3ra-644/22 — contestarea actului administrativ

3ra-644/22 — contestarea actului administrativ (Curtea Supremă de Justiție, 2022)

Dosarul nr. 3ra-644/2022

2-20039392-01-3ra-23062022

Prima instanță: Judecătoria Drochia, sediul Central (jud: I.Rusu)

Instanța de apel: Curtea de Apel Bălți (jud: S.Procopciuc, N.Chircu, D.Corolevschi)

Î N C H E I E R E

27 iulie 2022 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componentă:

Președintele completului, judecătorul Ala Cobăneanu

judecătorii Nina Vascan

Iurie Bejenaru

examinând admisibilitatea recursului depus de Iurie Grecu,

în cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă

de către Iurie Grecu împotriva Consiliului raional Glodeni, vicepreședintelui

raionului Glodeni - Oxana Albu, juristului Consiliului raional Glodeni – Anatolie

Russu și specialistului Relații cu publicul – Zinaida Scripcari cu privire la nulitatea

răspunsului, recunoașterea dreptului pretins vătămat de acces la informațiile

publice, sancționarea pârâților conform art. 24 din Legea privind accesul la

informație și repararea prejudiciului moral,

împotriva deciziei din 27 decembrie 2021 a Curții de Apel Bălți,

c o n s t a t ă :

La data de 23 martie 2020, Iurie Grecu a depus cerere de chemare în judecată

împotriva Consiliului raional Glodeni, vicepreședintelui raionului Glodeni - Oxana

Albu, juristului Consiliului raional Glodeni – Anatolie Russu și specialistului

Relații cu publicul – Zinaida Scripcari cu privire la nulitatea răspunsului,

recunoașterea dreptului pretins vătămat de acces la informațiile publice,

sancționarea pârâților conform art. 24 din Legea privind accesul la informație și

repararea prejudiciului moral.

În motivarea acțiunii a indicat că, la data de 28 februarie 2020 a depus cerere

înregistrată cu numărul G31-02/5-2 către vicepreședintele raionului Glodeni - Albu

Oxana, prin care a solicitat să fie informat despre transparența procesului

decizional privitor la informațiile publice și anume: care este suma bugetului

raional Glodeni în perioada anului 2020, din câte taxe este format bugetul raionului

Glodeni, care sunt taxele și cât constituie în lei fiecare taxă.

La data de 16 martie 2020 a primit răspuns la informația cu care nu este de

acord. În acest răspuns nu se regăsesc informațiile solicitate, este unul vădit eronat

și duce în eroare solicitantul de informație.

Pârâții pe marginea examinării cererii au aplicat eronat prevederile articolelor

387 lit. a), b), c) din Codul de procedură civilă, articolele 1 alin. (3), 15, 34 alin. (1)

și (2) din Constituția Republicii Moldova, articolele 2 lit. b), 5 alin. (2) lit. c), 10

alin. (3), 11 alin. (1) din Legea privind accesul la informație, art. 8 alin. (1) Codul

1

de conduită a funcționarului public, art. 6 lit. b) din Legea privind transparența

procesului decizional și art. 18 din Codul administrativ.

În drept, își întemeiază acțiunea pe prevederile art. 20 alin. (1) din Constituția

RM, art. 21 alin. (1), (3) lit. e), 23 alin. (1), (2) din legea privind accesul la

informație, articolele 3 alin. (1), 9 alin. (1), 17, 18, 20, 39 alin. (2), 189 alin. (1),

(2), 211 alin. (1) lit. a), b), c), d), e), f), g) alin. (2), 212 alin. (1) lit. a) din Codul

administrativ.

A solicitat Iurie Grecu admiterea acțiunii; constatarea nulității răspunsului cu

nr. G31-02/5-2 din 16 martie 2020; constatarea recunoașterii dreptului pretins

vătămat de acces la informațiile publice; sancționarea pârâților conform art. 24 din

Legea privind accesul la informație și repararea în mod solidar a prejudiciului

moral pe care îl estimează la suma de 4 000 de lei.

