2ac-178/22 — obligarea transmiterii in proprietate a bunului imobil, incasarea sumei, repararea prejudiciului moral si compensarea cheltuielilor de judecata
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- obligarea transmiterii in proprietate a bunului imobil, incasarea sumei, repararea prejudiciului moral si compensarea cheltuielilor de judecata
- Temei legal
- cerere de stramutare
2ac-178/22 — obligarea transmiterii in proprietate a bunului imobil, incasarea sumei, repararea prejudiciului moral si compensarea cheltuielilor de judecata (Curtea Supremă de Justiție, 2022)
Dosarul nr. 2ac-178/22
2-18158746-01-2ac-13072022
ÎNCHEIERE
27 iulie 2022 mun. Chișinău
Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ
al Curții Supreme de Justiție
în componență:
Președintele ședinței, judecătorul Maria Ghervas
judecătorii Victor Burduh
Mariana Pitic
examinând cererea depusă de către administratorul Societății cu Răspundere
Limitată „ExFactor-Grup”, Vladimir Tonu cu privire la strămutarea cauzei la o altă
instanță de același grad,
în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Victor Păun
împotriva Societății cu Răspundere Limitată „Tivali-Com”, în proces de
insolvabilitate și administratorul insolvabilității ÎI „Chicu Dumitru”, intervenient
accesoriu Societatea cu Răspundere Limitată „ExFactor-Grup” cu privire la
obligarea transmiterii în proprietate a bunului imobil, încasarea sumei, repararea
prejudiciului moral și compensarea cheltuielilor de judecată,
constată:
La 11 mai 2015, Victor Păun, reprezentat de avocatul Nicolae Leșan a depus
cerere de chemare în judecată împotriva Societății cu Răspundere Limitată „Tivali-
Com”, în proces de insolvabilitate și administratorul insolvabilității ÎI „Chicu
Dumitru” cu privire la obligarea transmiterii în proprietate a bunului imobil,
încasarea sumei, repararea prejudiciului moral și compensarea cheltuielilor de
judecată.
Prin încheierea din 06 octombrie 2015 a Judecătoriei Centru, mun. Chișinău s-
a strămutat cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Victor Păun
împotriva SRL „Tivali-Com”, în proces de insolvabilitate și administratorul
insolvabilității ÎI „Chicu Dumitru” cu privire la la obligarea transmiterii în
proprietate a bunului imobil, încasarea sumei, repararea prejudiciului moral și
compensarea cheltuielilor de judecată, pentru examinare după competență Curții de
Apel Chișinău.
Prin încheierea din 11 iulie 2016 a Curții de Apel Chișinău, s-a admis cererea
administratorului insolvabilității SRL „Tivali-Com”, Chicu Dumitru și s-a atras în
calitate de intervenient accesoriu SRL „ExFactor-Grup”.
1
Prin hotărârea din 28 iunie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Central acțiunea
s-a respins.
La 28 iulie 2021, Victor Păun, reprezentat de avocatul Nicolae Leșan a contestat
hotărârea din 28 iunie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Central, solicitând
casarea acesteia și emiterea unei hotărâri, prin care acțiunea să fie admisă.
Potrivit fișei de repartizare a dosarului, cauza civilă, la cererea de chemare în
judecată depusă de Victor Păun împotriva SRL „Tivali-Com”, în proces de
insolvabilitate și administratorul insolvabilității ÎI „Chicu Dumitru”, intervenient
accesoriu SRL „ExFactor-Grup” cu privire la obligarea transmiterii în proprietate a
bunului imobil, încasarea sumei, repararea prejudiciului moral și compensarea
cheltuielilor de judecată, a fost repartizată judecătorului Curții de Apel Chișinău,
Boris Bîrca, iar potrivit fișei de repartizare repetată, cauza civilă a fost repartizată
judecătorului Curții de Apel Chișinău, Steliana Iorgov.
La 12 iulie 2022, administratorul SRL „ExFactor-Grup”, Vladimir Tonu a
depus cerere de strămutare a cauzei la o altă instanță de același grad.
