3ra-644/22 — contestarea actului administrativ

Dosarul nr. 3ra-644/2022 2-20039392-01-3ra-23062022 Prima instanță: Judecătoria Drochia, sediul Central (jud: I.Rusu) Instanța de apel: Curtea de Apel Bălți (jud: S.Procopciuc, N.Chircu, D.Corolevschi) Î N C H E I E R E 27 iulie 2022 mun.

Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție în componentă: Președintele completului, judecătorul Ala Cobăneanu judecătorii Nina Vascan Iurie Bejenaru examinând admisibilitatea recursului depus de Iurie Grecu, în cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă de către Iurie Grecu împotriva Consiliului raional Glodeni, vicepreședintelui raionului Glodeni - Oxana Albu, juristului Consiliului raional Glodeni – Anatolie Russu și specialistului Relații cu publicul – Zinaida Scripcari cu privire la nulitatea răspunsului, recunoașterea dreptului pretins vătămat de acces la informațiile publice, sancționarea pârâților conform art. 24 din Legea privind accesul la informație și repararea prejudiciului moral, împotriva deciziei din 27 decembrie 2021 a Curții de Apel Bălți, c o n s t a t ă : La data de 23 martie 2020, Iurie Grecu a depus cerere de chemare în judecată împotriva Consiliului raional Glodeni, vicepreședintelui raionului Glodeni - Oxana Albu, juristului Consiliului raional Glodeni – Anatolie Russu și specialistului Relații cu publicul – Zinaida Scripcari cu privire la nulitatea răspunsului, recunoașterea dreptului pretins vătămat de acces la informațiile publice, sancționarea pârâților conform art. 24 din Legea privind accesul la informație și repararea prejudiciului moral.

În motivarea acțiunii a indicat că, la data de 28 februarie 2020 a depus cerere înregistrată cu numărul G31-02/5-2 către vicepreședintele raionului Glodeni - Albu Oxana, prin care a solicitat să fie informat despre transparența procesului decizional privitor la informațiile publice și anume: care este suma bugetului raional Glodeni în perioada anului 2020, din câte taxe este format bugetul raionului Glodeni, care sunt taxele și cât constituie în lei fiecare taxă. La data de 16 martie 2020 a primit răspuns la informația cu care nu este de acord. În acest răspuns nu se regăsesc informațiile solicitate, este unul vădit eronat și duce în eroare solicitantul de informație.

Pârâții pe marginea examinării cererii au aplicat eronat prevederile articolelor 387 lit. a), b), c) din Codul de procedură civilă, articolele 1 alin. (3), 15, 34 alin. (1) și (2) din Constituția Republicii Moldova, articolele 2 lit. b), 5 alin. (2) lit. c), 10 alin. (3), 11 alin. (1) din Legea privind accesul la informație, art. 8 alin. (1) Codul 1 de conduită a funcționarului public, art. 6 lit. b) din Legea privind transparența procesului decizional și art. 18 din Codul administrativ. În drept, își întemeiază acțiunea pe prevederile art. 20 alin. (1) din Constituția RM, art. 21 alin. (1), (3) lit. e), 23 alin. (1), (2) din legea privind accesul la informație, articolele 3 alin. (1), 9 alin. (1), 17, 18, 20, 39 alin. (2), 189 alin. (1), (2), 211 alin. (1) lit. a), b), c), d), e), f), g) alin. (2), 212 alin. (1) lit. a) din Codul administrativ.

A solicitat Iurie Grecu admiterea acțiunii; constatarea nulității răspunsului cu nr. G31-02/5-2 din 16 martie 2020; constatarea recunoașterii dreptului pretins vătămat de acces la informațiile publice; sancționarea pârâților conform art. 24 din Legea privind accesul la informație și repararea în mod solidar a prejudiciului moral pe care îl estimează la suma de 4 000 de lei. Prin hotărârea din 26 noiembrie 2020 a Judecătoriei Drochia sediul Central, acțiunea a fost respinsă ca neîntemeiată. La 16 decembrie 2020 Iurie Grecu a depus cerere de apel împotriva hotărârii din 26 noiembrie 2020 a Judecătoriei Drochia sediul Central.