Prin hotărârea din 26 noiembrie 2020 a Judecătoriei Drochia sediul Central,

acțiunea a fost respinsă ca neîntemeiată.

La 16 decembrie 2020 Iurie Grecu a depus cerere de apel împotriva hotărârii

din 26 noiembrie 2020 a Judecătoriei Drochia sediul Central.

Prin decizia din 16 februarie 2021 a Curții de Apel Bălți, s-a casat hotărârea

din 26 noiembrie 2020 a Judecătoriei Drochia sediul Central și s-a emis o nouă

decizie prin care a fost respins ca neîntemeiată cererea de chemare în judecată

depusă de Iurie Grecu împotriva Consiliului raional Glodeni, vicepreședintelui

raionului Glodeni -Oxana Albu, juristului Consiliului raional Glodeni – Anatolie

Russu și specialistului Relații cu publicul – Zinaida Scripcari cu privire la nulitatea

răspunsului nr. G31- 02/5-2 din 16 martie 2020, constatarea recunoașterii dreptului

pretins vătămat de acces la informațiile publice, sancționarea pârâților conforma

art. 24 din Legea privind accesul la informație. A fost declarată inadmisibilă

cererea de chemare în judecată depusă de către Iurie Grecu împotriva Consiliului

raional Glodeni, vicepreședintelui raionului Glodeni - Oxana Albu, juristului

Consiliului raional Glodeni – Anatolie Russu și specialistului Relații cu publicul –

Zinaida Scripcari cu privire la repararea prejudiciului moral estimat la suma de 4

000 de lei.

Prin decizia din 25 august 2021 a Curții Supreme de Justiție s-a admis

recursul depus de Iurie Grecu. S-a casat integral decizia din 16 februarie 2021 a

Curții de Apel Bălți și s-a restituit cauza spre rejudecare la Curtea de Apel Bălți, în

alt complet de judecată.

Prin decizia din 27 decembrie 2021 a Curții de Apel Bălți s-a casat integral

hotărârea din 26 noiembrie 2020 a Judecătoriei Drochia sediul Central și s-a emis o

nouă decizie prin care a fost respins ca neîntemeiată cererea de chemare în judecată

depusă de Iurie Grecu împotriva Consiliului raional Glodeni, vicepreședintelui

raionului Glodeni -Oxana Albu, juristului Consiliului raional Glodeni – Anatolie

Russu și specialistului Relații cu publicul – Zinaida Scripcari cu privire la nulitatea

răspunsului nr. G31- 02/5-2 din 16 martie 2020, constatarea recunoașterii dreptului

pretins vătămat de acces la informațiile publice, sancționarea pârâților conforma

art. 24 din Legea privind accesul la informație.

A fost declarată inadmisibilă acțiunea lui Grecu Iurie împotriva

vicepreședintelui raionului Glodeni - Oxana Albu, juristului Consiliului raional

Glodeni – Anatolie Russu și specialistului Relații cu publicul – Zinaida Scripcari

cu privire la nulitatea răspunsului, recunoașterea dreptului pretins vătămat de acces

2

la informațiile publice, sancționarea pârâților conform art. 24 din Legea privind

accesul la informație și repararea prejudiciului moral.

S-a admis acțiunea în contencios administrativ înaintată de Grecu Iurie

împotriva Consiliului raional Glodeni,cu privire la nulitatea răspunsului,

recunoașterea dreptului pretins vătămat de acces la informațiile publice,

sancționarea pârâților conform art. 24 din Legea privind accesul la informație și

repararea prejudiciului moral.

S-a anulat actul administrativ referitor la furnizarea informației lui Grecu Iurie

individualizat prin răspunsul nr.G-31-02/5-2 din 16 martie 2020.

