3rh-7/23 — anularea actului administrativ

3rh-7/23 — anularea actului administrativ (Curtea Supremă de Justiție, 2023)

Dosarul nr.3rh-7/23

2-17219201-01-3rh-13012023

Prima instanță, Judecătoria Chișinău, sediul Râșcani (jud: Gr. Cazacu)

Instanța de apel, Curtea de Apel Chișinău (jud: A. Minciuna, I. Muruianu, E. Palanciuc)

Instanța de recurs, Curtea Supremă de Justiție (jud.: Sv. Filincova, A. Cobăneanu, Iu. Bejenaru,

D. Mardari, A. Miron)

Î N C H E I E R E

14 iunie 2023 mun. Chișinău

Curtea Supremă de Justiție

Completul de judecată, în componența:

Președinte, judecător Aliona Miron

judecători Mariana Pitic

Ion Malanciuc

Oxana Parfeni

Aliona Donos

examinând cererea de revizuire depusă de Dicusară Nadejda,

în cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă de

Nadejda Dicusară împotriva Casei Naționale de Asigurări Sociale a Republicii

Moldova, Inspectoratului de Stat al Muncii, Ministerului Justiției al Republicii

Moldova și Cooperativei de Consum din or.Criuleni cu privire la obligarea includerii

stagiului de cotizare și recalcularea pensiei,

împotriva deciziei din 09 iunie 2022 a Curții Supreme de Justiție, prin care a fost

admis recursul depus de Casa Națională de Asigurări Sociale a Republicii Moldova, s-

a casat integral decizia din 07 iulie 2021 a Curții de Apel Chișinău și hotărârea din 18

noiembrie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani, și s-a emis o decizie nouă de

respingere a acțiunii depuse de Nadejda Dicusară,

c o n s t a t ă:

La 14 decembrie 2017, Nadejda Dicusară a depus cerere de chemare în judecată,

în procedura contenciosului administrativ, împotriva Casei Naționale de Asigurări

Sociale cu privire la obligarea includerii în stagiul de cotizare perioada conform

hotărârii judecătorești din 26 decembrie 2002 și recalcularea pensiei.

În motivarea acțiunii reclamanta a indicat că beneficiază de pensie din anul 2011.

La depunerea cererii de stabilire și acordare a pensiei, a prezentat toate

documentele necesare, inclusiv hotărârile judecătorești din 26 decembrie 2002 și 15

septembrie 2009, prin care a avut câștig de cauză, pentru calcularea corectă a pensiei

ce i se cuvine pentru un stagiu de muncă de 30 de ani.

Cu toate acestea, Casa Națională de Asigurări Sociale la calcularea stagiului său

de muncă nu a ținut cont de hotărârea judecătorească irevocabilă din 26 decembrie

1

2002 a Curții de Apel a Republicii Moldova, iar cererile sale adresate instituției

competente în acest sens au fost respinse.

Nadejda Dicusară consideră că Casa Națională de Asigurări Sociale urma să-i

calculeze pensia reieșind din datele din carnetul de muncă vechi și cel nou, fapt ce nu a

fost realizat.

În opinia reclamantei omisiunile admise la calcularea stagiului de muncă nu-i pot

fi incriminate ei, dar organului de stabilire și calculare a pensiei adică Casei Naționale

de Asigurări Sociale.

Pe parcursul judecării cauzei, și anume la 15 iunie 2018, Nadejda Dicusară a

depus cerere prin care și-a concretizat pretențiile, înaintând-le împotriva Casei

Naționale de Asigurări Sociale, Inspectoratului Muncii și Sănătății, și Ministerului

Justiției.

În susținerea cererii de concretizare, reclamanta a indicat că s-a adresat

Cooperativei de Consum din or.Criuleni cu cerere, solicitând recalcularea pensiei, însă

nu a primit niciun răspuns, iar, Agenția pentru Ocuparea Forței de Muncă Criuleni a

refuzat să o pună la evidență.

