3ra-358/22 — privind constatrea calcularii eronate a pensiei, obligarea calcularii corecte a pensieie prin inlocuirea formulei de calcul si repararea prejudiciului moral

3ra-358/22 — privind constatrea calcularii eronate a pensiei, obligarea calcularii corecte a pensieie prin inlocuirea formulei de calcul si repararea prejudiciului moral (Curtea Supremă de Justiție, 2022)

Dosarul nr. 3ra-358/2022

2-20064761-01-3ra-09042022

prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani (jud: G. Ciobanu)

instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud: A. Bostan, Gr. Dașchevici, V. Negru)

Î N C H E I E R E

27 iulie 2022 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție,

în componența:

Președintele completului, judecătorul Tamara Chișca Doneva

judecătorii Nina Vascan

Iurie Bejenaru

examinând admisibilitatea recursului depus de Olga Burlaca, reprezentată de

avocatul Ion Modval,

în cauza de contencios administrativ, inițiată la cererea de chemare în judecată

depusă de Olga Burlaca împotriva Casei Naționale de Asigurări Sociale privind

constatarea calculării eronate a pensiei, obligarea calculării corecte a pensiei prin

înlocuirea formulei de calcul și repararea prejudiciului material,

împotriva deciziei din 14 decembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău, prin care s-a

respins cererea de apel depusă de Olga Burlaca și a fost menținută hotărârea din 15 iulie

2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani,

c o n s t a t ă:

La 26 noiembrie 2019, Petru Cașu, Raisa Tanasii, Zinaida Cașu, Antonina

Altuhova, Andrei Bogdan, Olga Burlaca și Vladimir Tanasii, au depus în comun cerere

de chemare în judecată, în procedura contenciosului administrativ împotriva Casei

Naționale de Asigurări Sociale cu privire la constatarea calculării eronate a pensiei,

obligarea calculării corecte a pensiei prin înlocuirea formulei de calcul și repararea

prejudiciului material.

Prin încheierea din 11 mai 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, pretențiile

formulate de Olga Burlaca, au fost separate pentru examinare într-un proces aparte. (f.d.

93/95, Vol.I)

În motivarea acțiunii a indicat că, funcționarii publici, care activează în cadrul

Caselor teritoriale de asigurări sociale (CTAS), la stabilirea pensiilor, personale

utilizează diferite metodologii de micșorare ilegală a pensiilor cetățenilor, care au atins

vârsta de pensionare. Aceste ilegalități ale funcționarilor publici au impus un grup de

pensionari să perfecteze o acțiune conexă prin faptul, că către acești pensionari s-au

folosit aceleași metode de micșorare ilegală a valorii pensiei personale. Cu privire la

excluderea nemotivată a unor segmente din stagiul activității de muncă cu salariul și

contribuțiile pe aceste perioade și utilizarea cuantumului micșorat (ca regulă 125 de lei)

a pensiei minime.

A menționat reclamanta Olga Burlaca că a observat calculul eronat al pensiei, după

ce în presă au apărut mai multe publicații despre tehnologiile utilizate de CTAS pentru

1

micșorarea pensiilor mizere. A verificat calculul pensiei personale și a depistat, că

funcționarii publici din teritoriu, în formula de calcul a pensiei personale, intenționat au

utilizat cuantumul eronat de 125 de lei, substituindu-l pe cel corect de 798,33 de lei,

cum este prevăzut în Hotărârea Guvernului nr. 170, în Tabelul cuantumurilor pensiilor

minime, indicat în datele statistice și în Răspunsul oficial al CNAS. Dobândind un

calcul corect a pensiei, a constatat o prejudiciere lunară de 493,97 de lei, cu indexări a

ajuns până 703,19 de lei. Prejudiciul total, din anul 2014 și până la data adresării în

judecată formează 37557,94 de lei.

În susținerea celor descrise, reclamanta Olga Burlaca a prezentat și alte probe

pentru aprecierea prejudiciului, precum și decizia de stabilire a pensiei personale nr.