S-a constatar îngrădirea accesului la informație admisă de Consiliul raional

Glodeni în privința lui Grecu Iurie exprimată prin nefurnizarea informației la

cererea nr.G-31-02/5-2 din 28.02.2020.

S-a obligat Consiliul raional Glodeni să-i furnizeze lui Grecu Iurie informația

solicitată prin cererea nr.G-31-02/5-2 din 28.02.2020.

S-a încasat de la Consiliul raional Glodeni în beneficiul lui Grecu Iurie

prejudiciul moral în sumă de 100 (una sută ) lei .

Pentru a decide astfel, instanța de apel a invocat că art. 12 alin.(1),(2) din

Legea privind accesul la informație nr. 982-XIV din 11 mai 2000, indică expres că

informațiile oficiale vor fi puse la dispoziția solicitanților în baza unei cereri scrise

sau verbale. Cererea scrisă va conține: detalii suficiente și concludente pentru

identificarea informației solicitate (a unei părți sau unor părți ale acesteia);

modalitatea acceptabilă de primire a informației solicitate; date de identificare ale

solicitantului.

Articolul 13 alin. (1) din Legea nominalizată, a stabilit modalitățile accesului

la informațiile oficiale și anume: a) audierea informației pasibile de o expunere

verbală; b) examinarea documentului (unor părți ale acestuia) la sediul instituției;

c) eliberarea copiei de pe documentul, informația solicitate (de pe unele părți ale

acestora); d) eliberarea copiei traducerii documentului, informației (unor părți ale

acestora) într-o altă limbă decât cea a originalului, pentru o plată suplimentară; e)

expedierea prin poștă (inclusiv poșta electronică) a copiei de pe document,

informație (de pe unele părți ale acestora), copiei de pe traducerea documentului,

informației într-o altă limbă, la cererea solicitantului, pentru o plată respectivă.

În conformitate cu art.15 alin. (2) din Legea enunțată supra, cererea scrisă care

satisface condițiile enunțate în art.12 alin. (2) din aceeași Lege, este examinată și

satisfăcută de funcționarii publici responsabili de furnizarea informațiilor. 62. În

sensul Legii privind administrația publică locală nr. 436-XVI din 28.12.2006,

primarul – este autoritatea reprezentativă a populației unității administrativ-

teritoriale și executivă a consiliului local, aleasă prin vot universal, egal, direct,

secret și liber exprimat; primărie – structură funcțională care asistă primarul în

exercitarea atribuțiilor sale legale; consiliul local – este autoritatea reprezentativă și

deliberativă a populației unității administrativ-teritoriale de nivelul întîi sau al

doilea, aleasă în vederea soluționării problemelor de interes local.

În această ordine de idei, instanța de apel a constatat îngrădirea de către

Consiliul raional Glodeni a accesului la informație admisă în privința lui Grecu

Iurie, exprimată prin nefurnizarea informației solicitate prin cererea nr. G-31-02/5-

2 depusă la 28 februarie 2020, din care considerente a anulat actul administrativ de

refuz la furnizarea informației lui Grecu Iurie, individualizat prin răspunsul nr. G-

31-02/5-2 la 16 decembrie 2020.

3

Mai mult, instanța de apel a concluzionat că este întemeiată pretenția lui Grecu

Iurie în partea recunoașterii încălcării dreptului de acces la informație, din care

considerente instanța de apel constată încălcarea dreptului accesului la informație a

lui Grecu Iurie de către Consiliul raional Glodeni (autoritatea administrației

publice locale - deliberativă și executivă, căreia Grecu Iurie i s-a adresat cu cerere

de acces la informație, care a recepționat cererea și care în termenul stabilit de lege

nu i-a oferit acestuia informația cerută), din care motiv a obligat Consiliul raional

Glodeni să-i furnizeze lui Grecu Iurie informația solicitată prin cererea nr. G-31-

02/5-2 la 28 februarie 2020.