Prin decizia din 16 februarie 2021 a Curții de Apel Bălți, s-a casat hotărârea din 26 noiembrie 2020 a Judecătoriei Drochia sediul Central și s-a emis o nouă decizie prin care a fost respins ca neîntemeiată cererea de chemare în judecată depusă de Iurie Grecu împotriva Consiliului raional Glodeni, vicepreședintelui raionului Glodeni -Oxana Albu, juristului Consiliului raional Glodeni – Anatolie Russu și specialistului Relații cu publicul – Zinaida Scripcari cu privire la nulitatea răspunsului nr. G31- 02/5-2 din 16 martie 2020, constatarea recunoașterii dreptului pretins vătămat de acces la informațiile publice, sancționarea pârâților conforma art. 24 din Legea privind accesul la informație.

A fost declarată inadmisibilă cererea de chemare în judecată depusă de către Iurie Grecu împotriva Consiliului raional Glodeni, vicepreședintelui raionului Glodeni - Oxana Albu, juristului Consiliului raional Glodeni – Anatolie Russu și specialistului Relații cu publicul – Zinaida Scripcari cu privire la repararea prejudiciului moral estimat la suma de 4 000 de lei. Prin decizia din 25 august 2021 a Curții Supreme de Justiție s-a admis recursul depus de Iurie Grecu. S-a casat integral decizia din 16 februarie 2021 a Curții de Apel Bălți și s-a restituit cauza spre rejudecare la Curtea de Apel Bălți, în alt complet de judecată.

Prin decizia din 27 decembrie 2021 a Curții de Apel Bălți s-a casat integral hotărârea din 26 noiembrie 2020 a Judecătoriei Drochia sediul Central și s-a emis o nouă decizie prin care a fost respins ca neîntemeiată cererea de chemare în judecată depusă de Iurie Grecu împotriva Consiliului raional Glodeni, vicepreședintelui raionului Glodeni -Oxana Albu, juristului Consiliului raional Glodeni – Anatolie Russu și specialistului Relații cu publicul – Zinaida Scripcari cu privire la nulitatea răspunsului nr. G31- 02/5-2 din 16 martie 2020, constatarea recunoașterii dreptului pretins vătămat de acces la informațiile publice, sancționarea pârâților conforma art. 24 din Legea privind accesul la informație.

A fost declarată inadmisibilă acțiunea lui Grecu Iurie împotriva vicepreședintelui raionului Glodeni - Oxana Albu, juristului Consiliului raional Glodeni – Anatolie Russu și specialistului Relații cu publicul – Zinaida Scripcari cu privire la nulitatea răspunsului, recunoașterea dreptului pretins vătămat de acces 2 la informațiile publice, sancționarea pârâților conform art. 24 din Legea privind accesul la informație și repararea prejudiciului moral. S-a admis acțiunea în contencios administrativ înaintată de Grecu Iurie împotriva Consiliului raional Glodeni,cu privire la nulitatea răspunsului, recunoașterea dreptului pretins vătămat de acces la informațiile publice, sancționarea pârâților conform art. 24 din Legea privind accesul la informație și repararea prejudiciului moral.

S-a anulat actul administrativ referitor la furnizarea informației lui Grecu Iurie individualizat prin răspunsul nr.G-31-02/5-2 din 16 martie 2020. S-a constatar îngrădirea accesului la informație admisă de Consiliul raional Glodeni în privința lui Grecu Iurie exprimată prin nefurnizarea informației la cererea nr.G-31-02/5-2 din 28.02.2020. S-a obligat Consiliul raional Glodeni să-i furnizeze lui Grecu Iurie informația solicitată prin cererea nr.G-31-02/5-2 din 28.02.2020. S-a încasat de la Consiliul raional Glodeni în beneficiul lui Grecu Iurie prejudiciul moral în sumă de 100 (una sută ) lei . Pentru a decide astfel, instanța de apel a invocat că art. 12 alin.(1),(2) din Legea privind accesul la informație nr. 982-XIV din 11 mai 2000, indică expres că informațiile oficiale vor fi puse la dispoziția solicitanților în baza unei cereri scrise sau verbale.

Cererea scrisă va conține: detalii suficiente și concludente pentru identificarea informației solicitate (a unei părți sau unor părți ale acesteia); modalitatea acceptabilă de primire a informației solicitate; date de identificare ale solicitantului.

