aplică

corespunzător prevederile Codului de procedura civilă, cu excepția art. 169–171.

Din înțelesul logico-juridic al art.195 și art.258 alin.(3) din Codul administrativ cert

rezultă că, procedura de contencios administrativ dedusă judecății în prezenta speță urmează

a fi judecată în coroborarea dispozițiilor Codului de procedură civilă cu cele din Codul

administrativ al Republicii Moldova, aprobat prin Legea nr.116 din 19 iulie 2018.

În această consecvență, în speță, instanța de recurs urmează să se conducă de

împuternicirile de care a fost învestită prin Legea nr.116 din 19 iulie 2018.

Conform art.247 din Codul administrativ, Curtea Supremă de Justiție examinează și

soluționează recursul fără ședință de judecată. Dacă consideră necesar, Curtea Supremă de

Justiție poate decide citarea participanților la proces.

În speță, completul specializat pentru examinare acțiunilor în contencios administrativ

al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de

Justiție a considerat inoportun de a cita participanții la proces pentru a se pronunța cu

privire la problemele invocate în recurs, deoarece criticile recurentei au fost expuse cu

suficientă claritate.

Studiind materialele dosarului, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în

contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit

al Curții Supreme de Justiție consideră necesar de a admite recursul, de a casa integral

decizia instanței de apel și hotărârea primei instanțe, cu emiterea unei decizii noi de

respingere a acțiunii, din următoarele motive.

Conform art.248 alin.(1) lit.c) din Codul administrativ, examinând recursul, Curtea

Supremă de Justiție adoptă una dintre următoarele decizii: casează integral decizia instanței

de apel și emite o nouă decizie.

În conformitate cu art.194 alin.(2) din Codul administrativ, în procedura de examinare

a cererilor de recurs, hotărârile și deciziile contestate se examinează din oficiu în privința

existenței greșelilor procedurale și aplicării corecte a dreptului material.

Aplicabile litigiului sunt și prevederile art.244 alin.(2) coroborat cu art.231 alin.(2) din

Codul administrativ, care reglementează că, pentru procedura de recurs se aplică

corespunzător prevederile cap.III din cartea a treia, dacă din prevederile prezentului capitol

nu rezultă altceva. Pentru procedura în apel se aplică corespunzător prevederile cap.II din

cartea a treia, dacă din prevederile prezentului capitol nu rezultă altceva.

La acest capitol, se rețin și dispozițiile art.22 alin.(1) coroborat cu art.219 alin.(1) din

Codul administrativ, care stipulează că, instanța de judecată este obligată să cerceteze starea

5

de fapt din oficiu în baza tuturor probelor legal admisibile, nefiind legată nici de declarațiile

făcute, nici de cererile de solicitare a probelor înaintate de participanți.

Totodată, conform art.1 alin.(2) din Legea contenciosului administrativ nr.793 din 10

februarie 2000, (abrogată la 01 aprilie 2019, dar aplicabilă speței la data adresării în

judecată cu prezentele acțiuni), orice persoană care se consideră vătămată într-un drept al

său, recunoscut de lege, de către o autoritate publică, printr-un act administrativ sau prin

nesoluționarea în termenul legal a unei cereri, se poate adresa instanței de contencios

administrativ competente pentru a obține anularea actului, recunoașterea dreptului pretins și

repararea pagubei ce i-a fost cauzată.

Potrivit art.3 alin.(1) și (2) din aceeași Lege, obiect al acțiunii în contenciosul

administrativ îl constituie actele administrative, cu caracter normativ și individual, prin care

este vătămat un drept recunoscut de lege al unei persoane, inclusiv al unui terț, emise de: a)

autoritățile publice și autoritățile asimilate acestora în sensul prezentei legi; b)

subdiviziunile autorităților publice; c) funcționarii din structurile specificate la lit.a) și b).

Obiect al acțiunii în contenciosul administrativ poate fi și nesoluționarea în termenul legal a

unei cereri referitoare la un drept recunoscut de lege.

Reieșind din prevederile art.14 alin.(1) din Legea contenciosului administrativ,

persoana care se consideră vătămată într-un drept al său, recunoscut de lege, printr-un act

administrativ va solicita, printr-o cerere prealabilă, autorității publice emitente, în termen de

30 de zile de la data comunicării actului, revocarea, în tot sau în parte, a acestuia, în cazul în

care legea nu dispune altfel.

Din dispozițiile art.16 alin.(1) din aceeași Lege, rezultă că, persoana care se consideră

vătămată într-un drept al său, recunoscut de lege, printr-un act administrativ și nu este

mulțumită de răspunsul primit la cererea prealabilă sau nu a primit nici un răspuns în

termenul prevăzut de lege, este în drept să sesizeze instanța de contencios administrativ

competentă pentru anularea, în tot sau în parte, a actului respectiv și repararea pagubei

cauzate.

Din materialele cauzei rezultă că prin decizia din 26 decembrie 2002 a Curții de Apel a

Republicii Moldova, URECOOP Criuleni a fost obligat să modifice temeiul și data

concedierii Nadejdei Dicusară, considerând-o concediată în baza art.38 alin.(1) pct.1) din

Codul muncii - în legătură cu reducerea statelor și lichidarea întreprinderii, începând cu 26

decembrie 2002. S-a încasat din contul URECOOP Criuleni în beneficiul Nadejdei Dicusară

câștigul mediu pentru lipsa forțată de la lucru în mărime de XXXXX lei și pentru reținerea

carnetului de muncă în mărime de XXXXX de lei; XXXXX de lei cheltuieli de transport și

XXXXX de lei cheltuieli pentru transportarea mărfii, în total XXXXX de lei. În rest,

acțiunea a fost respinsă ca neîntemeiată (f.d. 8-9, vol. I).

Prin hotărârea din 29 ianuarie 2009 a Judecătoriei Criuleni a fost respinsă ca

neîntemeiată acțiunea depusă de Nadejda Dicusară împotriva UCOOP Criuleni cu privire la

obligarea de a face defalcări în fondul social, repararea prejudiciului moral în cuantum de

XXXXX de lei și a cheltuielilor de judecată (f.d.104-105, vol.I).

Prin decizia din 15 septembrie 2009 a Curții de Apel Chișinău a fost casată hotărârea

din 29 ianuarie 2009 a Judecătoriei Criuleni și s-a emis o hotărâre nouă de admitere parțială

a acțiunii depuse de Nadejda Dicusară. S-a obligat Uniunea Cooperativelor de Consum

Criuleni UCOOP să facă defalcări din leafa Nadejdei Dicusară în fondul social pentru pensii

6

din suma de XXXXX lei pe perioada 01 aprilie 1998 - până la 01 aprilie 1999, și din

XXXXX de lei pe perioada de 3 ani de la 01 aprilie 1998 - până la 20 martie 2001. În rest,

acțiunea Nadejdei Dicusară a fost respinsă ca neîntemeiată (f.d.9 verso-11, vol. I).