La 15 iunie 2019, Nadejda Dicusară a depus supliment la cererea de chemare în

judecată, înaintând-o inclusiv și împotriva Cooperativei de Consum din or.Criuleni,

solicitînd obligarea includerii stagiului de cotizare 4 ani stagiu de muncă până la 26

decembrie 2002 (data emiterii deciziei irevocabile a Curții de Apel a Republicii

Moldova, prin care URECOOP Criuleni a fost obligată să modifice temeiul și data

concedierii Nadejdei Dicusară, considerând-o concediată în baza art.38 alin.(1) pct.1)

din Codul muncii - în legătură cu reducerea statelor și lichidarea întreprinderii,

începând cu data de 26 decembrie 2002) și recalcularea pensiei conform stagiului de

cotizare de 30 ani.

Prin hotărârea din 18 noiembrie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani a

fost admisă parțial acțiunea depusă de Nadejda Dicusară. A fost obligată Casa

Națională de Asigurări Sociale să efectueze recalcularea pensiei pentru limită de vârstă

a Nadejdei Dicusară, ținând cont de stagiul de cotizare stabilit prin decizia irevocabilă

din 26 decembrie 2002 a Curții de Apel a Republicii Moldova. În rest, acțiunea a fost

respinsă ca neîntemeiată.

La 04 decembrie 2019, Nadejda Dicusară a depus apel împotriva hotărârii primei

instanțe, iar la 21 ianuarie 2020 a prezentat motivarea apelului, solicitând casarea

parțială a hotărârii Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani din 18 noiembrie 2019, în

partea respingerii acțiunii, cu emiterea în această parte a unei decizii noi de admitere

integrală a acțiunii (f.d. 174, 198, vol. I).

La 09 decembrie 2019, Casa Națională de Asigurări Sociale a depus apel

nemotivat împotriva hotărârii primei instanțe, iar la 30 decembrie 2019 a fost

prezentată motivarea apelului, solicitând casarea integrală a hotărârii Judecătoriei

Chișinău, sediul Râșcani din 18 noiembrie 2019, cu emiterea unei decizii noi de

respingere a acțiunii (f.d. 184, 191, vol.I).

Prin decizia din 30 septembrie 2020 a Curții de Apel Chișinău au fost respinse

apelurile depuse de Nadejda Dicusară și Casa Națională de Asigurări Sociale, și s-a

menținut hotărârea din 18 noiembrie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani.

2

La 06 octombrie 2020, Casa Națională de Asigurări Sociale a depus recurs

nemotivat împotriva deciziei instanței de apel, iar la 24 noiembrie 2020 a fost

prezentată motivarea recursului, solicitând admiterea acestuia, casarea deciziei din 30

septembrie 2020 a Curții de Apel Chișinău, cu emiterea unei decizii noi de respingere

a acțiunii.

Prin decizia din 14 aprilie 2021 a Curții Supreme de Justiție a fost admis recursul

depus de Casa Națională de Asigurări Sociale. A fost casată integral decizia din 30

septembrie 2020 a Curții de Apel Chișinău, cu remiterea cauzei spre rejudecare la

Curtea de Apel Chișinău, în alt complet de judecată.

Prin decizia din 07 iulie 2021 a Curții de Apel Chișinău au fost respinse apelurile

depuse de Nadejda Dicusară și Casa Națională de Asigurări Sociale, și menținută

hotărârea din 18 noiembrie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani.

La 09 iulie 2021, prin intermediul poștei electronice, Casa Națională de Asigurări

Sociale a depus recurs împotriva deciziei instanței de apel, iar la 28 octombrie 2021 a

prezentat motivarea recursului, solicitând admiterea acestuia, casarea deciziei din 07

iulie 2021 a Curții de Apel Chișinău și a hotărârii din 18 noiembrie 2019 a Judecătoriei

Chișinău, sediul Râșcani, cu emiterea unei decizii noi de respingere a acțiunii depuse

de Nadejda Dicusară.

La 26 aprilie 2022, Nadejda Dicusară a depus referință, solicitând să fie respins

recursul depus de Casa Națională de Asigurări Sociale, cu menținerea deciziei din 07

iulie 2021 a Curții de Apel Chișinău și hotărârii din 18 noiembrie 2019 a Judecătoriei

Chișinău, sediul Râșcani, pe care le consideră legale și întemeiate.