Articolul 13 alin. (1) din Legea nominalizată, a stabilit modalitățile accesului la informațiile oficiale și anume: a) audierea informației pasibile de o expunere verbală; b) examinarea documentului (unor părți ale acestuia) la sediul instituției; c) eliberarea copiei de pe documentul, informația solicitate (de pe unele părți ale acestora); d) eliberarea copiei traducerii documentului, informației (unor părți ale acestora) într-o altă limbă decât cea a originalului, pentru o plată suplimentară; e) expedierea prin poștă (inclusiv poșta electronică) a copiei de pe document, informație (de pe unele părți ale acestora), copiei de pe traducerea documentului, informației într-o altă limbă, la cererea solicitantului, pentru o plată respectivă.

În conformitate cu art.15 alin. (2) din Legea enunțată supra, cererea scrisă care satisface condițiile enunțate în art.12 alin. (2) din aceeași Lege, este examinată și satisfăcută de funcționarii publici responsabili de furnizarea informațiilor. 62. În sensul Legii privind administrația publică locală nr. 436-XVI din 28.12.2006, primarul – este autoritatea reprezentativă a populației unității administrativ- teritoriale și executivă a consiliului local, aleasă prin vot universal, egal, direct, secret și liber exprimat; primărie – structură funcțională care asistă primarul în exercitarea atribuțiilor sale legale; consiliul local – este autoritatea reprezentativă și deliberativă a populației unității administrativ-teritoriale de nivelul întîi sau al doilea, aleasă în vederea soluționării problemelor de interes local.

În această ordine de idei, instanța de apel a constatat îngrădirea de către Consiliul raional Glodeni a accesului la informație admisă în privința lui Grecu Iurie, exprimată prin nefurnizarea informației solicitate prin cererea nr. G-31-02/5- 2 depusă la 28 februarie 2020, din care considerente a anulat actul administrativ de refuz la furnizarea informației lui Grecu Iurie, individualizat prin răspunsul nr. G- 31-02/5-2 la 16 decembrie 2020. 3 Mai mult, instanța de apel a concluzionat că este întemeiată pretenția lui Grecu Iurie în partea recunoașterii încălcării dreptului de acces la informație, din care considerente instanța de apel constată încălcarea dreptului accesului la informație a lui Grecu Iurie de către Consiliul raional Glodeni (autoritatea administrației publice locale - deliberativă și executivă, căreia Grecu Iurie i s-a adresat cu cerere de acces la informație, care a recepționat cererea și care în termenul stabilit de lege nu i-a oferit acestuia informația cerută), din care motiv a obligat Consiliul raional Glodeni să-i furnizeze lui Grecu Iurie informația solicitată prin cererea nr. G-31- 02/5-2 la 28 februarie 2020. Cu referire la pretențiile apelantului/reclamant Iurie Grecu privind sancționarea pârâților potrivit prevederilor art.24 din Legea privind accesul a informație și încasarea din contul pârâților a prejudiciului moral, instanța de apel a reținut,

că potrivit prevederilor art.24 din Legea privind accesul la informație, în funcție de gravitatea efectelor pe care le-a avut refuzul nelegitim al funcționarului public, responsabil pentru furnizarea informațiilor oficiale, de a asigura accesul la informația solicitată, instanța de judecată decide aplicarea unor sancțiuni în conformitate cu legislația, repararea prejudiciului cauzat prin refuzul nelegitim de a furniza informații sau prin alte acțiuni ce prejudiciază dreptul de acces la informații, precum și satisfacerea neîntârziată a cererii solicitantului. În conformitate cu prevederile art.2006 alin.(1) și (2) Codul civil, prejudiciul cauzat printr-un act administrativ ilegal sau nesoluționarea în termen legal a unei cereri de către o autoritate publică sau de către o persoană cu funcție de răspundere din cadrul ei se repară integral de autoritatea publică.

Persoana cu funcție de răspundere va răspunde solidar în cazul intenției sau culpei grave. Persoanele fizice au dreptul să ceară repararea prejudiciului moral cauzat prin acțiunile indicate la alin.(1). În corespundere cu dispozițiile art.2036 alin. (1), (2) și (4) Codul civil, în cazul în care persoanei i s-a cauzat un prejudiciu moral prin fapte ce atentează la drepturile ei personale nepatrimoniale, precum și în alte cazuri prevăzute de lege, instanța de judecată are dreptul să oblige persoana responsabilă la reparația prejudiciului prin plata de despăgubiri. Prejudiciul moral se repară indiferent de existența și întinderea prejudiciului patrimonial.