La aceiași dată, 15 septembrie 2009, Curtea de Apel Chișinău a eliberat titlul

executoriu nr.2a-1584/09, întru executarea deciziei din 15 septembrie 2009 a Curții de Apel

Chișinău, prin care Uniunea Cooperativelor de Consum Criuleni UCOOP a fost obligată să

facă defalcări din leafa Nadejdei Dicusară în fondul social pentru pensii din suma de

XXXXX lei pe perioada 01 aprilie 1998 - până la 01 aprilie 1999, și din suma de XXXXX

de lei pe perioada de 3 ani de la 01 aprilie 1998 - până la 20 martie 2001 (f.d.12, 57, vol.I).

Totodată, se reține că, prin certificatul nr.90 din 10 noiembrie 2011, președintele

UCOOP Criuleni, C. Balaban, a comunicat că executorul judecătoresc a încasat din contul

UCOOP Criuleni suma de XXXXX de lei (XXXXX lei + XXXXX de lei) (f.d.15, 58,

vol.I).

La 27 iulie 2015, Nadejda Dicusară s-a adresat Casei Naționale de Asigurări Sociale cu

cerere, solicitând recalcularea pensiei, invocând că la calcularea stagiului său de muncă nu

s-a ținut cont de hotărârea judecătorească irevocabilă din 26 decembrie 2002 a Curții de

Apel a Republicii Moldova (f.d.17, vol.I).

Prin scrisoarea nr.D-1268/15 din 15 septembrie 2015, Casa Națională de Asigurări

Sociale i-a comunicat Nadejdei Dicusară că potrivit prevederilor art.33 al Legii nr.156-XIV

din 14 octombrie 1998, reexaminarea dreptului la pensie se efectuează în cazul apariției

unor circumstanțe noi referitoare la stagiul de cotizare, venitul asigurat, ce au avut loc până

la acordarea drepturilor la pensie. Astfel, în cazul în care dispune de acte justificative a

perioadelor de activitate realizate până la stabilirea pensiei, urmează să le prezinte la Casa

Teritorială de Asigurări Sociale de la locul de trai pentru reexaminarea mărimii pensiei spre

majorare (f.d.19, Vol.I).

Prin răspunsul nr.02-5975 din 09 decembrie 2015, Casa Teritorială de Asigurări

Sociale Criuleni i-a comunicat Nadejdei Dicusară că, deoarece s-a confirmat faptul că a fost

deținătoare de teren agricol, în stagiul total de cotizare s-a inclus cota prelucrată individual

pentru perioada 2000-2002 și începând cu data de 01 decembrie 2015, pensia sa pentru

limita de vârstă va constitui XXXXX lei. Referitor la includerea stagiului de la UCOOP

Criuleni, i-a comunicat că în conformitate cu art. 7 din Legea privind pensiile de asigurări

sociale de stat nr.156-XIV din 14 octombrie 1998, dovada stagiului de cotizare se face pe

baza datelor din codul personal, gestionat în conformitate cu Legea privind sistemul public

de asigurări sociale. Dat fiind faptul că, în declarațiile prezentate de către agentul economic

UCOOP Criuleni pe anii 1999-2001, date privind activitatea sa lipsesc, nu este posibil de a

include perioada respectivă în stagiul total de cotizare. Iar, conform Legii nr. 147 din 17

iulie 2014 pentru modificarea și completarea unor acte legislative, beneficiază de un suport

financiar în sumă de XXXXX de lei lunar (f.d.18, vol. I).

Prin scrisoarea nr.Aud-158/216-15 din 18 ianuarie 2016, Casa Națională de Asigurări

Sociale i-a comunicat Nadejdei Dicusară că din 29 mai 2011 i-a fost stabilită pensie parțială

pentru limită de vârstă cu stagiu incomplet de muncă de 26,4 ani. Cuantumul pensiei a fost

calculat pe baza coeficientului individual al salariului - 1,74610, determinat pentru 60 de

luni consecutive din ultimii 15 ani de activitate până la 01 ianuarie 1999, luând în

considerare stagiul de cotizare realizat și constituia de la 01 aprilie 2015 – XXXXX lei

7

lunar. Iar, de la 01 decembrie 2015 pensia sa a fost recalculată în baza stagiului de cotizare

de 29,4 ani și constituie XXXXX de lei lunar. Totodată, a fost informată că perioada de

activitate la UCOOP Criuleni realizată după 01 ianuarie 1999, nu este reflectată în contul

său de asigurări sociale și i-a recomandat să se adreseze angajatorului, care este obligat să

prezinte la Casa Națională de Asigurări Sociale informația privind achitarea contribuțiilor

de asigurări sociale pentru perioadele sale de activitate – REV 5A. Odată cu reflectarea

informației în contul personal de asigurări sociale va fi posibilă includerea perioadei

respective în stagiul de cotizare și respectiv recalcularea cuantumului pensiei (f.d.20, vol.I).

Totodată, la 25 februarie 2016, Nadejda Dicusară s-a adresat președintelui UCOOP

Criuleni cu cerere, solicitând executarea benevolă a titlului executoriu nr.2a-1584/09 din 15

septembrie 2009 (f.d.13, vol.I).

Prin încheierea irevocabilă din 29 martie 2016 a Judecătoriei Criuleni, menținută prin

decizia din 26 septembrie 2016 a Curții de Apel Chișinău, a fost respinsă ca neîntemeiată

cererea de chemare în judecată depusă de Nadejda Dicusară cu privire la repunerea în

termen a hotărârii și titlului executoriu nr.2a-1584/09 din 15 septembrie 2009 a Curții de

Apel Chișinău (f.d.115, 131, vol.I).

La 13 octombrie 2016, Nadejda Dicusară s-a adresat repetat Casei Naționale de

Asigurări Sociale cu cerere, solicitând recalcularea pensiei ținând cont de decizia din 26

decembrie 2002 a Curții de Apel Chișinău (f.d.21, vol.I).

Prin răspunsul nr.D-1271/16 din 28 octombrie 2016 Casa Națională de Asigurări

Sociale a comunicat Nadejdei Dicusară că la problema abordată în adresare repetat i s-a

oferit răspuns detaliat prin scrisorile nr.D.-1268/15 din 04 septembrie 2015 și nr.Aud-

158/216-15 din 15 ianuarie 2016 (f.d.22, vol.I).

La 09 decembrie 2016, Nadejda Dicusară repetat s-a adresat Casei Naționale de

Asigurări Sociale cu cerere, solicitând recalcularea pensiei în baza deciziei din 26

decembrie 2002 a Curții de Apel Chișinău (f.d.23-24, vol.I).

Prin răspunsul nr.D-1499/16 din 26 decembrie 2016 Casa Națională de Asigurări

Sociale a comunicat Nadejdei Dicusară că la problema abordată în adresare repetat i s-a

oferit răspuns detaliat prin scrisorile nr.D.-1268/15 din 04 septembrie 2015, nr.Aud-

158/216-15 din 15 ianuarie 2016 și nr. nr.D-1271/16 din 28 octombrie 2016 (f.d.25, vol.I).

