3ra-1/22 — cu privire la constatarea nulitatii raspunsului

3ra-1/22 — cu privire la constatarea nulitatii raspunsului (Curtea Supremă de Justiție, 2022)

Dosar nr. 3ra-1/22

2-20039435-01-3ra-06012022

Prima instanță: Judecătoria Drochia, sediul Central (jud. I. Rusu)

Instanța de apel: Curtea de Apel Bălți (A. Gheorghieș, D. Stănilă, A. Ciobanu)

D E C I Z I E

25 mai 2022 mun. Chișinău

Colegiul civil comercial și de contencios administrativ lărgit

al Curții Supreme de Justiție

în componență:

Președintele ședinței, judecătorul Tamara Chișca-Doneva

judecătorii Ala Cobăneanu

Iurie Bejenaru

Galina Stratulat

Aliona Miron

examinând recursul depus de Iurie Grecu,

în cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată înaintată

de Iurie Grecu împotriva vicepreședintelui raionului Glodeni, juristului Consiliului

raional Glodeni, specialistului relații cu publicul al Consiliului raional Glodeni și

Consiliului raional Glodeni cu privire la constatarea nulității răspunsului,

recunoașterea dreptului vătămat, sancționarea pârâților și repararea în mod solidar a

prejudiciului moral,

împotriva deciziei din 28 octombrie 2021 a Curții de Apel Bălți prin care s-a

casat hotărârea din 29 septembrie 2020 a Judecătoriei Drochia, sediul Central cu

emiterea unei noi decizii privind declararea acțiunii inadmisibile,

c o n s t a t ă:

La 23 martie 2020, Iurie Grecu a depus acțiune în contencios administrativ

împotriva vicepreședintelui r-lui Glodeni Ion Rusu, juristului Consiliului raional

Glodeni Anatolie Russu, specialistului relații cu publicul al Consiliului raional

Glodeni Zinaida Scripcari, Consiliului raional Glodeni, prin care a solicitat

constatarea nulității răspunsului nr. G-31-02/5-2 din 16 martie 2020, recunoașterea

dreptului vătămat la informație de interes public, sancționarea pârâților potrivit art.

24 din Legea cu privire la accesul la informație și repararea, în mod solidar, a

prejudiciului moral cauzat în mărime de 4 000 lei.

În motivarea acțiunii Iurie Grecu a indicat că, la 28 februarie 2020, a depus

cerere înregistrată cu nr. G-31-02/5-2 către vicepreședintele raionului Glodeni Ion

Rusu, prin care a solicitat să fie informat care este suma bugetului raionului Glodeni

pentru anul 2020, din câte taxe este format bugetul raionului Glodeni, care sunt

taxele și cât constituie în lei fiecare taxă. Informația dată a solicitat să-i fie

prezentată în formă scrisă la adresa de domiciliu.

1

La 16 martie 2020, Iurie Grecu a primit răspunsul președintelui raionului

Glodeni, însă nu este de acord cu acest răspuns, deoarece nu se regăsesc informațiile

publice solicitate, fiind un răspuns vădit eronat și care după formă și conținut este

lovit de nulitate. Mai mult, cu referire la indicațiile pârâților de a accesa pagina web

a Consiliului raional Glodeni și a lua cunoștință cu informațiile solicitate,

reclamantul menționează că legiuitorul nu a prevăzut obligația cetățenilor de a

accesa internetul pentru a se informa, iar dânsul nu dispune de calculator.

Prin hotărârea din 29 septembrie 2020 a Judecătoriei Drochia, sediul Central,

acțiunea a fost respinsă ca neîntemeiată (f.d.33, 40-44).

La 12 octombrie 2020, Iurie Grecu a contestat cu apel hotărârea din 29

septembrie 2020 a Judecătoriei Drochia, sediul Central, solicitând casarea acesteia

cu pronunțarea unei hotărâri noi de recunoaștere a dreptului vătămat la informație de

interes public, sancționarea pârâților potrivit art. 24 din Legea cu privire la accesul la

informație și repararea în mod solidar a prejudiciului moral cauzat în mărime de 4

000 lei (f.d. 46, 47-48).

Prin decizia din 02 februarie 2021 a Curții de Apel Bălți a fost respinsă cererea

de apel depusă de Iurie Grecu împotriva hotărârii din 29 septembrie 2020 a

Judecătoriei Drochia, sediul Central (f.d.70-75).

Prin decizia din 28 aprilie 2021 a Curții Supreme de Justiție a fost admis

recursul depus de către Iurie Grecu. A fost casată decizia din 02 februarie 2021 a

Curții de Apel Bălți, emisă în cauza de contencios administrativ, la cererea de

chemare în judecată depusă de Iurie Grecu împotriva vicepreședintelui raionului

Glodeni Ion Rusu, juristului Consiliului raional Glodeni Anatolie Russu,

specialistului relații cu publicul al Consiliului raional Glodeni Zinaida Scripcari,

Consiliului raional Glodeni cu privire la constatarea nulității răspunsului,

recunoașterea dreptului vătămat la informație, sancționarea pârâților potrivit art. 24

din Legea cu privire la accesul la informație și repararea în mod solidar a

prejudiciului moral, cu remiterea cauzei la rejudecare la Curtea de Apel Bălți, în alt

complet de judecată (f.d. 99-106).