93/2014/34102 din anul 2014, calcului corect a pensiei, calculul prejudiciului, din data

stabilirii pensiei eronate, care formează 37557,94 de lei.

Prin urmare, reclamanta Olga Burlaca a solicitat constatarea calcului eronat a

pensiei sale, obligarea CNAS de a efectua recalcularea pensiei în privința lui Olga

Burlaca utilizând cuantumul corect a pensiei minime de 798,33 de lei și a obliga CNAS

de a repara prejudicial cauzat Olgăi Burlaca în sumă de 37557,94 de lei.

Ulterior, la data de 18 iunie 2021, de către Olga Burlaca reprezentantă de avocatul

Modval Ion, a fost depusă cerere de concretizare a acțiunii, prin care s-a menționat că,

reclamanta Burlaca Olga prin decizia de stabilire a pensiei pentru limita de vârstă din

03 octombrie 2014, i-a fost stabilită pensia pentru limita de vârstă conform stagiul

incomplet de 27 ani și 7 luni, din stagiul de 30 ani obligatorii. După stabilirea pensiei a

avut mai multe încercări de a verifica corectitudinea calculării de către CTAS a pensiei

personale, deoarece apăreau mai multe articole în ziare, litigii dintre alți pensionari față

de CNAS, precum ca pensiile sunt calculate și diminuate ilegal. (f.d. 133-135, Vol.I)

În speța dată, calculul pensiei reclamantei urmează a fi făcut după formulele de

calcul prevăzute în Anexa nr. 4 la Legea nr. 156- XIV din 14 octombrie 1998 privind

sistemul public de pensii, formule indicate și în răspunsurile CNAS la cererile adresate

de reclamantă și anume: Pv = Pm2 + 0,005 x Vt x Sm x K, în care: Pv - cuantumul

pensiei; Pm1 - mărimea minimă de calcul a pensiei pentru limită de vârstă pentru

lucrătorii din agricultură; Pm2- mărimea minimă de calcul a pensiei pentru limită de

vârstă pentru alți beneficiari ai acestei pensii; Vt - stagiul de cotizare realizat în întreaga

perioadă a activare; Sm - salariul mediu lunar pe țară, determinat pentru fiecare

categorie de beneficiari, pentru anul anterior anului de pensionare, iar în cazul stabilirii

pensiei în perioada de la 01 ianuarie până la 31 martie inclusiv - salariul mediu lunar pe

țară din care s-au plătit contribuțiile pentru anul anterior anului precedent anului de

pensionare; K - coeficientul individual al pensionarului, calculat conform alin. (3).

A specificat avocatul reclamantei că, conform răspunsurilor CNAS, anexate la

acțiune, la calcularea pensiei reclamantei indicele Pm2 = 125 - suma fixă minimă

garantată de stat. Acest fapt, este considerat eronat de către reclamantă întrucât potrivit

Legii nr. 156 din 14 octombrie 1998 privind sistemul public de pensii, Pm2 - reprezintă

mărimea minimă de calcul a pensiei pentru limită de vârstă. Conform Hotărârii

Guvernului Republica Moldova nr. 170 din 12 martie 2014 cu privire la indexarea

prestațiilor de asigurări sociale și a unor prestații sociale de stat, și anume a pct. 4 se

stabilește ca de la 01 aprilie 2014 cuantumul pensiei minime indexate constituie 798,33

de lei - mărimea pensiei pentru limită de vârstă a celorlalți beneficiari de pensii pentru

limită de vârstă.

2

Astfel, reclamanta a notat că își exprima dezacordul cu interpretarea eronată a

prevederilor legale de către CNAS și diminuarea pensiei acordate prin modificarea în

formula de calcul a pensiei a indicelui stabilit la Pm2 - care urmează a fi 798,33 de lei,

cu suma de 125 de lei. Ca urmare, de la stabilirea pensiei până la data adresării în

instanța de judecată, prin calcularea eronată a pensiei, reclamantei i-a fost cauzat un

prejudiciu material în lei, prejudiciu care urmează a fi încasat din contul CNAS.