Prin decizia din 09 iunie 2022 a Curții Supreme de Justiție s-a admis recursul

depus de Casa Națională de Asigurări Sociale. S-a casat integral decizia din 07 iulie

2021 a Curții de Apel Chișinău și hotărârea din 18 noiembrie 2019 a Judecătoriei

Chișinău, sediul Râșcani, și s-a emis o decizie nouă de respinge a cererii de chemare în

judecată depusă de Nadejda Dicusară împotriva Casei Naționale de Asigurări Sociale,

Inspectoratului de Stat al Muncii, Ministerului Justiției al Republicii Moldova și

Cooperativei de Consum din or.Criuleni cu privire la obligarea includerii stagiului de

cotizare și recalcularea pensiei.

La 13 ianuarie 2023, Dicusară Nadejda a depus cerere de revizuire împotriva

deciziei din 09 iunie 2022 a Curții Supreme de Justiție, solicitând, admiterea cererii,

casarea deciziei instanței de recurs, cu redeschiderea procedurii în ordine de recurs,

prin care să fie menținută decizia Curții de Apel Chișinău din 07 iunie 2021 și

hotărârea din 18 noiembrie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani.

În susținerea cererii de revizuire, cu trimitere la prevederile art.449 din Codul de

procedură civilă, Nadejda Dicusară a indicat că, din conținutul certificatului nr.90 din

10 noiembrie 2011 a președintelui UCOOP Criuleni, C. Balaban, rezultă că executorul

judecătoresc a încasat din contul UCOOP Criuleni suma de 8058 de lei, deși trebuia

să-i achite suma de 8169 de lei. Președintele UCOOP Criuleni, C. Balaban a refuzat

benevol să facă defalcările corespunzătoare în fondul social pentru pensii, dar i-a

eliberat certificatul nr.90 din 10 noiembrie 2011, ca să se adreseze desinestătător la

executorul judecătoresc. Certificatul nr.90 din 10 noiembrie 2011 a UCOOP Criuleni

constituie o probă că, la data de 10.11.2011 s-a adresat la executorul judecătoresc întru

3

executarea titlului executoriu nr.2a-1584/09 din 15 septembrie 2009 eliberat de Curtea

de Apel Chișinău, termenul de adresare fiind de 1 an și 8 luni.

Este eronată concluzia Curții Supreme de Justiție ca a omis termenul de 3 ani de

executare a titlului executoriu nr.2a-1584/09 din 15 septembrie 2009 eliberat de Curtea

de Apel Chișinău, deoarece s-a adresat la executorii judecătorești, însă trebuia să

achite 4000 de lei, din care motiv s-a adresat UCOOP Criuleni cu cerere către

angajator pentru aș da acordul să-i facă defalcările corespunzătoare în fondul social

pentru pensii.

Curtea Supremă de Justiție în decizia din 09 iunie 2022 a făcut trimitere la

prevederile art.5 alin.(1)-(3) din Legea nr.489 din 08 iulie 1999 privind sistemul public

de asigurări sociale, de unde rezultă că în stagiul de cotizare se includ și perioadele

necontributive ale asiguratului asimilate stagiului de cotizare cum ar fi „situații

excepționale” și că în cadrul ședințelor de judecată de multe ori a atenționat instanțele

de judecată că cazul său constituie o excepție, deoarece derivă dintr-un litigiu de

muncă, în care a fost restabilită în drepturi.

La 06 februarie 2023, întru respectarea dreptului părților la un proces echitabil,

Curtea Supremă de Justiție a expediat în adresa Casei Naționale de Asigurări Sociale,

Inspectoratului de Stat al Muncii, Ministerului Justiției și Cooperativei de Consum din

or.Criuleni copia cererii de revizuire depusă de Dicusară Nadejda, cu înștiințarea

despre posibilitatea depunerii referințelor.

La 03 martie 2023, prin intermediul poștei electronice, Casa Națională de

Asigurări Sociale a depus referință, solicitând să fie respinsă ca fiind inadmisibilă

cererea de revizuire depusă de Nadejda Dicusară împotriva deciziei din 09 iunie 2022

a Curții Supreme de Justiție, invocând că argumentele revizuirii nu se încadrează în

temeiurile prevăzute la art.449 din Codul de procedură civilă pentru retractarea unei

decizii irevocabile, cu redeschiderea procesului.