Prin decizia din 28 octombrie 2021 a Curții de Apel Bălți, a fost casată

hotărârea din 29 septembrie 2020 a Judecătoriei Drochia, sediul Central și a fost

emisă o nouă decizie, prin care a fost declarată inadmisibilă acțiunea în contencios

administrativ înaintată de Iurie Grecu împotriva vicepreședintelui raionului Glodeni

Ion Rusu, juristului Consiliului raional Glodeni Anatolie Russu, specialistului relații

cu publicul al Consiliului raional Glodeni Zinaida Scripcari, Consiliului raional

Gloden cu privire la constatarea nulității răspunsului nr. G31-02/5-2 din 16 martie

2020, recunoașterea dreptului vătămat – dreptul de acces la informațiile publice,

obligarea pârâților să-i furnizeze informațiile solicitate și repararea în mod solidar a

prejudiciului moral (conform cerințelor concretizate în instanța de apel) (f.d.127-

136).

La 15 noiembrie 2021, Iurie Grecu a depus recurs împotriva deciziei din 28

octombrie 2021 a Curții de Apel Bălți prin care a solicitat admiterea cererii de

recurs, casarea deciziei Curții de Apel Bălți, a hotărârii primei instanțe și emiterea

unei decizii privind admiterea acțiunii (f.d.142, 149-152).

În susținerea cererii de recurs, Iurie Grecu a reiterat circumstanțele de fapt și de

drept indicate în acțiune.

2

A accentuat că nu este de acord cu decizia emisă de Curtea de Apel Bălți.

Instanța de apel a omis să se expună motivat, obiectiv asupra pretențiilor invocate în

acțiune. Instanța nu și-a onorat obligațiunile prevăzute de art. 21,36,22,219 din

Codul administrativ, care prevăd că instanța de judecată este obligată să cerceteze

starea de fapt din oficiu în baza tuturor probelor legal admisibile, nefiind legată nici

de declarațiile făcute, nici de cererile de solicitare a probelor înaintate de

participanți. Instanța de judecată depune eforturi pentru înlăturarea greșelilor de

formă, explicarea cererilor neclare, depunerea corectă a cererilor, completarea

datelor incomplete și pentru depunerea tuturor declarațiilor necesare constatării și

aprecierii stării de fapt. Instanța de judecată indică asupra aspectelor de fapt și de

drept ale litigiului care nu au fost discutate de participanții la proces. Instanța de

judecată nu are dreptul să depășească limitele pretențiilor din acțiune, însă, totodată,

nu este legată de textul cererilor formulate de participanții la proces. Instanța de

judecată poate avea o discuție juridică cu participanții la proces sau poate da în scris

indicații cu privire la situația de drept a cauzei examinate.

Mai mult ca atât, instanța nu s-a conformat deciziei din 28 aprilie 2021 a Curții

Supreme de Justiție.

Susține că poziția lui ca parte la proces nu a fost auzită, fapt ce constituie o

încălcare gravă a dreptului la un proces echitabil garantata de prevederile art. 6

CEDO.

La 10 ianuarie 2022, în adresa intimaților a fost expediată copia recursului

motivat, cu înștiințarea despre posibilitatea depunerii referinței. La momentul

examinării cauzei, intimații nu și-au valorificat dreptul și nu au depus referințe.

În conformitate cu art. 244 alin.(1) din Codul administrativ, hotărârile curții de

apel ca instanța de fond, precum și deciziile instanței de apel pot fi contestate cu

recurs.

În conformitate cu art. 245 alin.(1) și (2) din Codul administrativ, recursul se

depune la instanța de apel în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței

de apel, dacă legea nu stabilește un termen mai mic. Motivarea recursului se prezintă

Curții Supreme de Justiție în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței

de apel. Dacă se depune împreună cu cererea de recurs, motivarea recursului se

depune la instanța de apel.

Curtea de Apel Bălți a pronunțat decizia contestată la 28 octombrie 2021.

Dispozitivul deciziei a fost recepționat de recurent la 09 noiembrie 2021

(f.d.141).

La 15 noiembrie2021, Iurie Grecu a depus recurs nemotivat (f.d.142).

La 20 decembrie 2021, Iurie Grecu a recepționat copia decizii motivate a Curții

de Apel Bălți (f.d.148).

La 15 decembrie 2021, Iurie Grecu a depus recurs motivat împotriva deciziei

din 28 octombrie 2021 a Curții de Apel Bălți (f.d.149-152). Astfel, recursul depus la

15 noiembrie 2021 și motivarea recursului depusă la 15 decembrie 2021 sunt

apreciate ca fiind în termen.