A solicitat reclamanta constatarea calcului eronat al pensiei stabilite lui Olga

Burlaca, obligarea CNAS de a corecta calculul pensiei, înlocuind în formula de calcul

cuantumul pensiei minime de 125 de lei, cu cuantumul corect de 798,33 de lei; a obliga

CNAS de a repara prejudiciul cauzat Olgăi Burlaca, prin calcularea incorectă a pensiei,

în mărime de 37557,94 de lei.

Prin hotărârea din 15 iulie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, a fost

respinsă ca fiind neîntemeiată acțiunea înaintată de Burlaca Olga împotriva Casei

Naționale de Asigurări Sociale privind constatarea calculării eronate a pensiei,

obligarea calculării corecte a pensiei prin înlocuirea formulei de calcul și repararea

prejudiciului material.

Dispozitivul hotărârii din 15 iulie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani a

fost notificat Olgăi Burlaca cât și avocatului Ion Modval care acționează în interesele

Olgăi Burlaca la 30 iulie 2021, fapt confirmat prin avizele de recepție anexate la

materialele cauzei. (f.d.169/170, Vol.I)

Nefiind de acord cu hotărârea primei instanțe, la data de 02 august 2021, prin

intermediul oficiului poștal, Olga Burlaca, reprezentată de avocatul Ion Modval a depus

apel nemotivat împotriva hotărârii din 15 iulie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul

Rîșcani, solicitând admiterea cererii de apel, casarea hotărârii primei instanțe cu

pronunțarea unei noi hotărâri de admitere a acțiunii. (f.d.153/154, Vol.I)

La 04 august 2021, Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani a expediat pentru

notificare Olgăi Burlaca cât și avocatului Ion Modval care acționează în interesele Olgăi

Burlaca copia hotărârii motivate a primei instanțe (f.d.168, Vol.I), care a fost

recepționată de către apelantă la data de 15 septembrie 2021, fapt confirmat prin avizul

de recepție anexat la materialele cauzei (f.d.172, Vol.I), iar la 06 octombrie 2021, Olga

Burlaca, reprezentată de avocatul Ion Modval a depus motivarea apelului (f.d.176/193,

Vol.I).

Astfel, instanța de apel întemeiat a considerat ca fiind depus în termen apelul depus

de Olga Burlaca, reprezentată de avocatul Ion Modval împotriva hotărârii din 15 iulie

2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani.

Prin decizia din 14 decembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău, a fost respins apelul

depus de Olga Burlaca cu menținerea hotărârii din 15 iulie 2021 a Judecătoriei

Chișinău, sediul Rîșcani.

Pentru a decide astfel, completul judiciar al instanței de apel analizând prevederile

art. 3 lit. e), art. 33 alin. (1) și alin. (2), alin.(5) al Legii nr. 156- XIV din 14 octombrie

1998 privind sistemul public de pensii, în raport cu materialele cauzei, a constatat că,

pensia pentru limită de vârstă a reclamantei/apelantei Olga Burlaca a fost stabilită în

anul 2014, iar la calculul pensiei au fost incluse în stagiul de cotizare toate perioadele

confirmate prin carnetul de muncă, precum și alte acte care au confirmat stagiul de

cotizare și venitul asigurat, în temeiul Legii nr. 156- XIV din 14 octombrie 1998 privind

sistemul public de pensii în vigoare până la 01 ianuarie 2017.

3

Astfel, instanța de apel a notat că până la 01 aprilie 2017 pensiile pentru limită de

vârstă și de dezabilitate (invaliditate) se calculau în corespundere cu prevederile art. 53

și art. 54 a Legii nr. 156- XIV din 14 octombrie 1998 privind sistemul public de pensii,

Regulamentului cu privire la modul de calculare și confirmare a stagiului de cotizare

pentru stabilirea pensiei, aprobat prin Hotărârea Guvernului Republicii Moldova nr.

417/2000 și Regulamentului cu privire la modul de calculare a pensiilor de asigurări

sociale de stat, aprobat prin Hotărârea Guvernului Republicii Moldova nr. 328/ 2008.