La 20 octombrie 2017, Nadejda Dicusară din nou s-a adresat Casei Naționale de

Asigurări Sociale cu cerere, invocând aceleași solicitări ca și în cererile anterioare (f.d.4,

vol.I).

Prin răspunsul nr.D-1986/17 din 20 noiembrie 2017 Casa Națională de Asigurări

Sociale a refuzat în admiterea cererii Nadejdei Dicusară, menționând că mărimea pensiei

depinde de durata stagiului de cotizare și mărimea venitului asigurat (salariului) din care au

fost achitate contribuții de asigurări sociale. Cu cât acești indicatori sunt mai mari, cu atât

mai mare este cuantumul pensiei. Stagiul de cotizare reprezintă însumarea perioadelor de

activitate în care s-a plătit contribuția la fondul de pensii. Stagiul de cotizare realizat până la

01 ianuarie 1999 se confirmă prin carnetul de muncă sau pe baza altor documente, eliberate

în modul stabilit. Pentru perioada după 01 ianuarie 1999 stagiul de cotizare se determină în

baza datelor din codul personal, gestionat în conformitate cu Legea privind sistemul public

de asigurări sociale. I s-a comunicat Nadejdei Dicusară că potrivit art.15 din Legea nr.156

din 14 octombrie 1998 privind pensiile de asigurări sociale de stat, în vigoare până la 01

8

ianuarie 2017, pensia pentru limita de vârstă pentru femei se stabilește la împlinirea vârstei

de pensionare de 57 de ani, cu condiția realizării unui stagiu de cotizare de 30 de ani –

pentru o pensie integrală sau cel puțin 15 ani – pentru o pensie parțială pentru limită de

vârstă, calculată proporțional stagiului de cotizare confirmat. În rezultatul examinării

documentelor din dosarul de pensionare s-a constatat că ea începând cu 29 mai 2011

beneficiază de pensie parțială pentru limită, pentru un stagiu de cotizare realizat până în

1998 de 26,4 de ani (necesar fiind de 30 de ani pentru o pensie integrală). Dat fiind faptul că

perioada 1999 – 2001 nu se confirmă prin datele contului personal de asigurări sociale, nu a

fost inclusă perioada respectivă în stagiul total de cotizare. Pensia i-a fost calculată pe baza

coeficientului individual al salariului 1,74610 pentru o perioadă mai favorabilă de 60 de

luni consecutive din ultimii 15 ani de muncă, ceea ce a constituit XXXXX de lei lunar.

Ulterior, odată cu prezentarea documentelor care confirmă că a fost deținătoare de teren

agricol, în stagiul de cotizare a fost inclusă perioada în care a prelucrat individual cota de

teren în perioada 2000 – 2002. Pensia a fost recalculată începând cu 01 decembrie 2015 pe

baza noului stagiu de cotizare de 29,4 ani, cuantumul căreia a constituit XXXXX de lei, iar

ca urmare a indexărilor din perioada 2016 – 2017 constituie începând cu 01 aprilie 2017 –

XXXXX de lei lunar. De asemenea, a fost informată Nadejda Dicusară că lunar i s-a acordat

lunar un suport financiar de stat ca beneficiară de pensia parțială pentru limită de vârstă în

mărime de XXXXX de lei. Pensia a fost calculată în conformitate cu prevederile legislației

de pensionare în vigoare (f.d. 19, vol.I).

La 14 decembrie 2017, Nadejda Dicusară s-a adresat cu prezenta cerere de chemare în

judecată, în procedura contenciosului administrativ, concretizată ulterior, împotriva Casei

Naționale de Asigurări Sociale, Inspectoratului de Stat al Muncii, Ministerului Justiției și

Cooperativei de Consum din or.Criuleni cu privire la obligarea includerii stagiului de

cotizare 4 ani stagiu de muncă până la 26 decembrie 2002 (data emiterii decizia irevocabilă

a Curții de Apel a Republicii Moldova, prin care URECOOP Criuleni a fost obligată să

modifice temeiul și data concedierii Nadejdei Dicusară, considerând-o concediată în baza

art.38 alin.(1) pct.1) din Codul muncii - în legătură cu reducerea statelor și lichidarea

întreprinderii, începând cu data de 26 decembrie 2002) și recalcularea pensiei conform

stagiului de cotizare de 30 ani.

Judecând cauza în prima instanță, prin hotărârea din 18 noiembrie 2019, Judecătoria

Chișinău, sediul Râșcani a admis parțial acțiunea depusă de Nadejda Dicusară. A obligat

Casa Națională de Asigurări Sociale să efectueze recalcularea pensiei pentru limită de

vârstă a Nadejdei Dicusară, ținând cont de stagiul de cotizare stabilit prin decizia

irevocabilă din 26 decembrie 2002 a Curții de Apel a Republicii Moldova. În rest, acțiunea

a fost respinsă ca neîntemeiată.

Curtea de Apel Chișinău, judecând cauza în ordine de apel, prin decizia din 07 iulie

2021 a respins apelurile depuse de Nadejda Dicusară și Casa Națională de Asigurări Sociale

și a menținut hotărârea din 18 noiembrie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani.

Ambele instanțe de judecată ierarhic inferioare au motivat soluțiile de admitere parțială

a acțiunii depuse de Nadejda Dicusară prin faptul că prin decizia irevocabilă din 26

decembrie 2002 a Curții de Apel a Republicii Moldova a fost obligat URECOOP Criuleni

să modifice temeiul concedierii Nadejdei Dicusară și data concedierii, considerând-o

concediată în baza art.38 alin.(1) pct.1) din Codul muncii - în legătură cu reducerea statelor

9

și lichidarea întreprinderii, începând cu data de 26 decembrie 2002. S-a încasat din contul

URECOOP Criuleni în beneficiul Nadejdei Dicusară salariul mediu pentru absența forțată

de la lucru în mărime de XXXXX lei și pentru reținerea carnetului de muncă în sumă de

XXXXX de lei în restituirea sumei cheltuielile pentru transport și XXXXX de lei pentru

transportarea mărfii, în total XXXXX de lei.

Instanțele de judecată au conchis că odată cu emiterea deciziei irevocabile din 26

decembrie 2002 a Curții de Apel a Republicii Moldova, stagiul de cotizare al Nadejdei

Dicusară urmează a fi calculat până la 26 decembrie 2002, dată la care raporturile de muncă

dintre reclamantă și URECOOP Criuleni, au încetat.

Prima instanță și instanța de apel au apreciat critic argumentul Casei Naționale de

Asigurări Sociale precum că perioada de activitate a Nadejdei Dicusară de până la 26

decembrie 2002, nu poate fi inclusă în stagiul de cotizare, din cauza neachitării

contribuțiilor de asigurări sociale de către angajator, or, la actele cauzei este anexată

confirmarea UCOOP Criuleni din care rezultă că executorul judecătoresc a reținut din

conturile angajatorului contribuțiile de asigurări sociale de stat.