Prin încheierea din 04 mai 2021 a Curții Supreme de Justiție, recursul depus de

Iurie Grecu a fost numit pentru examinare în complet de 5 judecători.

Conform articolului 247 din Codul administrativ, Curtea Supremă de Justiție

examinează și soluționează recursul fără ședință de judecată.

3

În speță, completul specializat nu a considerat oportun de a cita participanții la

proces și reprezentanții acestora pentru a se pronunța cu privire la problemele

invocate în recurs, deoarece criticele recurentului au fost expuse cu suficientă

claritate.

Verificând argumentele invocate în recurs în raport cu materialele dosarului,

completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de

Justiție a ajuns la concluzia de a admite recursul, de a casa decizia din 28 octombrie

2021 a Curții de Apel Bălți, cu restituirea cauzei la rejudecare în instanța de apel, din

următoarele considerente.

Articolul 248 din Codul administrativ stipulează la alin. (1), lit. d) că,

examinând recursul, Curtea Supremă de Justiție adoptă decizie prin care casează

integral decizia instanței de apel și restituie cauza instanței de apel dacă, în baza

limitelor stabilite de lege ale examinării recursului, nu poate adopta o soluție finală

în acest caz.

În interpretarea art. 244, alin. (2) coroborat cu art. 231, alin. (2) din Codul

administrativ, pentru procedura de recurs se aplică corespunzător prevederile cap. III

din cartea a treia, dacă din prevederile prezentului capitol nu rezultă altceva. Pentru

procedura în apel se aplică corespunzător prevederile cap. II din cartea a treia, dacă

din prevederile prezentului capitol nu rezultă altceva.

La rândul său, în corespundere cu art. 22 și art. 219, alin. (1) din Codul

administrativ, instanța de judecată este obligată să cerceteze starea de fapt din oficiu

în baza tuturor probelor legal administrate, nefiind legată nici de declarațiile făcute,

nici de cererile de solicitare a probelor înaintate de participanți.

În conformitate cu prevederile art. 194 din Codul administrativ, (1) în

procedura în prima instanță, în procedura de apel și în procedura de examinare a

recursurilor împotriva încheierilor judecătorești se soluționează din oficiu probleme

de fapt și de drept. (2) În procedura de examinare a cererilor de recurs, hotărârile și

deciziile contestate se examinează din oficiu în privința existenței greșelilor

procedurale și aplicării corecte a dreptului material.

Recapitulând esența litigiului în scopul verificării aplicării corecte a dreptului

material și procedural, instanța de recurs reține starea de fapt constatată de instanțe și

confirmată de părți.

Astfel, probatoriul acumulat în materialele dosarului demonstrează că, la 28

februarie 2020, Iurie Grecu a depus cerere către vicepreședintele raionului Glodeni,

Ion Rusu, prin care a solicitat să fie informat, care este suma bugetului raional

Glodeni pentru anul 2020, din câte taxe este format bugetul raional Glodeni, care

sunt taxele și cât constituie în lei fiecare taxă. Informația dată a solicitat să-i fie

prezentată în formă scrisă la adresa de domiciliu (f.d.6).

Prin răspunsul președintelui raionului Glodeni, Ion Cojocari, nr. G-31-02/5-2

din 16 martie 2020, Iurie Grecu a fost informat că bugetul raional Glodeni pentru

anul 2020 a fost aprobat prin decizia nr.12/3 din 19 decembrie 2019 în cadrul

ședinței ordinare din 19 decembrie 2019, și publicat pe pagina web a Consiliului

raional Glodeni: www.glodeni.md.

Totodată s-a menționat că atât petiționarul, cât și cetățenii raionului Glodeni pot

face cunoștință cu deciziile cu privire la aprobarea bugetului raional Glodeni pe anul

4

2020 (în prima și a doua lectură) pe pagina web sus menționată, în compartimentul

„Deciziile Consiliului raional Glodeni” subcompartimetul „deciziile din cadrul

ședinței ordinare a Consiliului raional Glodeni din data de 19 decembrie 2019” (link-

ul: http://www.glodeni.md/ro/content/deciziile-din-cadrul-%C8%99edin%C8%9Bei-

ordinare-consiliului-raional-glodeni-din-data-de-191219 ).

La fel, în răspuns a fost specificat că, în urma examinării conținutului cererii nr.

G-31-02/5-2 din 28 februarie 2020, cât și a prevederilor art. 76 alin. (2) din Codul

administrativ, s-a constatat că cererea este lipsită de motivarea obiectului acesteia. În

cele din urmă, i s-a acordat lui Iurie Grecu un termen de 5 zile calendaristice pentru

înlăturarea neajunsurilor din cerere, și anume, de a prezenta în scris motivarea

obiectului cererii înregistrate cu G-31-02/5-2 din 28 februarie 2020 (f.d.7).