Alte referințe nu au fost depuse.

Conform art.195 din Codul administrativ, procedura acțiunii în contenciosul

administrativ se desfășoară conform prevederilor prezentului cod. Suplimentar se

aplică corespunzător prevederile Codului de procedura civilă, cu excepția art.169–171.

În conformitate cu art.446 alin.(1) și (2) din Codul de procedură civilă, pot fi

supuse revizuirii hotărârile, ordonanțele, încheierile și deciziile irevocabile ale tuturor

instanțelor judecătorești, în condițiile prezentului capitol. Încheierile de încetare a

procesului conform art.265 lit.c) și d), precum și cele prin care se respinge acțiunea ca

fiind tardivă conform art.1861 pot fi supuse revizuirii. Încheierile judecătorești care nu

se referă la fondul cauzei, precum și deciziile emise în privința acestora nu se supun

revizuirii. În aceste cazuri, încheierile de inadmisibilitate a revizuirii nu se supun

niciunei căi de atac.

Conform art.448 alin.(2) din Codul de procedură civilă, cererea de revizuire

împotriva unei hotărâri care, fiind supusă căilor de atac, a fost menținută, modificată

sau casată, emițându-se o nouă hotărâre, se soluționează de instanța care a menținut, a

modificat hotărârea sau a emis o nouă hotărâre.

Potrivit art.451 alin.(2) din Codul de procedură civilă, cererea de revizuire se

depune la instanța competentă prevăzută la art.448.

4

Se reține că, prin decizia din 09 iunie 2022 a Curții Supreme de Justiție s-a admis

recursul depus de Casa Națională de Asigurări Sociale. S-a casat integral decizia din

07 iulie 2021 a Curții de Apel Chișinău și hotărârea din 18 noiembrie 2019 a

Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani, și s-a emis o decizie nouă de respinge a cererii

de chemare în judecată depusă de Nadejda Dicusară.

Prin urmare, Curtea Supremă de Justiție este competentă de a examina cererea de

revizuire depusă de Nadejda Dicusară împotriva deciziei din 09 iunie 2022 a Curții

Supreme de Justiție.

Conform art.452 alin.(11) din Codul de procedură civilă, dacă examinarea cererii

de revizuire este de competența Curții Supreme de Justiție sau a instanței de apel,

ședințele se desfășoară fără înștiințarea participanților la proces. Dacă instanța care

examinează cererea de revizuire consideră necesară prezența participanților la proces,

aceasta dispune înștiințarea lor.

În speță, completul de judecată a decis examinarea cererii de revizuire în lipsa

participanților la proces, cu plasarea datei ședinței pe pagina web a Curții Supreme de

Justiție, fiind inoportună invitarea părților, întrucât argumentele expuse în cererea de

revizuire au fost formulate cu suficientă precizie pentru a permite instanței examinarea

acesteia.

Studiind materialele cauzei în raport cu argumentele invocate în cererea de

revizuire, completul de judecată al Curții Supreme de Justiție consideră că cererea de

revizuire urmează a fi respinsă ca fiind inadmisibilă, din următoarele motive.

Se remarcă că posibilitatea revizuirii prevăzute de Capitolul XXXIX din Codul de

procedură civilă reprezintă o cale excepțională de atac.

Prin urmare, cererile de revizuire a hotărârilor judecătorești trebuie supuse unei

analize stricte.

În conformitate cu art.447 din Codul de procedură civilă, sunt în drept să depună

cerere de revizuire: a) părțile și alți participanți la proces; b) persoanele care nu au

participat la proces, dar care sunt lezate în drepturi prin hotărârea, încheierea sau

decizia judecătorească; c) Agentul guvernamental, precum și subiecții menționați la

lit.a) și b) din prezentul articol, în cazurile prevăzute la art.449 lit.g) și h).