De asemenea, a fost considerat irelevant argumentul Casei Naționale de Asigurări

Sociale precum că includerea în stagiul de cotizare era pasibilă doar în cazul în care titlul

executoriu emis în baza deciziei din 15 septembrie 2009 a Curții de Apel Chișinău era să fie

executat prin defalcarea de către UCOOP Criuleni a tuturor sumelor necesare din salariul

reclamantei în fondul de pensii, însă în speță, titlul executoriu a fost rămas fără executare,

or, Casa Națională de Asigurări Sociale nu a ținut cont de faptul că neplată contribuțiilor de

asigurări sociale de către Nadejda Dicusară nu poate fi imputată acesteia, în circumstanțele

în care responsabilitatea de a vărsa sumele respective și sancțiunile pentru inacțiunile date o

poartă în exclusivitate angajatorul și nicidecum salariatul.

Mai mult, instanțele de judecată au accentuat că contribuțiile de asigurări sociale se

rețin din salariul angajatului la sursa de plată, iar potrivit art.29 din Legea nr.489 din 08

iulie 1999 privind sistemul public de asigurări sociale (în vigoare la data emiterii deciziei

Curții de Apel Chișinău din 26 decembrie 2002), nedepunerea contribuției de asigurări

sociale de către angajator nu poate afecta plata drepturilor cuvenite asiguraților.

În circumstanțele enunțate, instanțele de judecată au concluzionat că refuzul Casei

Naționale de Asigurări Sociale de a include în stagiul de cotizare al Nadejdei Dicusară

perioada de până la 26 decembrie 2002, dată la care au încetat raporturile juridice între

reclamantă și URECOOP Criuleni, este neîntemeiat și ilegal, care vine în contradicție cu

suportul probator prezent la actele cauzei.

În același timp, instanța de apel a apreciat critic argumentul Nadejdei Dicusară precum

că prima instanța neîntemeiat a respins pretenția privind recalcularea pensiei conform

stagiului de cotizare de 30 de ani, deoarece la actele cauzei lipsesc probe incontestabile care

ar demonstra acumularea pretinsului stagiu de cotizare.

Judecând cauza în ordine de recurs, completul specializat pentru examinarea acțiunilor

în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ

lărgit al Curții Supreme de Justiție consideră că soluțiile și concluziile instanțelor de

judecată ierarhic inferioare sunt neîntemeiate și contradictorii, fapt ce rezultă din aprecierea

arbitrară a probelor administrate la materialele cauzei și interpretarea eronată a prevederilor

legale aplicabile raportului juridic litigios, din motivele ce succed.

10

Conform art.1 din Legea nr.156 din 14 octombrie 1998 privind pensiile de asigurări

sociale de stat (în redacția legii din anul 2002), prin noțiunea de pensie de asigurări sociale

de stat se înțelege – drept bănesc cuvenit asiguratului, în condițiile prezentei legi, corelativ

obligațiilor privind plata contribuțiilor de asigurări sociale de stat; prin stagiu de cotizare se

înțelege – însumare a perioadelor de activitate în care s-a plătit contribuția la fondul de

pensii, iar prin noțiunea de venit asigurat – venit pe care s-au plătit contribuții de asigurări

sociale și care constituie baza de calcul a pensiei în sistemul public.

Totodată, art.1 din Legea nr.489 din 08 iulie 1999 privind sistemul public de asigurări

sociale definește noțiunile de asigurat – persoană fizică aptă pentru muncă, cu domiciliul

sau reședința în Republica Moldova, pentru care plătitorii contribuțiilor la bugetul

asigurărilor sociale de stat plătesc contribuții de asigurări sociale în vederea beneficierii de

dreptul pentru prevenirea, limitarea sau înlăturarea riscurilor sociale prevăzute de lege; cod

personal de asigurări sociale – semn convențional de înregistrare atribuit fiecărui asigurat;

colectare a contribuțiilor de asigurări sociale – activitate de organizare și efectuare a virării

contribuțiilor de asigurări sociale pe conturile Casei Naționale; contribuție de asigurări

sociale – sumă datorată în mod obligatoriu de plătitorul contribuțiilor la bugetul asigurărilor

sociale de stat.

Potrivit art.5 alin.(1)-(3) din Legea menționată (în redacția anului 2002), în sistemul

public, stagiul de cotizare însumează toate perioadele contributive, inclusiv cele în care

contribuțiile sunt achitate de către fondurile respective pentru beneficiarii de pensie de

invaliditate, de indemnizație pentru incapacitate temporară de muncă, pentru sarcină și

lăuzie, de șomaj. Perioadele necontributive ale asiguratului asimilate stagiului de cotizare

sunt: a) perioada de satisfacere a serviciului militar obligatoriu în trupele Ministerului

Apărării, Ministerului Afacerilor Interne, Serviciului de Informații și Securitate și

Departamentului Protecție Civilă și Situații Excepționale; b) perioada de îngrijire a unui

copil până la vârstă de 2 ani de către unul din părinți sau de tutore în caz de deces al ambilor

părinți. La stabilirea pensiei pentru limită de vârstă, în stagiul de cotizare se însumează

perioadele de invaliditate realizate înaintea împlinirii vârstei de pensionare.

Din dispozițiile art.7 alin.(1) din Legea privind pensiile de asigurări sociale de stat,

dovada stagiului de cotizare se face pe baza datelor din contul personal, gestionat în

conformitate cu Legea privind sistemul public al asigurărilor sociale.

Reieșind din dispozițiile art.8 alin.(1) și (2) din aceeași Lege, baza de calcul al pensiei

o constituie venitul mediu lunar asigurat din toată perioada de activitate, valorizat la

momentul stabilirii pensiei. Venitul mediu lunar asigurat se determină din suma

contribuțiilor plătite în perioadele contributive, cotele de contribuții stabilite prin lege

pentru aceste perioade și numărul total de luni de cotizare. Formula de calcul al venitului

mediu lunar asigurat este redată în anexa nr.1, parte integrantă a prezentei legi.

Potrivit art.9 din Legea nr.156/1998, în sistemul public, se acordă următoarele

categorii de pensii: a) pensie pentru limită de vârstă.

Conform art.14 din Legea privind sistemul public de pensii, dreptul la pensie pentru

limită de vârstă se acordă dacă sunt îndeplinite cumulativ condițiile privind vârstele de

pensionare și stagiile de cotizare prevăzute de prezenta lege.