La 23 martie 2020, Iurie Grecu a depus acțiune în contencios administrativ

împotriva vicepreședintelui raionului Glodeni Ion Rusu, juristului Consiliului raional

Glodeni Anatolie Russu, specialistului relații cu publicul al Consiliului raional

Glodeni Zinaida Scripcari, Consiliului raional Glodeni, intitulând-o generic „Cu

privire la îngrădirea dreptului garantat de acces la informațiile publice, satisfacția

echitabilă și efectivă a reparării prejudiciului moral cauzat”, dar având următoarele

pretenții: constatarea nulității răspunsului nr. G-31-02/5-2 din 16 martie 2020,

recunoașterea dreptului vătămat la informație de interes public, sancționarea

pârâților potrivit art. 24 din Legea cu privire la accesul la informație, repararea în

mod solidar a prejudiciului moral cauzat în mărime de 4 000 lei.

Judecătoria Drochia, sediul Central prin hotărârea din 29 septembrie 2020 a

respins ca fiind neîntemeiată acțiunea depusă de către Iurie Grecu (f.d.33, 40-44).

Instanța de fond în temeiul Codului administrativ și al Legii nr. 982-XIV din 11

mai 2000 privind accesul la informație a concluzionat că, prin emiterea răspunsului

la petiția înaintată din 28 februarie 2020, autoritatea a soluționat cererea respectivă.

Pârâtul a informat solicitantul că bugetul raional Glodeni pentru anul 2020 a fost

aprobat prin Decizia nr.12/3 din 19 decembrie 2019 în cadrul ședinței ordinare din

19 decembrie 2019 și publicat pe pagina web a Consiliului raional Glodeni. Astfel,

atât reclamantul cât și cetățenii raionului Glodeni pot face cunoștință cu Deciziile

,,cu privire la aprobarea bugetului raional Glodeni pe anul 2020 pe pagina web sus

menționată, în compartimentul ,,Deciziile Consiliului raional Glodeni,” sub

compartimentul ,,Deciziile din cadrul Ședinței ordinare a Consiliului raional Glodeni

din data de 19 decembrie 19”.

Instanța de fond a mai reținut că, cererea reclamantului nr.G-31-02/5-2 din

28.02.2020 este lipsită de motivarea obiectului acesteia. În cele din urmă i s-a

acordat reclamantului un termen de 5 zile calendaristice pentru înlăturarea acestui

neajuns și motivarea în scris de către reclamant a obiectului cererii, în caz contrar

cererea nu se va examina.

În concluzie, instanța a constatat caracterul deplin al răspunsului oferit de către

pârâți la cererea adresată de către petiționar, fiind în cadrul legal în termenul stabilit

de lege. Astfel acțiunile pârâților au fost apreciate ca fiind în limite legale fără a leza

raporturile dintre solicitant și organul emitent în procesul de asigurare și realizare a

drepturilor solicitantului.

Solicitările de încasare a prejudiciului moral înaintate de reclamant în

echivalent de 4000 lei, de asemenea, au fost apreciate critic de către instanța de

5

judecată, lipsind inclusiv orice justificare de către reclamant a necesității obținerii

informației solicitate în raport cu persoana sa, sau necesitatea utilității publice de

obținere a unei asemenea informație solicitate.

Curtea de Apel Bălți, prin decizia din 28 octombrie 2021, a casat hotărârea din

29 septembrie 2020 a Judecătoriei Drochia, sediul Central și a emis o nouă decizie,

prin care a fost declarată inadmisibilă acțiunea în contencios administrativ înaintată

de Iurie Grecu către vice-președintele raionului Glodeni Ion Rusu, juristul

Consiliului raional Anatolie Russu, specialistului relații cu publicul a Consiliului

raional Glodeni Zinaida Scripcari și Consiliului raional Glodeni privind constatarea

nulității răspunsului nr. G31-02/5-2 din 16 martie 2020, constatarea recunoașterii

dreptului vătămat – dreptul de acces la informațiile publice, obligarea pârâților să-i

furnizeze informațiile solicitate și repararea în mod solidar a prejudiciului moral

(conform cerințelor concretizate în instanța de apel) (f.d.127-136).

Instanța de apel a menționat că sunt greșite concluziile primei instanțe privind

respingerea acțiunii, fiind rezultatul aplicării și interpretării eronate a normelor de

drept material și procedural, cât și aprecierea eronată a circumstanțele de fapt ale

cauzei, fapt ce a generat emiterea unei hotărâri neîntemeiate.

În susținerea opiniei enunțate, Colegiul civil a explicat că acțiunea înaintată de

Iurie Grecu este îndreptată împotriva vicepreședintelui raionului Glodeni Ion Rusu,

juristului Consiliului raional Anatolie Russu, specialistului relații cu publicul a

Consiliului raional Glodeni Zinaida Scripcari și Consiliului raional Glodeni.

Cât privește calitatea procesuală de pârât a vicepreședintelui raionului Glodeni

Ion Rusu, juristului Consiliului raional Anatolie Russu și specialistului relații cu

publicul a Consiliului raional Glodeni Zinaida Scripcari, instanța de apel a accentuat

că o acțiune în contencios administrativ poate fi îndreptată doar împotriva unei

autorități publice, fiind contestată activitatea administrativă a acestei autorități, iar

funcționarii care au realizat careva operațiuni administrative în cadrul unor proceduri

administrative, pot participa în cadrul proceselor judiciare în calitate de persoane

terțe. Prin urmare, într-o acțiune în contencios administrativ, calitatea de pârât o

poate deține doar autoritatea publică, sau o autoritate asimilată acesteia.