În motivarea cererii a indicat că, anterior, la 05 mai 2022, același complet de
judecători format din Eugeniu Clim (raportor), Ion Secrieru și Steliana Iorgov au
examinat o cauză cu aceleași părți și cu obiect similar, existând diferența numai în
identitatea persoanei recurente, data și numărul contractului de investiții. Mai exact,
s-a examinat cererea de recurs, în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată
depusă de Serghei Goraș împotriva SRL „Tivali-Com”, intervenient accesoriu SRL
„ExFactor-Grup” cu privire la obligarea SRL „Tivali-Com” de a transmite în
proprietate lui Serghei Goraș a unui alt apartament din blocul locativ, situat în mun.
Chișinău, la aceeași adresă, cu o suprafață echivalentă apartamentului contractat, cu
compensarea reciprocă a diferenței în caz dacă există, repararea prejudiciului moral
și compensarea cheltuielilor de judecată.
A susținut că, completul de judecători menționat ai Curții de Apel Chișinău a
casat soluția instanței de insolvabilitate a Judecătoriei Chișinău, sediul Centrul și a
pronunțat o nouă hotărâre, prin care a admis acțiunea, deși instanța de insolvabilitate
a Judecătoriei Chișinău, sediul Central, examinând cererea de chemare în judecată și
probele anexate, a respins acțiunea ca fiind lipsită de suport probator.
În acest context a precizat că, instanța de insolvabilitate a concluzionat că
Sergheri Goraș nu și-a onorat obligațiile de plată, și respectiv pârâtul nu poate fi
obligat la obligația corelativă de transmitere în proprietate a unui apartament identic
celui contractat, atâta timp cât acesta nu a fost achitat.
A afirmat că, asupra judecătorilor ce fac parte din acest complet, planează
vădita bănuială privind lipsa de imparțialitate, susținută prin defavorizarea
intimatului în raport cu recurentul, și anume admiterea fără motivarea
corespunzătoare a cererilor de recurs, în cauza la care face referire.
Administratorul SRL „ExFactor-Grup”, Vladimir Tonu a invocat că, în cadrul
cauzei civile menționate a depus cererea de recuzare a completului de judecători, pe
motiv că au existat temeiuri de fapt și de drept care indicau cert la existența unor idei
2
preconcepute ale magistraților recuzați, fiind susceptibile de a afecta imparțialitatea
subiectivă.
Drept urmare, cererea de recuzare a fost respinsă ca fiind neîntemeiată, de către
un alt complet de judecători, părțile nefiind citate în ședința de judecată, deși au
solicitat expres acest fapt.
Consideră că, la caz, situația pe care a descris-o ar putea trezi bănuieli de
imparțialitate, exprimate judecătorilor Curții Supreme de Justiție.
Studiind materialele dosarului, Colegiul civil, comercial și de contencios
administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră cererea cu privire la strămutarea
cauzei neîntemeiată și care urmează a fi respinsă din următoarele considerente.
În conformitate cu art. 43 alin. (2) lit. f) din Codul de procedură civilă, instanța
strămută cauza la o altă instanță dacă există bănuieli că nepărtinirea judecătorilor ar
putea fi știrbită de circumstanțele cauzei sau de calitatea participanților la proces.
În conformitate cu art. 43 alin. (4) din Codul de procedură civilă, strămutarea
cauzei în cazurile prevăzute la alin. (2) lit. d), e), f) și g) se efectuează de către
instanța ierarhic superioară, a cărei încheiere nu se supune niciunei căi de atac.
Raportând prevederile legale enunțate la circumstanțele cauzei, Colegiul civil,
comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că
argumentele invocate de Administratorul SRL „ExFactor-Grup”, Vladimir Tonu”, în
cererea privind strămutarea cauzei la o altă instanță de același grad, nu sunt
întemeiate și nu cad sub incidența art. 43 din Codul de procedură civilă.
Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de
Justiție menționează că cererea de strămutare poate fi înaintată în temeiuri strict
determinate de legislația procesual civilă și bazată pe probe doveditoare ce confirmă
temeinicia cererii formulate, iar lipsa identificării vreunui temei care ar permite
constatarea acestui fapt, ar reprezenta un dezechilibru major în exercitarea
drepturilor procesuale ale părților.
Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de
Justiție relevă că nu există motive întemeiate, justificate prin probe concludente,
pertinente, ce ar putea arăta la eventuale bănuieli de nepărtinire a judecătorilor prin
prisma circumstanțelor cauzei sau de calitatea participanților la proces la examinarea
cauzei în ordine de recurs.