Dacă legea nu prevede altfel, simpla constatare a încălcării unui drept sau interes recunoscut de lege fără plata de despăgubiri oferă satisfacție echitabilă persoanei vătămate doar când aceasta corespunde cu natura dreptului sau interesului recunoscut de lege încălcat și persoana vătămată astfel va putea obține o valoare nepatrimonială superioară prejudiciului moral suferit. Conform art.2037 Codul civil, (1) Mărimea despăgubirii pentru prejudiciu moral se determină de către instanța de judecată în funcție de caracterul și gravitatea prejudiciului moral cauzat persoanei vătămate, de gradul de vinovăție a autorului prejudiciului, dacă vinovăția este o condiție a răspunderii, și de măsura în care această despăgubire poate aduce satisfacție echitabilă persoanei vătămate.

(2) Caracterul și gravitatea prejudiciului moral le apreciază instanța de judecată, luînd în considerare circumstanțele în care a fost cauzat prejudiciul, restrîngerea posibilităților de viață familială și socială, precum și statutul social al persoanei vătămate. (3) La determinarea despăgubirii, instanța de judecată va tinde să acorde o despăgubire care, pe de o parte, are o mărime comparabilă cu cea acordată în 4 mod obișnuit în împrejurări similare și, pe de altă parte, ia în cont particularitățile cazului.

Instanța de apel a notat că Consiliul raionul Glodeni (autoritatea administrației publice locale - deliberativă și executivă, căreia Grecu Iurie i s-a adresat cu cerere de acces la informație, care a recepționat cererea și care în termenul stabilit de lege nu i-a oferit acestuia informația cerută), a atentat la dreptul fundamental al lui Grecu Iurie de acces la informație, dând dovadă de o inacțiune ilicită în vederea informării ultimului, astfel încât este cert că intimatul a comis în raport cu apelantul în cazul dat o faptă ilicită ce atentează inadmisibil asupra dreptului nominalizat al apelantului și-i poate cauza suferințe psihice, inclusiv stări de stres, de anxietate determinate de imposibilitatea de a beneficia efectiv de un drept oferit de lege, atribuite și de CtEDO la categoria suferințelor psihice pasibile de compensare.

La 11 martie 2022 Grecu Iurie a depus recurs motivat împotriva deciziei instanței de apel solicitând admiterea cererii de recurs, casarea parțilă a deciziei din 27 decembrie 2021 a Curții de Apel Bălți în partea încăsării prejudiciului moral și în acastă parte să fie emisă o nouă decizie de admitere integrală a prejudiciului moral estimat la suma de 4 000 de lei. În motivarea recursului a invocat că instanța de apel a ignorat prevederile art.19 alin.(3),art.1998 alin.(1) și art.2037 Cod civil. În conformitate cu art. 244 alin. (1) Cod administrativ, hotărârile curții de apel ca instanța de fond, precum și deciziile instanței de apel pot fi contestate cu recurs. Iar, conform art. 245 Cod administrativ, recursul se depune la instanța de apel în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel, dacă legea nu stabilește un termen mai mic.

Motivarea recursului se prezintă Curții Supreme de Justiție în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel. Dacă se depune împreună cu cererea de recurs, motivarea recursului se depune la instanța de apel. Examinând admisibilitatea recursului depus de către Grecu Iurie în raport cu materialele cauzei, Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că acesta este inadmisibil, din următoarele motive. În conformitate cu art. 246 alin. (1) și (2) lit. d) din Codul administrativ, Curtea Supremă de Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs.

Dacă este inadmisibil, recursul se declară ca atare printr-o încheiere. Recursul se declară inadmisibil în special când: recursul a fost depus după expirarea termenului stabilit la art. 245 alin. (1). Articolul 245 alin. (1) Cod administrativ indică că recursul se depune la instanța de apel în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel, dacă legea nu stabilește un termen mai mic. Instanța de apel transmite neîntârziat Curții Supreme de Justiție recursul împreună cu dosarul judiciar. Iar, alin. (2) art. 245 Cod administrativ, prevede că motivarea recursului se prezintă Curții Supreme de Justiție în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel. Dacă se depune împreună cu cererea de recurs, motivarea recursului se depune la instanța de apel.