De asemenea instanța de apel, a menționat că conform Legii menționate supra, în

vigoare până la 01 ianuarie 2017, solicitanților li se acorda dreptul la pensie pentru

limita de vârstă la împlinirea vârstei potrivit art.41 alin.(l) pentru femei 57 de ani, dacă

confirmau un stagiu de cotizare prevăzut la art.42 al Legii menționate, pentru o pensie

integrală sau un stagiu de cotizare de cel puțin 15 ani pentru o pensie parțială calculată

proporțional stagiului de cotizare realizat.

Totodată, instanța de apel a reținut că potrivit prevederilor art. 53 al Legii nr. 156-

XIV din 14 octombrie 1998 privind sistemul public de pensii (în vigoare până la 01

aprilie 2017), pensia se determina prin cumularea perioadelor de până la 01 ianuarie

1999 și după 01 ianuarie 1999.

Prin urmare, instanța de apel a notat că, pentru perioada de până la 01 ianuarie

1999 pensia se determina pe baza coeficientului individual al pensionarului, care

reprezenta raportul dintre suma salariului pentru 60 de luni consecutive din ultimii 15

ani de muncă până la 01 ianuarie 1999 și suma salariului mediu pe țară pentru aceiași

perioadă. Iar baza de calcul a pensiei pentru perioada după 01 ianuarie 1999 o constituia

venitul mediu lunar asigurat realizat după 01 ianuarie 1999, care se confirmă în baza

datelor din contul personal de asigurări sociale.

În circumstanțele enunțate, Colegiul specializat al instanței de apel a conchis că

potrivit materialelor cauzei se atestă că, apelanta confirmă venit asigurat doar pentru

perioada 01 octombrie 2003 – 31 mai 2009.

Astfel, instanța de apel a notat că conform art. 16 alin.(1) și (5) al Legii nr. 156-

XIV din 14 octombrie 1998 privind sistemul public de pensii (în vigoare până la 01

aprilie 2017), cuantumul integral al pensiei pentru limită de vârstă se determina din

calculul a 1,4% din venitul mediu lunar asigurat specificat la art.8 pentru fiecare an de

cotizare din stagiul necesar prevăzut la art. 42 alin. (1) și a1). În cazul în care cuantumul

pensiei calculat pentru un stagiu de cotizare necesar prevăzut la art.42 alin.(1) și (11)

este mai mic decât cuantumul pensiei minime, se acordă pensie minimă.

La caz, instanța de apel a constatat că, stagiul de cotizare confirmat de apelantă

este de 27,7 de ani, însă necesar fiind 30 de ani, prin urmare în cazul în care pensia

calculată în condițiile unui stagiu de cotizare incomplet este sub nivelul pensiei minime,

asiguratului, la caz apelantei i s-a acordat pensia calculată, care nu poate fi mai mică

decât pensia minimă diminuată proporțional stagiului de cotizare realizat, fapt ce

rezultă din prevederile art. 12 alin.(1) și (2) al Legii nr. 156- XIV din 14 octombrie

1998 privind sistemul public de pensii (în vigoare de la 01 ianuarie 1999 până la 01

aprilie 2017), minimul garantat pentru stabilirea pensiei reprezintă sumă fixă garantată

de stat persoanelor îndreptățite, care confirmau un stagiu de cotizare complet. În cazul

stagiului de cotizare incomplet, minimul garantat se stabilea proporțional stagiului de

cotizare confirmat. Minimul garantat se aplica în formula de calculare a drepturilor de

pensie obținute în perioada anterioară intrării în vigoare a prezentei legi.

4

Făcând referire la prevederile Regulamentului cu privire la modul de calculare a

pensiilor de asigurări sociale de stat aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.328/2008 (în

vigoare până la 01 aprilie 2017), instanța de apel a notat că, indicatorii 110, 125 -

reprezintă suma fixă minimă garantată de stat la pensia pentru limită de vârstă, dacă se

confirma stagiul de cotizare complet (în cazul stagiului de cotizare incomplet minimul

garantat în sumă fixă se stabilea proporțional stagiului de cotizare confirmat); iar 130,

125, 85 - suma fixă minimă garantată de stat la pensia de invaliditate.