În speță instanța a constatat că Iurie Grecu a înaintat acțiunea împotriva

vicepreședintelui raionului Glodeni Ion Rusu, juristului Consiliului raional Anatolie

Russu și specialistului relații cu publicul a Consiliului raional Glodeni Zinaida

Scripcari, care sunt funcționari în cadrul autorității publice, astfel urmărind inițierea

unei acțiuni în contencios administrativ împotriva unui subiect care nu întrunește

calitatea de autoritatea publică.

La fel, nu s-a contestat activitatea administrativă și nu s-a urmărit revendicarea

unui pretins drept încălcat.

În fortificarea acestei concluzii, Colegiul specializat a învederat că potrivit

art.44 alin.(1) din Codul administrativ, participanți la procedura administrativă sunt:

autoritatea publică, orice persoană fizică și juridică care a solicitat inițierea

procedurii sau în privința căreia procedura a fost inițiată, precum și orice altă

persoană atrasă de autoritatea publică în procedura administrativă.

Prin urmare, Colegiul a conchis că vicepreședintele raionului Glodeni Ion Rusu,

juristul Consiliului raional Anatolie Russu și specialistul relații cu publicul a

6

Consiliului raional Glodeni Zinaida Scripcari nu sunt autoritate publică, respectiv

față de ultimii nu poate fi înaintată prezenta acțiune în contencios administrativ.

În asemenea circumstanțe, instanța de apel a indicat că Iurie Grecu urma să se

adreseze cu cerere privind constatarea încălcării dreptului de acces la informație

împotriva Președintelui raionului Glodeni.

Sub un alt context, s-a reținut că juristul Consiliului raional și specialistul relații

cu publicul a Consiliului raional Glodeni sunt funcționari publici care fac parte din

Consiliul raional Glodeni, prin urmare, ultimii îndeplinesc sarcinile stabilite de către

autoritatea publică din care fac parte, iar în caz de dezacord cu acțiunile întreprinse

de acești funcționari, calitatea de pârât urmează să o dețină Consiliul raional

Glodeni, și nu funcționarii acestei entități publice.

Totodată, s-a accentuat că o condiție de admisibilitate a acțiunii în contencios

administrativ este calitatea de pârât.

Astfel, raportând cadrul legal citat la circumstanțele speței, Colegiul a

concluzionat că prima instanța eronat a dispus examinarea prezentului litigiu în

privința pretențiilor înaintate față de vicepreședintele raionului Glodeni, juristul

Consiliului raional și specialistul relații cu publicul a Consiliului raional Glodeni, în

fond, întrucât acțiunea formulată de Iurie Grecu în această parte, urma a fi declarată

inadmisibilă în temeiul art. 207 alin. (2) lit. e) Cod administrativ, pe motiv că

acțiunea cu care a fost sesizată instanța de judecată, a fost inițiată împotriva unor

funcționari publici, iar pentru a fi examinate în procedura contenciosului

administrativ, acțiunile urmează a fi inițiate împotriva unei autorități publice și

nicidecum împotriva unor persoane fizice.

În altă ordine de idei, s-a constatat că Iurie Grecu prin acțiunea înaintată a

formulat pretenții și față de Consiliul raional Glodeni, în privința căruia Iurie Grecu

nu a formulat nici o cerere de acces la informație, prin urmare autoritatea respectivă

nu a inițiat nici o activitate administrativă în sensul Codului administrativ. Or, la 28

februarie 2020, Iurie Grecu a depus cerere către vicepreședintele raionului Glodeni,

Ion Rusu. Cererea respectivă a fost înregistrată în Registrul de intrare a

corespondenței a Consiliului raional Glodeni sub nr. G-31-02/5-2, iar prin răspunsul

președintelui raionului Glodeni din 16 martie 2020, Iurie Grecu a fost informat,

printre altele, că cererea este lipsită de motivarea obiectului acesteia. În cele din

urmă, i s-a acordat lui Iurie Grecu un termen de 5 zile calendaristice pentru

înlăturarea neajunsurilor din cerere, și anume, de a prezenta în scris motivarea

obiectului cererii înregistrate cu G-31-02/5-2 din 28 februarie 2020 (f.d.7).

În asemenea împrejurări, Colegiul specializat a stabilit că activitatea

administrativă în prezentul litigiu a fost inițiată și desfășurată de către autoritatea

publică Președintele raionului Glodeni, ceea ce atestă că prezenta acțiune urma a fi

înaintată împotriva Președintelui raionului Glodeni și nu împotriva Consiliului

raional Glodeni.

În fortificarea acestei concluzii, instanța de apel a reținut că potrivit art. 41 alin.