Cu referire la pretențiile apelantului/reclamant Iurie Grecu privind sancționarea

pârâților potrivit prevederilor art.24 din Legea privind accesul a informație și

încasarea din contul pârâților a prejudiciului moral, instanța de apel a reținut, că

potrivit prevederilor art.24 din Legea privind accesul la informație, în funcție de

gravitatea efectelor pe care le-a avut refuzul nelegitim al funcționarului public,

responsabil pentru furnizarea informațiilor oficiale, de a asigura accesul la

informația solicitată, instanța de judecată decide aplicarea unor sancțiuni în

conformitate cu legislația, repararea prejudiciului cauzat prin refuzul nelegitim de a

furniza informații sau prin alte acțiuni ce prejudiciază dreptul de acces la

informații, precum și satisfacerea neîntârziată a cererii solicitantului.

În conformitate cu prevederile art.2006 alin.(1) și (2) Codul civil, prejudiciul

cauzat printr-un act administrativ ilegal sau nesoluționarea în termen legal a unei

cereri de către o autoritate publică sau de către o persoană cu funcție de răspundere

din cadrul ei se repară integral de autoritatea publică. Persoana cu funcție de

răspundere va răspunde solidar în cazul intenției sau culpei grave. Persoanele fizice

au dreptul să ceară repararea prejudiciului moral cauzat prin acțiunile indicate la

alin.(1).

În corespundere cu dispozițiile art.2036 alin. (1), (2) și (4) Codul civil, în cazul

în care persoanei i s-a cauzat un prejudiciu moral prin fapte ce atentează la

drepturile ei personale nepatrimoniale, precum și în alte cazuri prevăzute de lege,

instanța de judecată are dreptul să oblige persoana responsabilă la reparația

prejudiciului prin plata de despăgubiri. Prejudiciul moral se repară indiferent de

existența și întinderea prejudiciului patrimonial. Dacă legea nu prevede altfel,

simpla constatare a încălcării unui drept sau interes recunoscut de lege fără plata de

despăgubiri oferă satisfacție echitabilă persoanei vătămate doar când aceasta

corespunde cu natura dreptului sau interesului recunoscut de lege încălcat și

persoana vătămată astfel va putea obține o valoare nepatrimonială superioară

prejudiciului moral suferit.

Conform art.2037 Codul civil, (1) Mărimea despăgubirii pentru prejudiciu

moral se determină de către instanța de judecată în funcție de caracterul și

gravitatea prejudiciului moral cauzat persoanei vătămate, de gradul de vinovăție a

autorului prejudiciului, dacă vinovăția este o condiție a răspunderii, și de măsura în

care această despăgubire poate aduce satisfacție echitabilă persoanei vătămate. (2)

Caracterul și gravitatea prejudiciului moral le apreciază instanța de judecată, luînd

în considerare circumstanțele în care a fost cauzat prejudiciul, restrîngerea

posibilităților de viață familială și socială, precum și statutul social al persoanei

vătămate. (3) La determinarea despăgubirii, instanța de judecată va tinde să acorde

o despăgubire care, pe de o parte, are o mărime comparabilă cu cea acordată în

4

mod obișnuit în împrejurări similare și, pe de altă parte, ia în cont particularitățile

cazului.

Instanța de apel a notat că Consiliul raionul Glodeni (autoritatea administrației

publice locale - deliberativă și executivă, căreia Grecu Iurie i s-a adresat cu cerere

de acces la informație, care a recepționat cererea și care în termenul stabilit de lege

nu i-a oferit acestuia informația cerută), a atentat la dreptul fundamental al lui

Grecu Iurie de acces la informație, dând dovadă de o inacțiune ilicită în vederea

informării ultimului, astfel încât este cert că intimatul a comis în raport cu

apelantul în cazul dat o faptă ilicită ce atentează inadmisibil asupra dreptului

nominalizat al apelantului și-i poate cauza suferințe psihice, inclusiv stări de stres,

de anxietate determinate de imposibilitatea de a beneficia efectiv de un drept oferit

de lege, atribuite și de CtEDO la categoria suferințelor psihice pasibile de

compensare.