Conform art.449 din Codul de procedură civilă, revizuirea se declară în cazul în

care: a) s-a constatat, prin sentință penală irevocabilă, comiterea unei infracțiuni în

legătură cu cauza care se judecă; b) au devenit cunoscute unele circumstanțe sau fapte

esențiale ale cauzei care nu au fost și nu au putut fi cunoscute revizuentului, dacă

acesta dovedește că a întreprins toate măsurile pentru a afla circumstanțele și faptele

esențiale în timpul judecării anterioare a cauzei; c) instanța a emis o hotărâre cu privire

la drepturile persoanelor care nu au fost implicate în proces; e) s-a anulat ori s-a

modificat hotărârea, sentința sau decizia instanței judecătorești care au servit drept

temei pentru emiterea hotărârii sau deciziei a căror revizuire se cere; e1) a fost aplicată

o lege declarată neconstituțională de către Curtea Constituțională și la judecarea cauzei

a fost ridicată excepția de neconstituționalitate, iar instanța de judecată a respins

cererea privind sesizarea Curții Constituționale sau din hotărârea Curții Constituționale

rezultă că prin aceasta s-a încălcat un drept garantat de Constituție sau de tratatele

internaționale în domeniul drepturilor omului; g) Curtea Europeană a Drepturilor

5

Omului sau Guvernul Republicii Moldova a inițiat o procedură de reglementare pe

cale amiabilă într-o cauză pendinte împotriva Republicii Moldova; h) Curtea

Europeană a Drepturilor Omului a constatat, printr-o hotărâre, fie Guvernul Republicii

Moldova a recunoscut, printr-o declarație, o încălcare a drepturilor sau libertăților

fundamentale care poate fi remediată, cel puțin parțial, prin anularea hotărârii

pronunțate de o instanță de judecată națională.

În conformitate cu art.451 alin.(1) din Codul de procedură civilă, cererea de

revizuire se depune în scris de persoanele menționate la art.447, indicându-se în mod

obligatoriu temeiurile consemnate la art.449 și anexându-se probele ce le confirmă.

Conform art.452 alin.(2) din Codul de procedură civilă, dezbaterile sunt limitate

la admisibilitatea revizuirii și la faptele pe care se întemeiază.

Verificând circumstanțele cauzei în raport cu cererea de revizuire și cadrul legal

aplicabil speței, completul de judecată al Curții Supreme de Justiție consideră că,

alegațiile invocate de Nadejda Dicusară în cererea de revizuire, precum că, din

conținutul certificatului nr.90 din 10 noiembrie 2011 a președintelui UCOOP

Criuleni, C. Balaban, rezultă că executorul judecătoresc a încasat din contul UCOOP

Criuleni suma de 8058 de lei, deși trebuia să-i achite suma de 8169 de lei.

Președintele UCOOP Criuleni, C. Balaban a refuzat benevol să facă defalcările

corespunzătoare în fondul social pentru pensii, dar i-a eliberat certificatul nr.90 din

10 noiembrie 2011, ca să se adreseze desinestătător la executorul judecătoresc.

Certificatul nr.90 din 10 noiembrie 2011 a UCOOP Criuleni constituie o probă că, la

data de 10.11.2011 s-a adresat la executorul judecătoresc întru executarea titlului

executoriu nr.2a-1584/09 din 15 septembrie 2009 eliberat de Curtea de Apel Chișinău,

termenul de adresare fiind de 1 an și 8 luni. Este eronată concluzia Curții Supreme de

Justiție ca a omis termenul de 3 ani de executare a titlului executoriu nr.2a-1584/09

din 15 septembrie 2009 eliberat de Curtea de Apel Chișinău, deoarece s-a adresat la

executorii judecătorești, însă trebuia să achite 4000 de lei, din care motiv s-a adresat

UCOOP Criuleni cu cerere către angajator pentru aș da acordul să-i facă defalcările

corespunzătoare în fondul social pentru pensii. Curtea Supremă de Justiție în decizia

din 09 iunie 2022 a făcut trimitere la prevederile art.5 alin.(1)-(3) din Legea nr.489

din 08 iulie 1999 privind sistemul public de asigurări sociale, de unde rezultă că în

stagiul de cotizare se includ și perioadele necontributive ale asiguratului asimilate

stagiului de cotizare cum ar fi „situații excepționale” și că în cadrul ședințelor de

judecată de multe ori a atenționat instanțele de judecată că cazul său constituie o

excepție, deoarece derivă dintr-un litigiu de muncă, în care a fost restabilită în

drepturi, nu constituie temeiuri în sensul art.449 lit.b) din Codul de procedură civilă,

care ar permite redeschiderea procesului în ordine de recurs după devenirea irevocabilă

a deciziei din 09 iunie 2022 a Curții Supreme de Justiție, dar rezidă din interpretarea

greșită a acestor prevederi legale.