Astfel, instanța de apel a ținut să menționeze că, minimul garantat pentru stabilirea

pensiei și pensia minimă sunt două noțiuni total diferite și anume pensia minimă este

suma pensiei acordată și stabilită prin Hotărâre de Guvern, anual, iar minimul garantat

de stat este o sumă fixă garantată de stat ce participă la calculul pensiei.

La caz, instanța de apel a menționat că din cerința apelantei rezultă că aceasta

solicită anual modificarea formulei de calcul, cu includerea în aceasta a pensiei minime

în locul sumei fixe garantate de stat, ceea ce este de nerealizat, or, această formulă de

calcul a fost stabilită imperativ atât prin Legea nr.156/1998 privind sistemul public de

pensii, la 14 octombrie 1998, în vigoare din 01 ianuarie1999, nefiind modificată până

la data de 01 aprilie 2017 cât și prin Hotărârea de Guvern nr.328/2008.

Prin urmare, instanța de apel a notat că la calcularea pensiilor se aplica formula de

calcul în dependență de categoria solicitată în strictă corespundere cu legislația de

pensionare în vigoare, iar CNAS reprezintă autoritatea administrativă centrală în

subordinea Guvernului, care administrează și gestionează sistemul public de asigurări

sociale, iar politicile în domeniul asigurărilor sociale de stat țin exclusiv de competența

Ministerului Muncii și Protecției Sociale.

În acest context, instanța de apel a notat că, formula de calcul în baza căreia a fost

calculată pensia Olgăi Burlaca a fost abrogată, începând cu 01 aprilie 2017, prin Legea

nr.290/2016, în vigoare din 01 ianuarie 2017.

În acest context, instanța de apel a reținut că încălcările revendicate de apelantă,

nu își găsesc confirmare prin prisma cadrului normativ în vigoare la data desfășurării

activității administrative, prin urmare sunt neîntemeiate, iar instanța de fond întemeiat

le-a respins ca fiind lipsite de suport juridic.

Prin urmare, instanța de apel a conchis că prima instanța corect a aplicat normele

de drept care se referă speței, a dat apreciere completă obiectivă și sub toate aspectele

probelor, iar hotărârea contestată este legală și întemeiată, adoptată cu respectarea

drepturilor și intereselor legale a participanților la proces.

La 28 decembrie 2021, Olga Burlaca, reprezentată de avocatul Ion Modval a depus

cerere de recurs nemotivat, iar la 03 martie 2022, a depus motivarea recursului

împotriva deciziei din 14 decembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău, solicitând casarea

integrală a deciziei instanței de apel și a hotărârii primei instanțe cu emiterea unei noi

decizii prin care să fie admisă integral acțiunea depusă de Olga Burlaca împotriva Casei

Naționale de Asigurări Sociale cu privire la constatarea calculării eronate a pensiei,

obligarea calculării corecte a pensiei prin înlocuirea formulei de calcul și repararea

prejudiciului material.

În motivarea recursului, Olga Burlaca, reprezentată de avocatul Ion Modval a

indicat că nu este de acord cu decizia instanței de apel și hotărârea primei instanțe,

deoarece instanțele ierarhic inferioare au examinat cauza dedusă judecății în mod

superficial, iar soluția a fost dată fără elucidarea pe deplin a circumstanțelor cauzei și

aprecierea cuvenită a argumentelor invocate de părți.

5

A mai remarcă că, instanțele inferioare au aplicat eronat prevederile legale și nu

au luat în considerare că, calculul pensiei reclamantei urmează a fi făcute după

formulele de calcul prevăzute în Anexa nr.4 la Legea nr. 156- XIV din 14 octombrie

1998 privind sistemul public de pensii, care potrivit Hotărârii Guvernului RM nr.170

din 12 martie 2014 cu privire la indexarea prestațiilor de asigurări sociale și a unor

prestații sociale de stat, și anume a pct.4 se stabilește ca de la 01 aprilie 2014 cuantumul

pensiei minime indexate constituie 798,33 de lei - mărimea pensiei pentru limită de

vârstă a celorlalți beneficiari de pensii pentru limită de vârstă.