La 11 martie 2022 Grecu Iurie a depus recurs motivat împotriva deciziei

instanței de apel solicitând admiterea cererii de recurs, casarea parțilă a deciziei din

27 decembrie 2021 a Curții de Apel Bălți în partea încăsării prejudiciului moral și

în acastă parte să fie emisă o nouă decizie de admitere integrală a prejudiciului

moral estimat la suma de 4 000 de lei.

În motivarea recursului a invocat că instanța de apel a ignorat prevederile

art.19 alin.(3),art.1998 alin.(1) și art.2037 Cod civil.

În conformitate cu art. 244 alin. (1) Cod administrativ, hotărârile curții de apel

ca instanța de fond, precum și deciziile instanței de apel pot fi contestate cu recurs.

Iar, conform art. 245 Cod administrativ, recursul se depune la instanța de apel

în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel, dacă legea nu

stabilește un termen mai mic. Motivarea recursului se prezintă Curții Supreme de

Justiție în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel. Dacă se

depune împreună cu cererea de recurs, motivarea recursului se depune la instanța

de apel.

Examinând admisibilitatea recursului depus de către Grecu Iurie în raport cu

materialele cauzei, Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în

contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că acesta este inadmisibil, din

următoarele motive.

În conformitate cu art. 246 alin. (1) și (2) lit. d) din Codul administrativ,

Curtea Supremă de Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs.

Dacă este inadmisibil, recursul se declară ca atare printr-o încheiere. Recursul se

declară inadmisibil în special când: recursul a fost depus după expirarea termenului

stabilit la art. 245 alin. (1).

Articolul 245 alin. (1) Cod administrativ indică că recursul se depune la

instanța de apel în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel,

dacă legea nu stabilește un termen mai mic. Instanța de apel transmite neîntârziat

Curții Supreme de Justiție recursul împreună cu dosarul judiciar.

Iar, alin. (2) art. 245 Cod administrativ, prevede că motivarea recursului se

prezintă Curții Supreme de Justiție în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei

instanței de apel. Dacă se depune împreună cu cererea de recurs, motivarea

recursului se depune la instanța de apel.

Pentru a înțelege sensul pe care legiuitorul a dorit să îl dea sintagmei

„decizia instanței de apel” din art. 245 Cod administrativ, este necesar de explicat

5

că prin noțiunea de „decizie” se subînțelege atât dispozitivul deciziei instanței de

apel, cât și decizia motivată a instanței de apel.

Or, din coroborarea art. 191 alin. (4), art. 40 alin. (3) și art. 245 Cod

administrativ rezultă inechivoc că, după examinarea cererii de apel, instanța de

apel adoptă decizia în formă de dispozitiv, adică componenta structurală a deciziei

instanței de apel căreia i se dă citire la pronunțare și nu reprezintă altceva decât

reproducerea integrală și întocmai a soluției adoptate în urma deliberării, calea și

termenul de atac. Iar motivarea, în scris, a deciziei adoptate are loc în termenul

specificat la art. 240 alin. (3) Cod administrativ. Asta, deoarece motivarea

recursului se depune doar după notificarea deciziei motivate a instanței de apel,

întrucât, numai după acest moment, partea interesată ia cunoștință nu numai de

soluția materializată prin dispozitivul deciziei instanței de apel, dar și, în mod

efectiv, de considerentele cuprinse în decizie

Raportat la cele expuse supra, este cert că legiuitorul a prevăzut depunerea

recursului separat de motivarea acestuia, respectiv, termenul de declarare și cel de

prezentare a motivării recursului curg din momente diferite (dies a quo), și anume:

în temeiul art. 245 alin. (1) din Codul administrativ, de la notificarea dispozitivului

deciziei instanței de apel, sub sancțiunea art. 246 alin. (2) lit. d) din Codul

administrativ – recursul se declară inadmisibil, în special, când recursul a fost

depus după expirarea termenului stabilit la art. 245 alin. (1).