(1) Legea nr. 436-XVI din 28 decembrie 2006 privind administrația publică locală,

Consiliul raional este autoritatea reprezentativă și deliberativă a populației raionului,

iar potrivit art. 1 din Lege, președinte al raionului este autoritatea publică executivă a

consiliului raional. Prin urmare, Consiliul raional și Președintele raionului sunt două

autorități publice distincte, cărora prin lege le sunt stabilite atribuții proprii.

7

Corespunzător, în situația în care reclamantul nu a revendicat încălcarea

vreunui drept al său prin activitatea administrativă a Consiliului raional Glodeni,

Colegiul civil a declarat inadmisibilă acțiunea. Or, potrivit prevederilor art. 207 alin.

(2) lit. e) Cod administrativ, acțiunea în contencios administrativ se declară

inadmisibilă când reclamantul nu poate revendica încălcarea, prin activitatea

administrativă, a unui drept în sensul art.17.

Analizând motivarea Curții de Apel Bălți, instanța de recurs relevă că cererea,

în esența ei, este o cerere de acces la informații oficiale.

Informație oficială este acea informație care privește activitățile sau rezultă din

activitățile unei autorități publice sau instituții publice, indiferent de suportul, forma

sau de modul de exprimare a informației. Orice informație care se referă la/sau

rezultă din activitățile unei instituții sau autorități publice, ori ale unei regii

autonome care utilizează bani publici în sensul Legii privind accesul la informație

nr. 982-XIV din 11 mai 2000, constituie informație oficială, care urmează a fi

furnizată solicitanților.

Pornind de la obiectivul particular al Legii nr. 982-XIV din 11 mai 2000

privind accesul la informație, instanța de recurs conchide că aceasta reprezintă legea

materială specială, care trebuia aplicată de instanțele ierarhic inferioare în prezentul

litigiu. Astfel, aplicând dispozițiile generale din Codul administrativ, instanța de apel

a interpretat greșit cadrul legal comun speței și nu și-a fondat decizia în baza legii

aplicabile.

Completul specializat reiterează că, în conformitate cu art. 10 din legea

menționată supra, orice persoană poate solicita, fără a-i fi îngrădit dreptul sau de a-l

supune justificării interesului, informații ce se află în posesia furnizorilor de

informații, cu excepțiile stabilite de legislație.

Merită de subliniat faptul că, în comparație cu dreptul general, legea specială

prevede expres în alin. (3) al art. 10 că persoana este absolvită de a-și justifica

interesul pentru informațiile solicitate.

Analizând materialele cauzei, instanța de recurs subliniază că Iurie Grecu a

înaintat cererea privind accesul la informației, înregistrată cu nr. G-31-02/5-2,

vicepreședintelui raionului Glodeni Ion Rusu, prin care a solicitat să fie informat

care este suma bugetului raionului Glodeni pentru anul 2020, din câte taxe este

format bugetul raionului Glodeni, care sunt taxele și cât constituie în lei fiecare taxă.

Informația dată a solicitat să-i fie prezentată în formă scrisă la adresa de domiciliu,

indicând în antetul cererii suficiente date pentru a fi identificat.

La 16 martie 2020, Iurie Grecu a primit răspunsul președintelui raionului

Glodeni, însă nu este de acord cu acest răspuns, deoarece nu se regăsește informația

publică solicitată, apreciindu-l ca fiind un răspuns vădit eronat și care după formă și

conținut este lovit de nulitate. Mai mult, cu referire la indicațiile pârâților de a accesa

pagina web a Consiliului raional Glodeni și a lua cunoștință cu informațiile

solicitate, reclamantul a menționat că legiuitorul nu a prevăzut obligația cetățenilor

de a accesa internetul pentru a se informa, iar dânsul nu dispune de calculator.

Astfel, analizând cererea recurentului și răspunsul primit, instanța de recurs

reține că solicitarea informației este adresată autorității publice raionale.

Conform art. 1 din Legea privind administrația publică locală nr. 436-XVI din

data de 28 decembrie 2006, președinte al raionului este autoritate publică executivă a

8

consiliului raional, iar aparatul președintelui raionului - structură funcțională care

asistă președintele raionului în exercitarea atribuțiilor sale legale.

Totodată, potrivit art. 52 alin. (2), (4), (5) din Legea nr. 436-XVI privind

administrația publică locală, președintele raionului reprezintă raionul în raporturile

cu Guvernul, cu alte autorități publice centrale, cu persoane fizice și juridice din țară

și din străinătate, precum și în instanțe judecătorești. Președintele și vicepreședinții

raionului cad sub incidența Legii privind statutul alesului local și Legii cu privire la

statutul persoanelor cu funcții de demnitate publică. Vicepreședinții raionului

exercită atribuțiile stabilite de președintele raionului și poartă răspundere în

conformitate cu legislația în vigoare.

În conformitate cu art. 2 alin. (1) din Legea privind statutul alesului local nr.