Potrivit art.3 din Legea nr.489 din 08 iulie 1999 privind sistemul public de asigurări

sociale, sistemul public de asigurări sociale se organizează și funcționează, având ca

11

principii de bază: d) principiul obligativității, potrivit căruia persoanele fizice și juridice au,

conform legii, obligația de a participa la sistemul public; drepturile de asigurări sociale se

exercită corelativ îndeplinirii obligațiilor, precum și: e) principiul contributivității, conform

căruia drepturile de asigurări sociale se cuvin pe temeiul contribuțiilor de asigurări sociale

plătite.

Colegiul reține că pensia de asigurări sociale este un drept bănesc cuvenit asiguratului

în condițiile Legii nr.156 din 14 octombrie 1998 privind sistemul public de pensii, corelativ

obligațiilor privind plata contribuțiilor de asigurări sociale de stat.

Principiul contributivității presupune că prestațiile de asigurări sociale se constituie pe

baza contribuțiilor datorate de persoanele fizice și juridice participante la sistemul public de

asigurări sociale, drepturile privind stabilirea prestațiilor sociale se cuvin în temeiul achitării

contribuțiilor de asigurări sociale la bugetul asigurărilor sociale de stat.

Din sensul dispozițiilor art.5 din Legea nr. 156 din 14 octombrie 1998 privind sistemul

public de pensii, rezultă că, în stagiul de cotizare însumează toate perioadele contributive și

necontributive ale asiguratului.

Potrivit art.14 din aceeași Lege, dreptul la pensie pentru limită de vârstă se acordă dacă

sunt îndeplinite cumulativ condițiile privind vârstele de pensionare și stagiile de cotizare

prevăzute de prezenta lege.

Conform art.15 alin.(1)-(2) din Legea nr.156/1998, (în redacția legii până la 01

ianuarie 2017), pensia integrală pentru limită de vârstă se stabilește la împlinirea vârstelor

prevăzute la art.41, cu condiția realizării unui stagiu de cotizare prevăzut la art.42.

Asiguratul care, la împlinirea vârstei prevăzute la art.41 alin.(1), nu îndeplinește condiția

privind stagiul total de cotizare, dar confirmă un stagiu de cotizare de cel puțin 15 de ani,

are dreptul la o pensie parțială, calculată proporțional numărului de ani de cotizare.

Din dispozițiile art.41 alin.(1) din aceeași Lege (în redacția legii până la 01 ianuarie

2017), începând cu 01 ianuarie 1999, vârstele de pensionare se stabilesc la 60 de ani 6 luni

pentru bărbați și la 55 de ani 6 luni pentru femei. În fiecare an ulterior, vârstele de

pensionare se majorează cu 6 luni. Începând cu 01 ianuarie 2003, se stabilesc vârstele de

pensionare necesare obținerii dreptului la pensie pentru limită de vârstă de 62 de ani pentru

bărbați și de 57 de ani pentru femei, conform tabelului nr.2.

Reieșind din prevederile art.42 din Legea nr.156/1998 (în redacția legii până la 01

ianuarie 2017), începând cu 01 ianuarie 1999, se stabilește stagiul de cotizare necesar

obținerii dreptului la pensie pentru limită de vârstă de 26 de ani pentru bărbați și de 22 de

ani pentru femei. În fiecare an ulterior, stagiul de cotizare se majorează cu 1 an pentru

bărbați și cu 2 ani pentru femei, până la atingerea stagiului de cotizare de 30 de ani atît

pentru bărbați, cât și pentru femei (tabelul nr.5).

Prin urmare, pensia pentru limita de vârstă pentru femei se stabilește la împlinirea

vârstei de 57 de ani, cu condiția realizării stagiului de cotizare de 30 de ani – pentru o

pensia integrală sau cel puțin 15 ani pentru o pensia parțială pentru limită de vârstă,

calculată proporțional stagiului de cotizare confirmat.

Conform art.53 alin.(1)-(3) din Legea nr.156/1998 (în redacția legii până la 31

decembrie 2016), pensia pentru limită de vârstă se determină prin cumularea drepturilor la

pensie din perioada anterioară și cea posterioară intrării în vigoare a prezentei legi. Formula

de calcul al pensiei în aceste cazuri este redată în anexa nr.4, parte integrantă a prezentei

12

legi. Asiguratului care, după data intrării în vigoare a prezentei legi, a realizat un stagiu de

cotizare de cel puțin 20 de ani i se calculează pensie, în temeiul art.16, din venitul mediu

lunar asigurat realizat după intrarea în vigoare a prezentei legi, luându-se în considerare

stagiul de cotizare total. În cazul în care cuantumul pensiei calculate în condițiile alin.(1)

este mai mic decât cuantumul pensiei minime prevăzut la art.12, pensia minimă se

determină în condițiile art.16 alin.(5)–(6).

Astfel, pensia pentru limita de vârstă se determină prin cumularea drepturilor la pensie

din perioada anterioară (până la 01 ianuarie 1999) și cea posterioară intrării în vigoare a

Legii nr.156 din 14 octombrie 1998 privind pensiile de asigurări sociale de stat (după 01

ianuarie 1999).

Pentru perioada de activitate realizată până la 01 ianuarie 1999 pensia se determină pe

baza coeficientului individual al salariului pensionarului, care reprezintă raportul dintre

suma salariului pentru oricare 60 de luni consecutive din ultimii 15 ani de activitate până la

01 ianuarie 1999 și suma salariului mediu pe țară pentru aceiași perioadă. Pentru perioada

de activitate realizată după 01 ianuarie 1999 baza de calcul a pensiei o constituie venitul

(salariul) mediu lunar asigurat realizat pe întreaga perioadă după 01 ianuarie 1999 până la

adresarea după pensie.

Prevederi similare se conțin și în prevederile pct.56, 57 din Regulamentul privind

modalitatea de calculare a pensiilor și modalitatea de confirmare a stagiului de cotizare

pentru stabilirea pensiilor, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.165 din 21 martie 2017,

care statuează că, realizarea stagiului de cotizare reprezintă o condiție necesară în vederea

stabilirii pensiei pentru limită de vârstă, a pensiei anticipate pentru limită de vârstă, a

pensiei de dizabilitate, a pensiei de urmaș, în conformitate cu prevederile Legii privind

sistemul public de pensii. Stagiul de cotizare pentru stabilirea pensiei include perioade

contributive și perioade necontributive. Perioadele contributive includ activitățile la

desfășurarea cărora persoana este supusă asigurărilor sociale. Perioadele necontributive se

consideră perioadele în care persoana nu este supusă asigurărilor sociale, dar, în temeiul

legii, se includ în stagiul de cotizare.

Conform art.36 din Legea nr.489 din 08 iulie 1999 privind sistemul public de asigurări

sociale (în redacția legii până la 01 ianuarie 2017), stagiul de cotizare se exprimă în ani și se

calculează prin însumarea lunilor pentru care s-au plătit contribuții, în mărimile stabilite, la

bugetul asigurărilor sociale de stat, atât de asigurat, cât și de angajator sau, după caz, numai

de asigurat, în situațiile prevăzute la art.4 pct.3)-5), și prin împărțirea sumei obținute la 12.