Pentru a înțelege sensul pe care legiuitorul a dorit să îl dea sintagmei „decizia instanței de apel” din art. 245 Cod administrativ, este necesar de explicat 5 că prin noțiunea de „decizie” se subînțelege atât dispozitivul deciziei instanței de apel, cât și decizia motivată a instanței de apel. Or, din coroborarea art. 191 alin. (4), art. 40 alin. (3) și art. 245 Cod administrativ rezultă inechivoc că, după examinarea cererii de apel, instanța de apel adoptă decizia în formă de dispozitiv, adică componenta structurală a deciziei instanței de apel căreia i se dă citire la pronunțare și nu reprezintă altceva decât reproducerea integrală și întocmai a soluției adoptate în urma deliberării, calea și termenul de atac.

Iar motivarea, în scris, a deciziei adoptate are loc în termenul specificat la art. 240 alin. (3) Cod administrativ.

Asta, deoarece motivarea recursului se depune doar după notificarea deciziei motivate a instanței de apel, întrucât, numai după acest moment, partea interesată ia cunoștință nu numai de soluția materializată prin dispozitivul deciziei instanței de apel, dar și, în mod efectiv, de considerentele cuprinse în decizie Raportat la cele expuse supra, este cert că legiuitorul a prevăzut depunerea recursului separat de motivarea acestuia, respectiv, termenul de declarare și cel de prezentare a motivării recursului curg din momente diferite (dies a quo), și anume: în temeiul art. 245 alin. (1) din Codul administrativ, de la notificarea dispozitivului deciziei instanței de apel, sub sancțiunea art. 246 alin. (2) lit. d) din Codul administrativ – recursul se declară inadmisibil, în special, când recursul a fost depus după expirarea termenului stabilit la art. 245 alin. (1). Din actele cauzei rezultă că decizia Curții de Apel Bălți a fost pronunțată la data de 27 decembrie 2021. Totodată, conform materialelor dosarului se atestă că la 30 decembrie 2021 Curtea de Apel Bălți a expediat copia dispozitivului deciziei instanței de apel din 27 decembrie 2021 tuturor participanților la proces (f.d.143).

Astfel, conform avizului de recepție Grecu Iurie a recepționat la 06 ianuarie 2022 copia dispozitivului deciziei instanței de apel din 27 decembrie 2021 în care i s-a explicat calea și termenul de atac al deciziei adoptate (f.d.148). În acest context, este de menționat că în corespundere cu prevederile art. 223 din Codul administrativ, hotărârile și alte acte de dispoziție, prin care se stabilesc termene, precum și numirea ședințelor și citațiile se notifică participanților la proces conform art. 96-114. În conformitate cu art.96 alin. (1) din Codul administrativ, notificările și comunicările către participanții la procedura administrativă se realizează în orice formă de comunicare adecvată, rapidă și eficientă din punctul de vedere al costurilor.

Comunicarea prin mijloace electronice are prioritate dacă este adecvată obiectului comunicării și acceptată de participantul la procedură. Din dispozițiile art. 97 alin. (1) și (3) din Codul administrativ, rezultă că, notificarea este comunicarea, dispusă de autoritatea publică, a unui înscris în forma stabilită de prezentul cod. Autoritatea publică poate alege între următoarele forme de notificare: a) notificare prin act de recunoaștere a recepționării; b) notificare prin poștă cu act de notificare; c) notificare prin poștă cu scrisoare recomandată. Iar, reieșind din prevederile art. 109 alin. (1) și (2) din Codul administrativ, un înscris poate fi notificat prin poștă cu scrisoare recomandată cu aviz de recepție.

Pentru probarea notificării este suficient avizul de recepție. Din actele cauzei cert rezultă că la 27 decembrie 2021 Curtea de Apel Bălți a pronunțat, în ședință publică, dispozitivul deciziei (f.d. 137). 6 Ține de menționat că, în dispozitivul deciziei din 27 decembrie 2021, Curtea de Apel Bălți a indicat cu suficientă claritate căile, termenul și modul de atac al acesteia prevăzut de legislația în vigoare. La 30 decembrie 2021, Curtea de Apel Bălți a expediat spre cunoștință copia dispozitivului deciziei din 27 decembrie 2021 în adresa participanților la proces, inclusiv la adresa de domiciliu a lui Iurie Grecu indicată în cererea de chemare de judecată, apel, inclusiv recurs: raionul Glodeni, satul Ciuciulea, fapt ce se confirmă prin scrisoarea nr.29323 (f.d.