Din actele cauzei rezultă că decizia Curții de Apel Bălți a fost pronunțată la

data de 27 decembrie 2021.

Totodată, conform materialelor dosarului se atestă că la 30 decembrie 2021

Curtea de Apel Bălți a expediat copia dispozitivului deciziei instanței de apel din

27 decembrie 2021 tuturor participanților la proces (f.d.143). Astfel, conform

avizului de recepție Grecu Iurie a recepționat la 06 ianuarie 2022 copia

dispozitivului deciziei instanței de apel din 27 decembrie 2021 în care i s-a explicat

calea și termenul de atac al deciziei adoptate (f.d.148).

În acest context, este de menționat că în corespundere cu prevederile art. 223

din Codul administrativ, hotărârile și alte acte de dispoziție, prin care se stabilesc

termene, precum și numirea ședințelor și citațiile se notifică participanților la

proces conform art. 96-114.

În conformitate cu art.96 alin. (1) din Codul administrativ, notificările și

comunicările către participanții la procedura administrativă se realizează în orice

formă de comunicare adecvată, rapidă și eficientă din punctul de vedere al

costurilor. Comunicarea prin mijloace electronice are prioritate dacă este adecvată

obiectului comunicării și acceptată de participantul la procedură.

Din dispozițiile art. 97 alin. (1) și (3) din Codul administrativ, rezultă că,

notificarea este comunicarea, dispusă de autoritatea publică, a unui înscris în forma

stabilită de prezentul cod. Autoritatea publică poate alege între următoarele forme

de notificare: a) notificare prin act de recunoaștere a recepționării; b) notificare

prin poștă cu act de notificare; c) notificare prin poștă cu scrisoare recomandată.

Iar, reieșind din prevederile art. 109 alin. (1) și (2) din Codul administrativ, un

înscris poate fi notificat prin poștă cu scrisoare recomandată cu aviz de recepție.

Pentru probarea notificării este suficient avizul de recepție.

Din actele cauzei cert rezultă că la 27 decembrie 2021 Curtea de Apel Bălți a

pronunțat, în ședință publică, dispozitivul deciziei (f.d. 137).

6

Ține de menționat că, în dispozitivul deciziei din 27 decembrie 2021, Curtea de

Apel Bălți a indicat cu suficientă claritate căile, termenul și modul de atac al

acesteia prevăzut de legislația în vigoare.

La 30 decembrie 2021, Curtea de Apel Bălți a expediat spre cunoștință copia

dispozitivului deciziei din 27 decembrie 2021 în adresa participanților la proces,

inclusiv la adresa de domiciliu a lui Iurie Grecu indicată în cererea de chemare de

judecată, apel, inclusiv recurs: raionul Glodeni, satul Ciuciulea, fapt ce se confirmă

prin scrisoarea nr.29323 (f.d. 143).

La 06 ianuarie 2022 dispozitivul deciziei instanței de apel a fost notificată lui

Iurie Grecu, fapt ce se confirmă prin avizul poștal de recepție nr.DS8001966361AS

(f.d.148).

Din cele menționate supra, rezultă că termenul de 30 de zile prevăzut la art.

245 alin.(1) din Codul administrativ, pentru prezentarea recursului a început să

curgă începând cu data de 10 ianuarie 2022 (luni), ziua imediat următoare de la

data notificării lui Iurie Grecu a dispozitivului deciziei instanței de apel, și care

urma să expire la data de 11 februarie 2022 (vineri) inclusiv.

Însă, distinct acestor circumstanțe, Grecu Iurie nu a prezentat recursul

conform prevederilor art. 245 alin. (1) Cod administrativ, dar a prezentat doar

motivarea recursului la data de 11 martie 2022.