Începând cu 01 ianuarie 1999 a fost introdusă evidența individuală de asigurări sociale,

stagiul de cotizare determinându-se în baza datelor din codul personal al asiguratului

gestionat în conformitate cu Legea privind sistemul public de asigurări sociale.

Totodată, prin Hotărârea Guvernului nr.418 din 03 mai 2000 s-a dispus crearea

Registrului de stat al evidenței individuale în sistemul public de asigurări sociale (REVIND)

(în vigoare până la 10 decembrie 2021).

Începând cu 01 iunie 2000, Registrul de stat al evidenței individuale în sistemul public

de asigurări sociale (cu denumirea abreviată "REVIND"), a fost gestionat de Casa Națională

de Asigurări Sociale.

Potrivit pct.4 din Regulamentul Registrului de stat al evidenței individuale în sistemul

public de asigurări sociale noțiunea de Registrul de stat al evidenței individuale în sistemul

13

public de asigurări sociale (REVIND) reprezintă – bază unică de date vizând persoanele

fizice și juridice contribuabile la bugetul asigurărilor sociale de stat, precum și vizând

beneficiarii prestațiilor de asigurări sociale.

Conform pct.5 din același Regulament, Registrul este destinat colectării, acumulării,

actualizării și analizei datelor ce se referă la persoanele juridice și fizice având statut de

plătitori de contribuții în sistemul public de asigurări sociale, în scopul evidențierii

individuale a tuturor tipurilor de pensii, indemnizații, compensații și altor plăți și furnizării

ulterioare a informației asiguraților și autorităților administrației publice.

Din pct.7 din Regulamentul vizat, Registrul constituie un registru public, care conține

informațiile necesare pentru funcționarea sistemului public de asigurări sociale, inclusiv

datele privind: codurile personale de asigurări sociale (CPAS), atribuite fiecărei persoane

pasibile de asigurare obligatorie; plătitorii de contribuții la bugetul asigurărilor sociale de

stat, precum și beneficiarii de pensii și alte indemnizații de asigurări sociale; contractele de

asigurare încheiate între persoanele asigurate, pe de o parte, și Casa Națională de Asigurări

Sociale, pe de altă parte; declarațiile persoanelor fizice și juridice privind evidența nominală

a asiguraților, precum și angajamentele privind plata contribuțiilor de asigurări sociale în

bugetul asigurărilor sociale de stat; evidența individuală a achitării pensiilor, indemnizațiilor

și altor plăți de asigurări sociale; stagiul de cotizare al asiguraților.

Conform art.93 alin.(1) din Codul administrativ, fiecare participant probează faptele pe

care își întemeiază pretenția.

După cum s-a menționat supra, Nadejda Dicusară este beneficiară de pensie parțială

pentru limită de vârstă în mărime de XXXXX de lei, stabilită începând cu data de 29 mai

2011, pentru un stagiu de cotizare incomplet realizat până în 1999, fiind de 26,4 ani, fapt ce

se confirmă prin decizia nr.32/2011/15585 din 16 august 2011 a Casei Teritoriale de

Asigurări Sociale Criuleni (f.d. 73, vol.I).

Conform art.13 alin.(1) și (2) din Legea nr.156/1998, pensiile se indexează anual la 1

aprilie. Coeficientul de indexare constituie rata inflației la sfârșitul anului precedent,

exprimată prin creșterea prețurilor de consum în luna decembrie a anului respectiv față de

aceeași lună a anului premergător. Coeficientul de indexare se stabilește de către Guvern.

Potrivit deciziilor nr.32/2015/23017 din 09 decembrie 2015 și nr.2016/32/1/14047 din

12 aprilie 2017, pensia pentru limită de vârstă a Nadejdei Dicusară a fost indexată în felul

următor: la 01 aprilie 2012 cu XXXXX de lei, suma pensiei constituind XXXXX de lei; la

01 aprilie 2013 cu XXXXX de lei, suma pensiei constituind XXXXX lei; la 01 aprilie 2014

cu XXXXX de lei, suma pensiei constituind XXXXX lei; la 01 aprilie 2015 cu XXXXX de

lei, suma pensiei constituind XXXXX lei; la 01 aprilie 2016 cu XXXXX de lei, suma

pensiei constituind XXXXX de lei și la 01 aprilie 2017 cu XXXXX lei, suma pensiei

constituind XXXXX de lei (f.d. 74-75, vol.I).

La fel, Nadejdei Dicusară i-a fost stabilit un spor financiar de stat în sumă de XXXXX

de lei ca fiind beneficiară de pensie parțială.

Referitor, la perioada de activitate a Nadejdei Dicusară realizată după 01 ianuarie

1999 la UCOOP Criuleni, care nu a fost inclusă în stagiul de cotizare, Colegiul lărgit reține

următoarele.

După cum s-a constatat supra, prin decizia irevocabilă din 26 decembrie 2002 a Curții

de Apel a Republicii Moldova a fost soluționată cauza civilă nr.2r-2164/02, la acțiunea

14

Nadejdei Dicusară împotriva URECOO Criuleni cu privire la restabilirea în funcția de

merceolog și perceperea salariului pentru lipsa forțată de la lucru, prin care a fost admisă

parțial acțiunea depusă de Nadejda Dicusară și obligat URECOOP Criuleni să modifice

temeiul și data concedierii a reclamantei, considerând-o concediată în baza art.38 alin.(1),

pct.1) din Codul muncii - în legătură cu reducerea statelor și lichidarea întreprinderii,

începând cu data de 26 decembrie 2002, s-a încasat din contul URECOOP Criuleni în

beneficiul Nadejdei Dicusară câștigul mediu pentru lipsa forțată de la lucru în mărime de

XXXXX lei, pentru reținerea carnetului de muncă în mărime de XXXXX de lei, XXXXX

de lei cheltuieli de transport și XXXXX lei cheltuieli pentru transportarea mărfii, în total

suma de XXXXX de lei (f.d.8-9, vol.I).

Se reține că obiectul de examinare prin decizia Curții de Apel a Republicii Moldova

din 26 decembrie 2002, a constituit un litigiu de muncă.

Prin urmare, din conținutul deciziei din 26 decembrie 2002 a Curții de Apel a

Republicii Moldova nu poate fi constatat sau dedus stagiul de cotizare al Nadejdei Dicusară.

Or, din dispozitivul acestui act judecătoresc rezultă că instanța a obligat URECOOP

Criuleni să modifice temeiul și data concedierii Nadejdei Dicusară de la întreprinderea

respectivă, precum și s-au încasat în beneficiul ultimei plățile salariale pentru lipsa forțată

de la serviciu.