La caz, invocarea de către administratorul SRL „ExFactor-Grup”, Vladimir
Tonu a unor bănuieli de nepărtinire a judecătorilor la examinarea cererii de recurs,
precum și lipsa încrederii față de judecătorii Curții de Apel Chișinău în vederea
obiectivității acestora și imparțialității de care urmează să dea dovadă la examinarea
cauzei, este pur declarativă, fiind la nivel doar de suspiciune și nu există niciun temei
de drept prevăzut de art. 43 din Codul de procedură civilă.
Mai mult, având suspiciune de imparțialitate, până la etapa formulării cererii de
strămutare a cauzei, administratorul SRL „ExFactor-Grup”, Vladimir Tonu nu a
formulat o cerere de recuzare a judecătorilor care urmează să examineze cauza.
Nu pot fi reținute argumentele administratorului SRL „ExFactor-Grup”,
Vladimir Tonu, precum că a înaintat cerere de recuzare completului de judecători
3
Eugeniu Clim, Ion Secrieru și Steliana Iorgov, în cauza civilă, la cererea de chemare
în judecată depusă de Serghei Goraș împotriva SRL „Tivali-Com”, intervenient
accesoriu SRL „ExFactor-Grup”, fiind drept urmare respinsă.
Or, cauzele civile au părți diferite, obiect diferit și nu se află într-o conexiune
directă.
În jurisprudența sa Curtea Europeană a Drepturilor Omului a notat că, în fiecare
caz concret să se stabilească dacă există fapte dovedite de natură a ridica îndoieli în
ceea ce privește imparțialitatea judecătorilor, or, doar simpla trimitere la prevederile
art. 43 din Codul de procedură civilă, nu poate constitui temei de admitere a cererii
de strămutare.
În acest sens, articolul 6 din Convenția Europeană pentru Apărarea Drepturilor
Omului și a Libertăților Fundamentale cere instanței, care cade sub incidența sa, să
fie imparțială. Imparțialitatea, în mod normal, denotă absența prejudecății sau
părtinirii, existența sau absența acesteia putând fi probată în diferite moduri.
Astfel, Curtea Europeană a Drepturilor Omului face distincție între o abordare
subiectivă, adică încercarea de a constata convingerea personală sau interesul unui
judecător într-o anumită cauză, și o abordare obiectivă, adică determinarea dacă el a
oferit garanții suficiente pentru a exclude orice îndoială legitimă în acest sens (a se
vedea Piersack v. Belgium).
Atunci când se hotărăște dacă într-o anumită cauză există motive legitime de a
bănui că un complet nu este imparțial, punctul de vedere al celor care pretind că
acesta nu este imparțial este important, dar nu decisiv. Ceea ce este decisiv este dacă
această bănuială poate fi obiectiv justificată (a se vedea Ferrantelli and Santangelo
v. Italy ).
Din considerentele menționate, Colegiul civil, comercial și de contencios
administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a respinge cererea
de strămutare a cauzei civile în altă instanță de același grad, depusă de către
administratorul SRL „ExFactor-Grup”, cu trimiterea cauzei la Curtea de Apel
Chișinău, pentru judecare în ordine de recurs.
În conformitate cu art. 43 alin. (4), art. 269-270 din Codul de procedură civilă,
Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție
dispune:
Se respinge cererea depusă de către administratorul Societății cu Răspundere
Limitată „ExFactor-Grup”, Vladimir Tonu cu privire la strămutarea cauzei la o altă
instanță de același grad.
Cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Victor Păun împotriva
Societății cu Răspundere Limitată „Tivali-Com”, în proces de insolvabilitate și
administratorul insolvabilității ÎI „Chicu Dumitru”, intervenient accesoriu Societatea
cu Răspundere Limitată „ExFactor-Grup” cu privire la obligarea transmiterii în
proprietate a bunului imobil, încasarea sumei, repararea prejudiciului moral și
4
compensarea cheltuielilor de judecată, se remite pentru examinare în ordine de recurs
la Curtea de Apel Chișinău, în același complet de judecată.
Încheierea nu se supune niciunei căi de atac.
Președintele ședinței,
judecătorul Maria Ghervas
judecătorii Victor Burduh
Mariana Pitic
5