Mai mult, revizuenta Nadejda Dicusară nu a indicat expres temeiul legal prevăzut

de art.449 din Codul de procedură civilă, pe care își întemeiază prezenta cerere de

revizuire.

6

De altfel, argumentele invocate în susținerea cererii de revizuire nu constituie

circumstanțe esențiale ale cauzei, care nu au putut fi cunoscute revizuentei la data

examinării cauzei în ordine de recurs, care să răstoarne soluția instanței de recurs.

Aspectele invocate de Nadejda Dicusară în cererea de revizuire reflectă caracterul

unor critici, prin care se urmărește retractarea unui act de dispoziție judecătoresc

irevocabil, revizuenta exprimându-și nemulțumirea față de soluția conținută în decizia

din 09 iunie 2022 a Curții Supreme de Justiție, prin care s-a emis o decizie nouă de

respingere a acțiunii depuse de Dicusară Nadejda.

În contextul expus, completul de judecată al Curții Supreme de Justiție consideră

că argumentele Nadejdei Dicusară invocate ca temeiuri de revizuire a deciziei

irevocabile din 09 iunie 2022 a Curții Supreme de Justiție, nu se încadrează în

prevederile art.449 din Codul de procedură civilă și nu constituie împrejurări de

redeschidere a procesului.

De fapt, cererea de revizuire depusă de Nadejda Dicusară reprezintă un „recurs

deghizat”, manifestată prin dezacordul ultimei cu soluția pronunțată de Curtea

Supremă de Justiție în decizia irevocabilă din 09 iunie 2022. Or, revizuirea este o cale

de atac de retractare și nu de reformare a hotărârii contestate, iar retractarea

neîntemeiată a hotărârii contestate duce la încălcarea principiului stabilității

raporturilor juridice, care înseamnă că soluția definitivă a oricărui litigiu nu trebuie

rediscutată fără motive legale.

De aceea, legea admite revizuirea numai în cazuri strict determinate, iar

competența instanțelor ierarhic superioare de revizuire trebuie exercitată pentru a

corecta erorile judiciare și omisiunile justiției, dar nu pentru a efectua o nouă

examinare.

La acest capitol, completul de judecată Curții Supreme de Justiție remarcă că,

Curtea Constituțională a Republicii Moldova în decizia nr.60 din 09 iunie 2020 de

inadmisibilitate a sesizărilor nr.229g/2019 și nr.5g/2020 privind excepția de

neconstituționalitate a articolelor 121 alin.(4), 49, 53 alin.(5), 448 și 452 din Codul de

procedură civilă, la §47, 48 cert a stabilit că, în conformitate cu art.452 alin.(2) din

Codul de procedură civilă dezbaterile sunt limitate la admisibilitatea revizuirii și la

faptele pe care se întemeiază. Așadar, la etapa admisibilității, instanța de revizuire

examinează dacă se atestă sau nu vreun temei din cele prevăzute la art.449 din Codul

de procedură civilă. Prin definiție și prin esență, în cadrul examinării admisibilității

revizuirii se analizează circumstanțe sau fapte esențiale ale cauzei care nu au fost și nu

au putut fi cunoscute la pronunțarea actului judecătoresc a cărui revizuire se cere.

Scopul căii de atac (extraordinară) a revizuirii este retractarea actului judecătoresc

irevocabil, având în vedere noile realități.