Totodată, prin decizia din 15 septembrie 2009 a Curții de Apel Chișinău emisă în

cauza civilă nr.2a-1584/09 a fost casată hotărârea din 29 ianuarie 2009 a Judecătoriei

Criuleni, și emisă o hotărâre nouă de admitere parțială a acțiunii depuse de Nadejda

Dicusară, fiind obligată Uniunea Cooperativelor de Consum Criuleni UCOOP să facă

defalcări din leafa Nadejdei Dicusară în fondul social pentru pensii din suma de XXXXX

lei pe perioada 01 aprilie 1998 - până la 01 aprilie 1999 și din XXXXX de lei pe perioada

de 3 ani de la 01 aprilie 1998 - până la 20 martie 2001, în total suma de XXXXX de lei. În

rest, a fost respinsă ca neîntemeiată (f.d. 10-12, vol.I).

Concomitent, la l5 septembrie 2009 Curtea de Apel Chișinău a eliberat titlul

executoriu nr.2a-1584/09 întru executarea deciziei din 15 septembrie 2009 a Curții de Apel

Chișinău (f.d.12, vol.I).

La acest capitol, instanța de recurs reține dispozițiile art.1 alin.(1) și (2) din Codul de

executare (în redacția legii din februarie 2009), care stipulează că, procedura de executare

are sarcina de a apăra și a realiza drepturile și libertățile persoanelor fizice și ale asociațiilor

lor, interesele persoanelor juridice prin executarea silită a hotărârilor, deciziilor,

încheierilor, ordonanțelor, sentințelor cu caracter civil ale instanțelor de judecată, precum și

a hotărârilor altor organe, denumite în continuare documente executorii, dacă legea nu

prevede altfel. În scopul îndeplinirii acestei sarcini, legislația privind executarea stabilește

competența organelor de executare, statutul lor, modul și condițiile de executare silită a

documentelor executorii.

Potrivit art.5 alin.(1) din Codul de executare (în redacția legii din februarie 2009),

creditorul dispune de dreptul de a cere executarea silită a documentelor executorii, precum

și de a renunța la executarea începută sau de a amâna pornirea ei, în limitele prescripției

dreptului stabilit.

15

Conform art.14 alin.(1) din Codul de executare (în redacția legii din februarie 2009),

titlul executoriu se eliberează de către prima instanță creditorului, după rămânerea definitivă

a hotărârii, la cererea creditorului.

Conform art.17 alin.(1) din Codul de executare (în redacția legii din februarie 2009),

documentul executoriu se prezintă spre executare de către creditor.

Potrivit art.18 alin.(1) din Codul de executare (în redacția legii din februarie 2009),

hotărârea judecătorească poate fi prezentată spre executare în decurs de 3 ani de la

rămânerea ei definitivă, dacă legea nu prevede altfel.

Din dispozițiile art.24 alin.(1) din Codul de executare (în redacția legii din februarie

2009), documentele executorii prevăzute în art.12 se execută de către executorul

judecătoresc.

Totodată, potrivit art.54 alin.(1) din Codul de executare (în redacția legii din februarie

2009), procedura de executare se intentează la cererea creditorului urmăritor sau la

demersul instanței de judecată, prin prezentarea documentului executoriu pentru executare.

Din cele enunțate, rezultă că, sarcina procedurii de executare este de a asigura

realizarea drepturilor creditorului.

Astfel, legiuitorul indică într-o manieră explicită care este prioritatea și preocuparea

activității de executare silită.

Un alt element, este faptul că sarcina de a contribui la realizarea drepturilor

creditorului poate fi realizată doar în prezența unui document executoriu prezentat spre

executare.

Dispozițiile Codului de executare indică fără echivoc că implicarea executorului

judecătoresc în realizarea drepturilor creditorului este determinată de prezentarea

documentului executoriu spre executare.

Un principiu important care are la bază ideea liberei exprimări a voinței creditorului

vis-a-vis de pornirea, încetarea și amânarea executării silite a documentelor executorii este

principiul disponibilității. Legiuitorul indică aspectele procedurii de executare cărora li se

aplică principiul disponibilității, acestea fiind cel de intentare, renunțare sau amânare a

executării silite. Existența acestui principiu a determinat definirea procedurii de executare

drept procedură prin care creditorul realizează drepturile sale. Așadar, este un principiu care

pune în valoare rolul activ și maximal important al creditorului în procedura de executare.

Altfel zis, executarea silită reprezintă o fază facultativă a procesului civil, existența ei

fiind dependentă de existența executării voluntare de către debitor și voința creditorului de a

declanșa sau nu mecanismele de executare silită, or, participanții la proces sunt obligați să

se folosească cu bună-credință și cu diligență de drepturile lor inclusiv și în cadrul

procedurii de executare.

Se reține că, prin certificatul nr.90 din 10 noiembrie 2011, președintele UCOOP

Criuleni a confirmat faptul că executorul judecătoresc a încasat integral din contul Uniunii

Cooperativelor de Consum Criuleni UCOOP în beneficiul Nadejdei Dicusară suma de

XXXXX de lei în baza deciziei din 26 decembrie 2002 a Curții de Apel a Republicii

Moldova (f.d. 15, vol.I).

Colegiul remarcă, că la 26 februarie 2016 Nadejda Dicusară s-a adresa în judecată,

solicitând repunerea în termen a deciziei nr.2a-1584/09 din 15 septembrie 2009 a Curții de

16

Apel Chișinău și a titlului executoriu nr.2a-1584/09 din 15 septembrie 2009 eliberat de

Curtea de Apel Chișinău.

Prin încheierea irevocabilă din 29 martie 2016 a Judecătoriei Criuleni, menținută prin

decizia din 26 septembrie 2016 a Curții de Apel Chișinău, acțiunea depusă de Nadejda

Dicusară cu privire la repunerea în termen a deciziei nr.2a-1584/09 din 15 septembrie 2009

a Curții de Apel Chișinău și a titlului executoriu nr.2a-1584/09 din 15 septembrie 2009

eliberat de Curtea de Apel Chișinău, a fost respinsă ca neîntemeiată (f.d.115, 131 vol.I).

Instanța de judecată a reținut că Nadejda Dicusară încă în anul 2011 a primit sumele

bănești adjudecate în sumă de XXXXX lei și XXXXX de lei, în total XXXXX de lei, în

baza deciziei din 26 decembrie 2002 a Curții de Apel a Republicii Moldova, respectiv

ultima din sumele primite de la executor urma deja desinestătător să achite defalcările în

fondul social, în situația în care în decurs de 3 ani de la rămânerea definitivă a deciziei din

15 septembrie 2009 a Curții de Apel Chișinău, nu s-a adresat la executor întru punerea spre

executare a titlului executoriu nr.2a-1584/09 din 15 septembrie 2009 eliberat de Curtea de

Apel Chișinău.

La acest aspect se rețin dispozițiile art.22 alin.(2) din Codul administrativ, care

statuează că, faptele deja cunoscute autorităților publice sau instanțelor de judecată

competente, faptele general notorii și faptele prezumate în virtutea prevederilor legale nu

necesită a fi probate, până la proba contrarie.