768-XIV din 02 februarie 2000, în sensul prezentei legi, noțiunea de ales local

vizează consilierii consiliilor sătești (comunale), orășenești (municipale), raionale și

consiliului municipal Chișinău, deputații în Adunarea Populară a Găgăuziei, primarii

și viceprimarii, președinții și vicepreședinții raioanelor.

Potrivit art. 3 din Legea privind statutul alesului local nr. 768-XIV din 02

februarie 2000, în unitatea administrativ-teritorială respectivă, alesul local este

persoană oficială, el fiind reprezentantul autorității deliberative sau executive din

administrația publică locală. În exercitarea mandatului, alesul local este în serviciul

colectivității respective.

Conform art. 20 din Legea nr. 768-XIV din 02 februarie 2000, alesul local

examinează, în modul stabilit de legislație, petițiile care îi sunt adresate, ia măsuri

pentru soluționarea lor, primește în audiență cetățeni și conducătorii persoanelor

juridice. Alesul local primește în audiență cetățenii în sediul autorității administrației

publice locale. Asigurarea condițiilor pentru desfășurarea normală a audienței revine

secretarului consiliului local.

Referitor la atribuțiile președintelui raionului, art. 53 din aceiași lege

reglementează că, pornind de la domeniile de activitate ale autorității administrației

publice de nivelul al doilea, președintele raionului exercită în teritoriul administrat

următoarele atribuții de bază: h) asigură elaborarea proiectului de buget al unității

administrativ-teritoriale respective, întocmirea rapoartelor periodice și anuale privind

executarea bugetului și le prezintă spre aprobare consiliului raional; i) exercită

funcția de administrator al bugetului raional, asigurînd gestionarea resurselor

bugetare, administrarea patrimoniului public în conformitate cu principiile bunei

guvernări și efectuarea cheltuielilor conform alocațiilor bugetare aprobate, informînd

consiliul raional despre situația existentă.

Astfel, cererea cu privire la acces la informație a fost adresată unui exponent al

puterii locale, la caz vicepreședintelui de raion, motiv pentru care cererea lui Iurie

Grecu a fost înregistrată de către Consiliul raional Glodeni (f.d.6).

La cererea depusă de către Iurie Grecu a urmat răspunsul nr. G-31-02/5-2 din

16 martie 2020, semnat de președintele raionului Glodeni Ion Cojocari, prin care i s-

a solicitat lui Iurie Grecu să-și justifice cererea privind accesul la informație (f.d.7).

Deci, răspunsul G-31-02/S-2 din 16 martie 2020, este semnat de un exponent al

autorității raionale și anume de președintele raionului Glodeni, care potrivit

atribuiților reprezintă raionul în raporturile cu persoanele fizice și este administrator

al bugetului raional, asigurând gestionarea resurselor bugetare.

9

Prin urmare, se poate concluziona că acest răspuns emană de la autoritatea

publică al raionului Glodeni, care și-a reținut spre examinare cererea lui Iurie Grecu.

Astfel, conform art. 15, alin. (1)- (2) din Legea privind accesul la informație nr.

982 din 11 mai 2000, stipulează că cererile scrise cu privire la accesul la informație

vor fi înregistrate în conformitate cu legislația cu privire la registre și petiționare.

Cererile respective vor fi examinate și satisfăcute de funcționarii publici responsabili

de furnizarea informațiilor.

Fiindcă cererea lui Iurie Grecu din 28 februarie 2020, a fost înregistrată în

registrul de intrare a Consiliului raional Glodeni sub nr. G-31-02/5-2, se poate

concluziona că acest răspuns emană inclusiv de la autoritatea publică Consiliul

raional Glodeni, care și-a asumat obligația de a examina cererea lui Iurie Grecu.

Concluzia respectivă se întemeiază și pe prevederile art. 17 din Legea privind

accesul la informație, care prevede o procedură distinctă în cazul în care cererea

urmează a fi redirecționată către altă autoritate, or potrivit acestuia, cererea de

furnizare a informației poate fi readresată altui furnizor, cu informarea obligatorie a

solicitantului în decurs de 3 zile lucrătoare de la momentul primirii cererii și cu

acordul solicitantului, în următoarele cazuri: a) informația solicitată nu se află în

posesia furnizorului sesizat; b) informația solicitată deținută de alt furnizor ar

satisface mai deplin interesul față de informație al solicitantului.

Urmează a se accentua în acest sens că, potrivit art. 47 coroborat cu art. 17 alin.

(3), (4) din Legea nr. 436-XVI privind administrația publică locală, prevederile

prezentei legi referitoare la organizarea și funcționarea consiliului local, cu excepția

celor referitoare la competențe, se aplică, în mod corespunzător, consiliului raional.