Cu titlu subsidiar, instanța de recurs notează că faptul recepționării deciziei

motivate a Curții de Apel Bălți de către Iurie Grecu la data de 18 februarie 2022

(f.d.154), nu constituie temei de prelungire a termenului de procedură, or, termenul

de contestare curge de la momentul notificării deciziei conform avizului de

recepție, la data de 06 ianuarie 2022 și în cazul în care nu recepționase decizia

motivată a instanței de apel, recurentul era obligat să depună recurs conform art.

245 alin. (1) Cod administrativ, iar ulterior să prezinte motivarea recursului.

Articolul 245 alin. (2) din Codul administrativ reglementează situația când

recursul depus conform prevederilor alin. (1) art. 245 a fost depus nemotivat din

cauza neprezentării de către instanța de apel a motivării deciziei, care potrivit

alin. (3) art. 240 din Codul administrativ se motivează în scris în termen de 30 de

zile de la data pronunțării.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ notează că în conformitate cu art. 24 alin. (1) Cod administrativ,

participanții la procedura administrativă și procedura de contencios administrativ

trebuie să își exercite drepturile și să își îndeplinească obligațiile cu bună-credință,

fără a încălca drepturile procesuale ale altor participanți.

Mai mult, este de menționat că potrivit jurisprudenței Curții Europene,

participanții procesului de judecată urmează să-și asume un rol activ, urmărind cu

diligență derularea procesului său și să dispună cu bună-credință de drepturile sale

procedurale.

În conformitate cu art. 36 alin. (2) Cod administrativ, instanțele de judecată

competente aplică principiul supremației dreptului cu luarea în considerare a

jurisprudenței Curții Europene pentru Drepturile Omului.

Sub acest aspect, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în

contencios administrativ reiterează că Grecu Iurie a cunoscut despre decizia din 27

decembrie 2021 a Curții de Apel Bălți și prin urmare, avea obligația de a

întreprinde toate măsurile necesare, după cum sugerează și jurisprudența CEDO

7

(Van Harn versus Germany, nr. 7557/03 din 11 septembrie 2007), de a proteja

drepturile sale de acces la instanță, fapt ignorant cu desăvârșire, care în consecință

a generat omiterea termenului prescris la art. 245 alin. (1) Cod administrativ.

Conform art. 65 alin. (1), (2) din Codul administrativ dacă o persoană, din

motive independente de voința ei, nu a putut respecta un termen legal, atunci, la

cerere, ea poate fi repusă în termen. La cerere se anexează probele care confirmă

faptele pe care aceasta se întemeiază și, suplimentar, se recuperează acțiunile

omise.

Astfel, termenul de declarare a recursului poate fi restabilit, dacă persoanele

îndreptățite prezintă probe veridice ce confirmă imposibilitatea depunerii acestuia

în termen.

La caz, Grecu Iurie nu a depus cerere privind repunerea recursului în termen,

în sensul art. 65 alin. (1) și (2) din Codul administrativ și nici nu a prezentat probe

concludente și pertinente în vederea argumentării omiterii termenului legal, motiv

din care recursul necesită a fi declarat inadmisibil.

Or, în cazul acceptării unui recurs tardiv se va încălca principiul securității

raporturilor juridice, garantat de articolul 6 și preambulul Convenției Europene

pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, ceea ce este

inadmisibil.

Reieșind din considerentele menționate și având în vedere că recursul a fost

depus după expirarea termenului stabilit la art. 245 alin. (1) din Codul

administrativ, Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție ajunge la concluzia în temeiul art. 246 alin. (2) lit. d) din

Codul administrativ, de a declara inadmisibil recursul depus de către Iurie Grecu.

În conformitate cu art. 230 și art.246 art. 246 alin. (2) lit. d) din Codul

administrativ, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție,

d i s p u n e:

Recursul depus de Iurie Grecu se declară inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Ala Cobăneanu

judecătorii Nina Vascan

Iurie Bejenaru

8