2ra-908/22 — cu privire la compensarea cheltuielilor de asistenta juridica
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- cu privire la compensarea cheltuielilor de asistenta juridica
- Temei legal
- temeiurile inadmisibilitatii recursulu
2ra-908/22 — cu privire la compensarea cheltuielilor de asistenta juridica (Curtea Supremă de Justiție, 2022)
Dosarul nr. 2ra-908/22
2-21041655-01-2ra-30062022
Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Centru – Badan-Melnic Eleonora
Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău – A. Pahopol, R. Pulbere, V. Mihaila
ÎNCHEIERE
03 august 2022 mun. Chișinău
Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ
al Curții Supreme de Justiție
în componența:
Președintele completului, judecătorul Maria Ghervas
judecătorii Mariana Pitic
Victor Burduh
examinând admisibilitatea recursului declarat de către Inspectoratul General
al Poliției,
în cauza civilă intentată la cererea de chemare în judecată depusă de către
Pansela Beicu împotriva Inspectoratului General al Poliției al Ministerului
Afacerilor Interne cu privire la compensarea cheltuielilor de asistență juridică,
împotriva deciziei din 03 mai 2022 a Curții de Apel Chișinău, prin care s-a
respins apelul depus de către Inspectoratul General al Poliției al Ministerului
Afacerilor Interne și s-a menținut hotărârea din 21 octombrie 2021 a Judecătoriei
Chișinău, sediul Centru,
constată:
La 19 martie 2021 Pansela Beicu a depus cerere de chemare în judecată,
concretizată la 20 iulie 2021, împotriva Inspectoratului General al Poliției al
Ministerului Afacerilor Interne, prin care a solicitat compensarea cheltuielilor de
asistență juridică în sumă de 11 000 lei suportate la examinarea cauzei civile și
soluționată prin hotărârea din 22 ianuarie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul
Centru, menținută prin decizia din 14 mai 2019 a Curții de Apel Chișinău. (f.d. 33)
În motivarea acțiunii reclamanta a menționat că la 13 august 2018 s-a adresat
cu cerere de chemare în judecată către Ministerul Afacerilor Interne și Inspectoratul
General al Poliției cu privire la declararea ca fiind neîntemeiate răspunsurile nr.
34/3-P-283/18 din 11 iulie 2018 și nr. 44/10-B-517/18 din 30 iulie 2018 și obligarea
de a efectua recalcularea vechimii în muncă pentru perioada efectuării serviciului în
cadrul Centrului de plasament temporar al minorilor al Ministerului Afacerilor
Interne, cuprinsă în intervalul 06 martie 2006 – 05 martie 2013.
Prin hotărârea din 22 ianuarie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru s-a
admis parțial cererea de chemare în judecată menționată supra, fiind recunoscut ca
neîntemeiat refuzul Inspectoratului General al Poliției, materializat prin răspunsul
1
nr. 34/3-P-283/18 din 11 iulie 2018, cu obligarea de a include în calculul vechimii
în muncă a reclamantei avantajele – patru luni de vechime în muncă pentru trei luni
de serviciu, pentru perioada efectuării serviciului în cadrul Centrului de plasament
temporar al minorilor al Ministerului Afacerilor Interne, pentru perioada 06 martie
2006 – 05 martie 2013. Prin aceiași hotărâre a fost respinsă ca neîntemeiată pretenția
reclamantei Pansela Beicu înaintată către Ministerul Afacerilor Interne.
Prin decizia din 14 mai 2019 a Curții de Apel Chișinău a fost menținută
hotărârea din 22 ianuarie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, iar recursul
declarat de către Inspectoratul General al Poliției a fost considerat inadmisibil prin
încheierea din 04 septembrie 2019 a Curții Supreme de Justiție.
La 13 septembrie 2019, în vederea executării hotărârii judecătorești,
Inspectoratul General al Poliției a emis ordinul nr. 157ef. din 13 septembrie 2019
privind recalcularea vechimii în muncă petiționarei, cu avantajele prevăzute de lege.
Reclamanta a invocat că, beneficierea de avantajele oferite de lege a fost
posibilă doar în urma parcurgerii căii judiciare de soluționare a litigiului, cu suportul
avocaților care i-au acordat servicii de asistență juridică, deoarece Inspectoratul
General al Poliției a refuzat clarificarea disensiunilor pe cale amiabilă.
Serviciile de asistență juridică i-au fost acordate de avocații Vadim Pavalachi
și Vladimir Kovali, cu care a încheiat, separat, contracte de asistență juridică și
cărora le-a achitat onorarii în mărime de 8000 lei și respectiv 3000 lei.
Totodată, reclamanta a evidențiat că își întemeiază acțiunea pe prevederile art.
82, 90, lit. i), 94 și 96 din Codul de procedură civilă și că prin prisma practicii Curții
Europene a Drepturilor Omului, cheltuielile de asistență juridică suportate
corespund criteriului de necesitate, sunt realmente angajate și rezonabile ca mărime.