De altfel, procedura de revizuire prevăzută la art.449 – 453 din Codul de

procedură civilă servește scopului înlăturării lacunelor și omisiunilor justiției care

urmează a fi aplicate într-o manieră compatibilă cu prevederile art.6§1 din Convenția

Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului și Libertăților Fundamentale, fiind

respectat principiul securității raporturilor juridice, care semnifică, potrivit

jurisprudenței degajate de Curtea Europeană a Drepturilor Omului, că o soluție

definitivă al oricărui litigiu nu urmează a fi rediscutată. Excepție de la acest principiu

7

poate fi doar cazul când reexaminarea este necesară în virtutea circumstanțelor

fundamentale și obligatorii (speța de referință Brumărescu c. României, hotărârea

Curții Europene a Drepturilor Omului din 28 octombrie 1999).

Aceeași regulă a fost reiterată de Curtea Europeană a Drepturilor Omului în speța

Roșca c. Moldovei, hotărârea din 22 martie 2005, unde s-a subliniat expres că dreptul

la un proces echitabil în fața unei instanțe de judecată independentă și imparțială,

garantat de art. 6§1 din Convenție, urmează a fi interpretat prin prisma Preambulului

Convenției, care enunța preeminență principiului supremației dreptului ca element al

patrimoniului comun al statelor contractante. Unul dintre elementele fundamentele a

preeminenței este principiul securității raporturilor juridice, care înseamnă că o soluții

definitivă al oricărui litigiu nu trebuie rediscutată. Totodată, principiul securității

raporturilor juridice presupune respectul față de regula lucrului judecat.

Securitatea raporturilor juridice presupune respectarea principiului res judicata,

adică caracterului irevocabil al hotărârilor judecătorești, care cere ca nici o parte să nu

aibă dreptul să solicite revizuirea unei hotărâri irevocabile și obligatorii doar cu scopul

de a obține o reexaminare și o nouă determinare a cauzei. Competența instanțelor

ierarhic superioare de revizuire trebuie exercitată pentru a corecta erorile judiciare și

omisiunile justiției, dar nu pentru a efectua o nouă examinare.

Revizuirea nu trebuie considerată un apel camuflat, iar simpla existență a două

opinii diferite cu privire la aceeași chestiune nu este un temei de reexaminare. O

abatere de la acest principiu este justificată doar atunci când este necesară, datorită

unor circumstanțe esențiale și convingătoare (Josan vs. Moldova, nr. 37431/02, §25;

Brumărescu vs. România, nr. 28342/95, §6; Ryabykh vs. Rusia, nr. 52854/99, §52).

În această ordine de idei, și având în vedere normele legale naționale și

raționamentele Curții Europene a Drepturilor Omului enunțate supra, completul de

judecată reține că, o eventuală admitere a cererii de revizuire depusă de Nadejda

Dicusară în lipsa unor circumstanțe fundamentale și obligatorii, ar însemna încălcarea

principiului securității raporturilor juridice și a drepturilor celorlalte părți la un proces

echitabil garantate de art.6§1 din Convenția Europeană pentru Apărarea Drepturilor

Omului și a Libertăților Fundamentale.

Din considerentele menționate și având în vedere faptul argumentele invocate de

revizuentă sunt neîntemeiate, completul de judecată al Curții Supreme de Justiție

concluzionează de a respinge ca fiind inadmisibilă cererea de revizuire depusă de

Nadejda Dicusară împotriva deciziei irevocabile din 09 iunie 2022 a Curții Supreme de

Justiție.

În conformitate cu art.195 și art.230 din Codul administrativ în coroborare cu

art.453 alin.(1) lit.a) din Codul de procedură civilă, completul de judecată al Curții

Supreme de Justiție

d i s p u n e:

Se respinge ca fiind inadmisibilă cererea de revizuire depusă de Nadejda Dicusară

împotriva deciziei din 09 iunie 2022 a Curții Supreme de Justiție, în cauza de

contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă de Nadejda

Dicusară împotriva Casei Naționale de Asigurări Sociale a Republicii Moldova,

8

Inspectoratului de Stat al Muncii, Ministerului Justiției al Republicii Moldova și

Cooperativei de Consum din or.Criuleni cu privire la obligarea includerii stagiului de

cotizare și recalcularea pensiei.

Încheierea nu se spune niciunei căi de atac.

Președinte, judecător Aliona Miron

judecători Mariana Pitic

Ion Malanciuc

Oxana Parfeni

Aliona Donos

9