143). La 06 ianuarie 2022 dispozitivul deciziei instanței de apel a fost notificată lui Iurie Grecu, fapt ce se confirmă prin avizul poștal de recepție nr.DS8001966361AS (f.d.148). Din cele menționate supra, rezultă că termenul de 30 de zile prevăzut la art. 245 alin.(1) din Codul administrativ, pentru prezentarea recursului a început să curgă începând cu data de 10 ianuarie 2022 (luni), ziua imediat următoare de la data notificării lui Iurie Grecu a dispozitivului deciziei instanței de apel, și care urma să expire la data de 11 februarie 2022 (vineri) inclusiv.

Însă, distinct acestor circumstanțe, Grecu Iurie nu a prezentat recursul conform prevederilor art. 245 alin. (1) Cod administrativ, dar a prezentat doar motivarea recursului la data de 11 martie 2022. Cu titlu subsidiar, instanța de recurs notează că faptul recepționării deciziei motivate a Curții de Apel Bălți de către Iurie Grecu la data de 18 februarie 2022 (f.d.154), nu constituie temei de prelungire a termenului de procedură, or, termenul de contestare curge de la momentul notificării deciziei conform avizului de recepție, la data de 06 ianuarie 2022 și în cazul în care nu recepționase decizia motivată a instanței de apel, recurentul era obligat să depună recurs conform art. 245 alin. (1) Cod administrativ, iar ulterior să prezinte motivarea recursului.

Articolul 245 alin. (2) din Codul administrativ reglementează situația când recursul depus conform prevederilor alin. (1) art. 245 a fost depus nemotivat din cauza neprezentării de către instanța de apel a motivării deciziei, care potrivit alin. (3) art. 240 din Codul administrativ se motivează în scris în termen de 30 de zile de la data pronunțării. Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ notează că în conformitate cu art. 24 alin. (1) Cod administrativ, participanții la procedura administrativă și procedura de contencios administrativ trebuie să își exercite drepturile și să își îndeplinească obligațiile cu bună-credință, fără a încălca drepturile procesuale ale altor participanți.

Mai mult, este de menționat că potrivit jurisprudenței Curții Europene, participanții procesului de judecată urmează să-și asume un rol activ, urmărind cu diligență derularea procesului său și să dispună cu bună-credință de drepturile sale procedurale. În conformitate cu art. 36 alin. (2) Cod administrativ, instanțele de judecată competente aplică principiul supremației dreptului cu luarea în considerare a jurisprudenței Curții Europene pentru Drepturile Omului.

Sub acest aspect, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ reiterează că Grecu Iurie a cunoscut despre decizia din 27 decembrie 2021 a Curții de Apel Bălți și prin urmare, avea obligația de a întreprinde toate măsurile necesare, după cum sugerează și jurisprudența CEDO 7 (Van Harn versus Germany, nr. 7557/03 din 11 septembrie 2007), de a proteja drepturile sale de acces la instanță, fapt ignorant cu desăvârșire, care în consecință a generat omiterea termenului prescris la art. 245 alin. (1) Cod administrativ. Conform art. 65 alin. (1), (2) din Codul administrativ dacă o persoană, din motive independente de voința ei, nu a putut respecta un termen legal, atunci, la cerere, ea poate fi repusă în termen.

La cerere se anexează probele care confirmă faptele pe care aceasta se întemeiază și, suplimentar, se recuperează acțiunile omise. Astfel, termenul de declarare a recursului poate fi restabilit, dacă persoanele îndreptățite prezintă probe veridice ce confirmă imposibilitatea depunerii acestuia în termen. La caz, Grecu Iurie nu a depus cerere privind repunerea recursului în termen, în sensul art. 65 alin. (1) și (2) din Codul administrativ și nici nu a prezentat probe concludente și pertinente în vederea argumentării omiterii termenului legal, motiv din care recursul necesită a fi declarat inadmisibil. Or, în cazul acceptării unui recurs tardiv se va încălca principiul securității raporturilor juridice, garantat de articolul 6 și preambulul Convenției Europene pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, ceea ce este inadmisibil.

Reieșind din considerentele menționate și având în vedere că recursul a fost depus după expirarea termenului stabilit la art. 245 alin. (1) din Codul administrativ, Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia în temeiul art. 246 alin. (2) lit. d) din Codul administrativ, de a declara inadmisibil recursul depus de către Iurie Grecu. În conformitate cu art. 230 și art.246 art. 246 alin. (2) lit. d) din Codul administrativ, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție, d i s p u n e: Recursul depus de Iurie Grecu se declară inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă. Președintele completului, judecătorul Ala Cobăneanu judecătorii Nina Vascan Iurie Bejenaru 8