Astfel, suportarea cheltuielilor de asistență juridică se confirmă prin
materialul probator administrat, și anume, contractul de asistență juridică nr. 120 din
06 iunie 2018, încheiat cu Cabinetul Avocatului „Vadim Pavalachi”, contractul de
asistență juridică nr. 15 din 08 decembrie 2018, încheiat cu Cabinetul Avocatului
„Kovali Vladimir” și bonurile de plată seria/nr. PL 170389, PL 170396 și EH
338604.
Reclamanta a afirmat că cererea de chemare în judecată a fost întocmită de
către avocatul Vadim Pavalachi, iar ulterior interesele sale au fost reprezentate în
ședințele de judecată de către avocatul Vladimir Kovali, iar pentru a determina
caracterul rezonabil al cheltuielilor de judecată, urmează să se țină cont și de
complexitatea cauzei, dificultatea întrebărilor juridice, aportul avocatului la
soluționarea cauzei, rezultatul obținut, durata relațiilor juridice client-avocat,
experiența, reputația și abilitatea avocatului, justificarea și ponderea mijloacelor de
apărare utilizate.
Prin hotărârea din 21 octombrie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru
s-a admis parțial cererea de chemare în judecată depusă de către Pansela Beicu.
S-a încasat din contul Inspectoratului General al Poliției al Ministerului
Afacerilor Interne în beneficiul Panselei Beicu suma de 6000 lei pentru compensarea
cheltuielilor de asistență juridică suportate în procesul civil intentat în baza cererii
de chemare în judecată depuse de Pansela Beicu împotriva Inspectoratului General
al Poliției și Ministerului Afacerilor Interne al Republicii Moldova cu privire la
recalcularea vechimii în muncă. (f.d. 128, 139-146)
2
Inspectoratul General al Poliției, în termen, a depus cerere de apel împotriva
hotărârii din 21 octombrie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru.
Prin decizia din 03 mai 2022 a Curții de Apel Chișinău s-a respins apelul
depus de către Inspectoratul General al Poliției și s-a menținut hotărârea din 21
octombrie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru. (f.d. 177, 178-188)
Instanța de apel a reținut ca fiind justă concluzia instanței de fond, care a
conchis că ținând cont de munca efectiv depusă de către avocații Vadim Pavalchi și
Vladimir Kovali, precum și de faptul că reclamanta Pansela Beicu a avut câștig de
cauză parțial, cheltuielile de asistență juridică necesare și rezonabile urmează a fi
compensate de către Inspectoratul General al Poliției și Ministerul Afacerilor
Interne, respectiv sunt apreciate în mărime de 6000 lei reieșind din practica judiciară
în instanțele naționale și recomandarea Consiliului Uniunii Avocaților din 30 martie
2012 privind cuantumul onorariilor avocaților și compensarea de către instanțele de
judecată a cheltuielilor de asistență juridică.
De asemenea, instanțele ierarhic inferioare au reținut că din lucrările dosarului
se atestă că aportul avocatului Vadim Pavalachi la soluționarea cauzei include
întocmirea cererii de chemare în judecată și participarea la ședința de judecată din
22 august 2018, iar avocatului Vladimir Kovali a participat la examinarea cauzei în
instanța de fond la ședințele de judecată din 06 decembrie 2018, 14 decembrie 2018,
la judecarea cauzei în instanța de apel la ședința din 16 aprilie 2019 și a întocmit
referință la recursul declarat de Inspectoratul General al Poliției împotriva deciziei
din 14 mai 2019 a Curții de Apel Chișinău (dosarul nr. 3ra-867/19).
La data de 16 iunie 2022 Inspectoratul General al Poliției a declarat recurs,
solicitând admiterea recursului, casarea deciziei din 03 mai 2022 a Curții de Apel
Chișinău și a hotărârii din 21 octombrie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru
în partea în care a fost admisă acțiunea, cu pronunțarea unei noi hotărâri, prin care
cererea de chemare în judecată să fie respinsă ca fiind neîntemeiată.
În motivarea recursului recurentul a invocat că instanța de apel a aplicat eronat
normele de drept aplicabile speței, a constatat temeinicia pretențiilor înaintate de
către Pansela Beicu, nefiind probate cheltuielile judiciare, iar la materialele cauzei
lipsind careva probe pertinente și concludente în acest sens.
Recurentul consideră că Pansela Beicu pretinde la cheltuieli judiciare
neîntemeiate pe careva dovezi, denotă obținerea acesteia a veniturilor nejustificate
în detrimentul intereselor statului și ale bugetului de stat.