Ca urmare, reclamanta își exprima dezacordul cu interpretarea eronată a

prevederilor legale, atât de către CNAS, cât și de către instanțele de judecată inferioare,

întrucât legea nu operează, în formula de calcul, cu termenul de „sumă fixă minimă

garantată de stat” (care ar fi 125), dar cu termenul de „mărimea minimă de calcul al

pensiei pentru limita de vîrstă”, circumstanțe care nu au fost luate în calcul de instanțele

inferioare, astfel se prezumă că soluțiile adoptate sunt nefondate și urmează a fi casate,

iar acțiunea depusă de Olga Burlaca împotriva Casei Naționale de Asigurări Sociale

urmează a fi admisă integral.

În conformitate cu art.244 alin.(1) din Codul administrativ, hotărârile curții de apel

ca instanța de fond, precum și deciziile instanței de apel pot fi contestate cu recurs.

Conform art. 245 alin.(1) și (2) din Codul administrativ, recursul se depune la

instanța de apel în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel, dacă

legea nu stabilește un termen mai mic. Motivarea recursului se prezintă Curții Supreme

de Justiție în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel. Dacă se

depune împreună cu cererea de recurs, motivarea recursului se depune la instanța de

apel.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

reține că Curtea de Apel Chișinău a pronunțat decizia contestată la 14 decembrie 2021,

în ședință publică. (f.d.218, Vol.I)

Totodată, din actele dosarului se atestă că dispozitivul deciziei din 14 decembrie

2021 a Curții de Apel Chișinău a fost notificată avocatului Ion Modval care acționează

în interesele Olgăi Burlaca prin intermediul poștei electronice la 17 decembrie 2021,

fapt confirmat prin extrasul din poșta electronică anexat la materialele cauzei. (f.d.228,

Vol.I)

Decizia motivată a Curții de Apel Chișinău din 14 decembrie 2021, a fost

notificată avocatului Ion Modval care acționează în interesele Olgăi Burlaca prin

intermediul oficiului poștal la 25 martie 2022, fapt confirmat prin avizul de recepție

anexat la materialele cauzei. (f.d.240, Vol.I)

Prin urmare, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ menționează că recurentul s-a conformat prevederilor legale și a depus

recursul nemotivat, cât și motivarea recursului în termenul prevăzut de art. 245 din

Codul administrativ.

La 15 aprilie 2022, Curtea Supremă de Justiție, în scopul asigurării unui proces

echitabil în ordine de recurs, a expediat pentru notificare în adresa Casei Naționale de

Asigurări Sociale, copia cererii de recurs depusă de Olga Burlaca, reprezentată de

avocatul Ion Modval, cu înștiințarea despre necesitatea depunerii referinței, fapt ce se

confirmă prin scrisoarea de însoțire anexată la materialele dosarului. (f.d.243, Vol.I)

6

Prin referința depusă la data de 21 aprilie 2022, Casa Națională de Asigurări

Sociale a solicitat respingerea recursului depus de Olga Burlaca, reprezentată de

avocatul Ion Modval și menținerea deciziei din 14 decembrie 2021 a Curții de Apel

Chișinău. (f.d.2/4, Vol.II)

Examinând temeiurile invocate în recurs în raport cu materialele cauzei, completul

specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil,

comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră cererea

de recurs depusă de Olga Burlaca, reprezentată de avocatul Ion Modval inadmisibilă,

din următoarele motive.

În conformitate cu art.246 alin.(1) din Codul administrativ, Curtea Supremă de

Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs. Dacă este inadmisibil,

recursul se declară ca atare printr-o încheiere, iar în acord cu alin.(2) din art.246 din

Codul administrativ, recursul se declară inadmisibil în special în cazurile enumerate la

literele a)- f).