Prevederi similare se conțin și în art.123 alin.(2) din Codul de procedură civilă, care

reglementează că, faptele stabilite printr-o hotărâre judecătorească irevocabilă într-o cauză

civilă soluționată anterior în instanță de drept comun sau în instanță specializată sunt

obligatorii pentru instanța care judecă cauza și nu se cer a fi dovedite din nou și nici nu pot

fi contestate la judecarea unei alte cauze civile la care participă aceleași persoane.

Ține de remarcat, că la actele cauzei este anexat extrasul din contul personal de

asigurări sociale a Nadejdei Dicusară, eliberat de Registrul REVIND, în care nu sunt

reflectate date privind stagiul de cotizare realizat de către ultima la UCOOP Criuleni și

achitarea contribuțiilor de asigurări sociale pentru perioada respectivă. În contul personal se

atestă informații cu privire la stagiul de cotizare realizat doar începând cu 01 aprilie 2012

(f.d.76-77, vol.I).

Astfel, în situația în care în contul personal de asigurări sociale al Nadejdei Dicusară

nu se regăsesc date referitoare la activitatea acesteia în cadrul UCOOP Criuleni cum ar fi:

perioada de activitate, salariul obținut, contribuțiile de asigurări sociale obligatorii calculate

și achitate în bugetul asigurărilor sociale de stat, temei legal de-a obliga Casa Națională de

Asigurări Sociale să efectueze recalcularea pensiei pentru limită de vârstă a Nadejdei

Dicusară, ținând cont de stagiul de cotizare stabilit prin decizia Curții de Apel a Republicii

Moldova din 26 decembrie 2002, la cazul speței nu există, ceea ce denotă netemeinicia

acțiunii depuse de Nadejda Dicusară.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție

apreciază critic concluzia instanțelor de judecată ierarhic inferioare precum că odată cu

emiterea deciziei irevocabile din 26 decembrie 2002 a Curții de Apel a Republicii Moldova,

stagiul de cotizare al Nadejdei Dicusară urmează a fi calculat până la 26 decembrie 2002,

dată la care raporturile de muncă dintre reclamantă și URECOOP Criuleni, au încetat,

17

deoarece din probele concludentele și pertinente administrate la actele cauzei cert se

demonstrează faptul că în contul personal de asigurări sociale a Nadejdei Dicusară nu sunt

reflectate date privind stagiul de cotizare realizat de către ultima la UCOOP Criuleni și

achitarea contribuțiilor de asigurări sociale pentru perioada respectivă.

La fel, este eronată concluzia primei instanțe și instanței de apel precum că neplata

contribuțiilor de asigurări sociale de către Nadejda Dicusară nu poate fi imputată acesteia,

în circumstanțele în care responsabilitatea de a vărsa sumele respective și sancțiunile pentru

inacțiunile date o poartă în exclusivitate angajatorul și nicidecum salariatul.

Or, odată ce Nadejda Dicusară a omis termenul de prescripție de înaintare spre

executare silită a creanței stabilite prin decizia din 15 septembrie 2009 a Curții de Apel

Chișinău emisă în cauza nr.2a-1584/09, prin care UCOOP Criuleni a fost obligată să facă

defalcările din în fondul social pentru pensii din suma de 2712 lei pe perioada 01 aprilie

1998 - până la 01 aprilie 1999 și din suma de XXXXX de lei pe perioada de 3 ani de la 01

aprilie 1998 - până la 20 martie 2001, în total suma de XXXXX de lei, nu mai este

îndreptățită de a pretinde de la Casa Națională de Asigurări Sociale să-i includă la

calcularea pensiei a perioadei de activitate realizată după 01 ianuarie 1999, cât și a salariului

indicat în titlul executoriu, întrucât perioada respectivă nu este reflectată în contul personal

de asigurări sociale a Nadejdei Dicusară.

În circumstanțele nominalizate, culpa că nu s-au efectuat defalcări în fondul social

pentru pensii din suma de XXXXX lei pe perioada 01 aprilie 1998 - până la 01 aprilie 1999

și din suma de XXXXX de lei pe perioada de 3 ani de la 01 aprilie 1998 - până la 20 martie

2001, în total suma de XXXXX de lei, nu-i revine debitorului UCOOP Criuleni, dar

nemijlocit Nadejdei Dicusară care, în calitate de creditor are un rolul activ și maximal

important în procedura de executare, nu a contribuit la realizarea drepturilor sale de a

prezenta spre executare executorului judecătoresc, în termenul legal prevăzut de Codul de

executare, titlul executoriu nr.2a-1584/09 din 15 septembrie 2009 eliberat de Curtea de

Apel Chișinău, ceea ce a dus în consecință că acesta a rămas fără executare.

Mai mult, Nadejda Dicusară nu a prezentat dovezi incontestabile că a întreprins

încercări de a se conforma rigorilor impuse de lege, până la expirarea termenului legal de 3

ani de la devenirea definitivă a deciziei din 15 septembrie 2009 a Curții de Apel Chișinău,

de a demara procedura de executare a acestui act judecătoresc, cu justificarea acestui motiv

prin probe concludente și pertinente.

Faptele constatate și elucidate supra, permit instanței de recurs să conchidă că atât

prima instanță, cât și instanța de apel au pronunțat soluții neîntemeiate, cu aprecierea

arbitrară a probelor din dosar și aplicarea eronată a normelor de drept materiale, în situația

în care la actele cauzei nu se atestă probe care să dovedească achitarea contribuțiilor la

fondul de pensii din suma creanței adjudecate conform documentului executoriu, motiv

pentru care actele judecătorești de dispoziție nu pot fi menținute, iar cererea de chemare în

judecată depusă de Nadejda Dicusară urmează a fi respinsă ca neîntemeiată.

Din considerentele menționate, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în

contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit

al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a admite recursul, de a casa integral

decizia instanței de apel și hotărârea primei instanțe, și de a emite o decizie nouă de

respingere a acțiunii depuse de Nadejda Dicusară.

18

În conformitate cu art.248 alin.(1) lit.c) și alin.(2) din Codul administrativ, completul

specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil,

comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție

d e c i d e:

Se admite recursul depus de Casa Națională de Asigurări Sociale.

Se casează integral decizia din 07 iulie 2021 a Curții de Apel Chișinău și hotărârea din

18 noiembrie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani, și se emite o decizie nouă prin

care:

Se respinge cererea de chemare în judecată depusă de Nadejda Dicusară împotriva

Casei Naționale de Asigurări Sociale a Republicii Moldova, Inspectoratului de Stat al

Muncii, Ministerului Justiției al Republicii Moldova și Cooperativei de Consum din

or.Criuleni cu privire la obligarea includerii stagiului de cotizare și recalcularea pensiei.

Decizia este irevocabilă.

Președintele ședinței,

judecătorul Svetlana Filincova

judecătorii Ala Cobăneanu

Iurie Bejenaru

Dumitru Mardari

Aliona Miron

19