În conformitate cu articolul 433 lit. a), b), c) și d) din Codul de procedură
civilă, instanța de judecată a verificat dacă actul judecătoresc poate fi atacat cu
recurs, dacă cererea dedusă judecății este formulată de persoana îndreptățită, dacă
aceasta nu a fost depusă în mod repetat și dacă a fost declarată în termen.
Completul constată că, în speță, cererea de recurs este îndreptată împotriva
deciziei din 03 mai 2022 a Curții de Apel Chișinău, care intră în categoria de acte
specificate în articolul 429 alin. (1) din Codul de procedură civilă. De asemenea,
aceasta este depusa de către Inspectoratul General al Poliției, care are calitatea
procesuală de pârât și este îndreptățit să o conteste, nefiind depusă repetat.
În conformitate cu art. 434 alin. (1) din Codul de procedură civilă, recursul se
declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau deciziei integrale,
dacă legea nu prevede altfel.
3
Curtea de Apel Chișinău a pronunțat decizia contestată la data de 03 mai 2022.
Materialele cauzei atestă că decizia motivată a fost expediată în adresa
recurentului Inspectoratul General al Poliției la 31 mai 2022 prin poșta electronică.
(f.d. 189)
Recursul, declarat la 16 iunie 2022 de către Inspectoratul General al Poliției,
este în termen.
La data de 30 iunie 2022, Curtea Supremă de Justiție a notificat Panselei Beicu
copia recursului motivat, explicându-i dreptul de a depune referință asupra criticilor
formulate în recurs.
La data de 29 iulie 2022 Pansela Beicu a depus referință, solicitând
respingerea recursului cu menținerea deciziei instanței de apel și a hotărârii instanței
de fond.
Examinând admisibilitatea recursului, fără prezența participanților la proces,
în acord cu procedura specificată la articolul 440 din Codul de procedură civilă,
completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții
Supreme de Justiție consideră că cererea de recurs formulată de către Inspectoratul
General al Poliției, este inadmisibilă, pentru motivele ce succed.
Verificând motivele de casare, invocate în recurs, completul Colegiului atestă
că acestea nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) din
Codul de procedură civilă, deoarece se referă la dezacordul recurentului cu soluția
pronunțata de către instanța de apel, însă, nu relevă încălcarea esențială sau aplicarea
eronată a normelor de drept material sau procedural, respectiv nu constituie temei
de casare a deciziei recurate.
Totodată, completul de admisibilitate reține că recursurile exercitate conform
Secțiunii a II-a au caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și
procedural, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia ei în fapt.
Urmează a fi reiterat că procedura admisibilității constă în verificarea faptului,
dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele prevăzute în art. 432 alin. (2),
(3) și (4) din Codul de procedură civilă.
În conformitate cu prevederilor art. 432 alin. (1) din Codul de procedură civilă
părțile și alți participanți la proces sunt în drept să declarare recurs în cazul în care
se invocă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau
a normelor de drept procesual.
Aliniatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se
consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcare sau
aplicate eronat, iar alin. (4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele indicate
la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în
care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a cauzei sau în cazul
în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța
judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea
drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.
În conformitate cu art. 433 lit. a) din Codul de procedură civilă cererea de
recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în
temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4).
Totodată, potrivit jurisprudenței CEDO, recursul trebuie să fie efectiv, adică
să fie capabil să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere, la fel recursul trebuie
4
să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri, pe când în recursul
declarat de către Inspectoratul General al Poliției, asemenea aspecte nu se regăsesc.
În speță, completul Colegiului menționează că recursul în cauză conține
obiecții de fapt și de drept, care deja au fost studiate și verificate de către instanța de
apel, primind o apreciere corespunzătoare.
În consecință, nu există aparența unei încălcări a dreptului recurentului la
soluționarea tuturor argumentelor cu privire la judecarea cauzei în apel, în modul în
care este garantat de art. 6 § 1 al Convenției.
Drept urmare, se reține că argumentele invocate de către recurent nu pot
constitui temei de admisibilitate a recursului, deoarece nu denotă încălcarea esențială
sau aplicarea eronată a normei de drept material sau a normei de drept procesual, așa
cum formal invocă Inspectoratul General al Poliției și, respectiv, nu constituie temei
de casare a deciziei recurate.
În astfel de circumstanțe, completul Colegiului civil, comercial și de
contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a
considera recursul declarat de către Inspectoratul General al Poliției, ca fiind
inadmisibil.
Conform celor expuse, în temeiul art. 431, alin. (1) și (2), art. 433, lit. a), 440,
alin. (1) și (11) din Codul de procedură civilă, completul Colegiului civil, comercial
și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție
dispune:
Se consideră inadmisibil recursul declarat de către Inspectoratul General al
Poliției, împotriva deciziei din 03 mai 2022 a Curții de Apel Chișinău.
Încheierea este irevocabilă.
Președintele completului,
judecătorul Maria Ghervas
judecătorii Mariana Pitic
Victor Burduh
5