Din analiza acestor prevederi, rezultă că admisibilitatea/inadmisibilitatea

recursului, în special, nu se limitează doar la temeiurile menționate ci urmează să

însușească în condițiile Codului administrativ exercitarea efectivă a unui control de

legalitate, veritabil bazat pe temeiuri concludente și serioase.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

reține că sintagma „în special” denotă caracterul neexhaustiv al temeiurilor de

inadmisibilitate și în același timp oferă un drept exclusiv al instanței de recurs de a filtra

cererile de recurs care nu prezintă o motivare suficient de serioasă și care pe cale de

consecință nu pot însuși un eventual succes rezultat din examinarea cererii în completul

de 5 judecători.

În această ordine de idei, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în

contencios administrativ reține că, Codul administrativ dezvoltă nu doar caracterul

nedevolutiv al recursului dar și cerința de seriozitate a cererii din perspectiva invocării

unor veritabile și esențiale încălcări de drept procedural și material capabile să răstoarne

deciziile instanței de apel contestate sau, după caz, hotărârile Curții de apel ca primă

instanță într-o eventuală examinare în fond și invocare ex officio a erorilor de drept.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ

notează că pentru a trece testul de admisibilitate, cererea de recurs trebuie să conțină o

motivare convingătoare și întemeiată în condițiile nominalizate mai sus. Acest

argument rezultă și din particularitățile de formă ale reglementării recursului în Codul

administrativ și anume din sintagma „motivarea recursului” de la art.245 alin.(2) din

Codul administrativ. În consecutivitate, motivarea cererii de recurs în circumstanțele

expuse se referă la formalitățile pe care trebuie să le întrunească cererea în vederea

rezistării testului și filtrului de admisibilitate.

De asemenea, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție accentuează că admisibilitatea recursului trebuie privită și în

contextul rolului și funcției legale a instanței judecătorești supreme care constă, în

special în asigurarea și interpretarea uniformă a legilor la examinarea cauzelor de

contencios administrativ.

Astfel, motivarea oricărei cereri de recurs trebuie să țină cont pentru a trece filtrul

de admisibilitate și a avea succes, de aceste însușiri de ordin legal fundamental.

7

În acest sens, CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că dreptul de acces la

instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise [Golder împotriva Regatului

Unit, pct.38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct.230]. Acesta este în special cazul

condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși natura sa necesită o

reglementare din partea statului, care se bucură în această privință de o anumită marjă

de apreciere (Luordo împotriva Italiei, pct.85). Condițiile de admisibilitate ale unui

recurs pot fi mai stricte decât pentru un apel (Levages Prestations Services împotriva

Franței, pct.45). Curtea a mai reiterat că modul de aplicare a articolului 6 procedurilor

în fața instanțelor ierarhic superioare depinde de caracteristicile speciale ale

procedurilor respective, urmând de ținut cont de totalitatea procedurilor în sistemul de

drept național și de rolul instanțelor ierarhic superioare în acest sistem. (Botten v.

Norway, hotărâre din 19 februarie 1996, Reports 1996-1, p.141,§39).

La fel, conform jurisprudenței CtEDO, procedurile cu privire la admisibilitatea

căii de atac și procedurile care implică doar chestiuni de drept, și nu chestiuni de fapt,

pot fi conforme cu cerințele articolului 6§1 (a se vedea Helmers c. Suediei 9 octombrie

1991, §31, Seria A, nr.212-A).

În circumstanțele menționate, completul specializat pentru examinarea acțiunilor

în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a declara inadmisibil recursul depus

de Olga Burlaca, reprezentată de avocatul Ion Modval.

În conformitate cu art. 230 și art. 246 din Codul administrativ, completul

specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil,

comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

d i s p u n e:

Recursul depus de Olga Burlaca, reprezentată de avocatul Ion Modval, se declară

inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Tamara Chișca -Doneva

judecătorii Nina Vascan

Iurie Bejenaru

8