Astfel, cetățenii, asociațiile constituite în corespundere cu legea și alte părți

interesate au dreptul: b) de a avea acces la informațiile privind bugetul localității și

modul de utilizare a resurselor bugetare, la proiectele de decizii și la ordinea de zi a

ședințelor consiliului local și ale primăriei. Autoritățile publice locale și funcționarii

publici ai unităților administrativ-teritoriale respective sînt obligați să întreprindă

măsurile necesare pentru asigurarea posibilităților efective de participare a

cetățenilor, a asociațiilor constituite în corespundere cu legea și a altor părți

interesate la procesul decizional, inclusiv prin intermediul: b) recepționării și

examinării, în timp util, a tuturor recomandărilor, sesizărilor, scrisorilor, adresate de

către cetățeni autorităților lor reprezentative, la elaborarea proiectelor de decizii sau

a programelor de activitate.

În conformitate cu art.16, alin. (1) din Legea privind accesul la informație nr.

982-XIV din data de 11 mai 2000, informațiile, documentele solicitate vor fi puse la

dispoziția solicitantului din momentul în care vor fi disponibile pentru a fi furnizate,

dar nu mai târziu de 15 zile lucrătoare de la data înregistrării cererii de acces la

informație.

Conform art. 21 al Legii enunțate, persoana care se consideră lezată într-un

drept sau interes legitim de către furnizorul de informații poate ataca acțiunile

acestuia atât pe cale extrajudiciară, cât și direct în instanța de contencios

administrativ competentă. Persoana care se consideră lezată într-un drept sau interes

legitim poate ataca orice acțiune sau inacțiune a persoanei responsabile pentru

primirea și examinarea cererilor de acces la informații, dar în special cu privire la:

a) refuzul neîntemeiat de a primi și înregistra cererea;

10

b) refuzul de a asigura accesul liber și necondiționat la registrele publice aflate

la dispoziția furnizorului de informații;

c) încălcarea termenelor și procedurii de soluționare a cererii de acces la

informație;

d) neprezentarea sau prezentarea necorespunzătoare a informațiilor solicitate; e)

refuzul neîntemeiat de a prezenta informațiile solicitate;

f) atribuirea neîntemeiată a informației la categoria informațiilor care conțin

secrete de stat, secrete comerciale sau la categoria altor informații oficiale cu

accesibilitate limitată;

g) secretizarea neîntemeiată a unor informații;

h) stabilirea plății și mărimii acesteia pentru informațiile furnizate;

i) cauzarea unor prejudicii materiale și/sau morale prin acțiunile ilegale ale

furnizorului de informații.

Potrivit art. 189, alin. (2) din Codul administrativ, o acțiune în contencios

administrativ poate fi înaintată și atunci când autoritatea publică nu a soluționat în

termen legal o cerere. Anume pe acest motiv a fost înaintată prezenta acțiune în

instanța de judecată.

În concluzie, instanța de recurs menționează că nici una din prevederile legale

enunțate nu condiționează inadmisibilitatea acțiunii depuse de către Iurie Grecu, iar

argumentele instanței de apel precum că intimații nu au desfășurat activitate

administrativă în sensul art.5 din Codul administrativ este eronată, or, această

activitate în numele autorității publice raionale a fost efectuată de către președintele

raionului Glodeni, care și-a arogat competența de a examina cererea recurentului.

Mai mult ca atât, potrivit notei din răspunsul contestat, rezultă că acesta a fost

executat de juristul Consiliului raional Glodeni Anatolie Russu și specialistul relații

cu publicul al Consiliului raional Glodeni Zinaida Scripcari, care fac parte din

aparatul președintelui raionului și asistă inclusiv Consiliul raional în activitatea sa.

Într-o altă ordine de idei, instanța de apel nu a oferit o explicației plauzibilă

referitor la omisiunea vicepreședintelui de raion să prezinte informațiile solicitate, în

situația în care cererea de furnizare a informației a fost adresată acestuia, or

solicitantul informației are dreptul în temeiul art. 21 din Legea privind accesul la

informație să conteste în instanță și neprezentarea informațiilor solicitate.

Din considerentele menționate și având în vedere faptul că corectarea erorii

instanței de apel la judecarea cauzei în ordine de recurs nu este posibilă, completul

specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului

civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție

ajunge la concluzia de a admite recursul depus de Iurie Grecu, de a casa decizia din

28 octombrie 2021 a Curții de Apel Bălți și de a restitui cauza pentru rejudecare la

Curtea de Apel Bălți, în alt complet de judecată. Astfel, ținând cont de rolul specific

al instanței de recurs și de preeminența dreptului, este imperios, ca la reexaminarea

cauzei în ordine de apel, să fie remediate neajunsurile procedurii inițiale (a se vedea

cauzele Baka vs Ungaria (Marea Cameră), 23 iunie 2016, parag. 117; Zubac vs

Croația (Marea Cameră), 5 aprilie 2018, parag. 123 - 125).

Pe această cale, cauza de contencios administrativ urmează a fi judecată în

întregime în cadrul unor proceduri noi, în cadrul căreia instanța de apel va avea

sarcina de a stabili o legătură clară între faptele speței, dispozițiile legale aplicabile și

11

concluziile la care a ajuns. În funcție de rezultatul aprecierii juridice, instanța de apel

va trebui să constate temeinicia sau lipsa unui temei legal a cererii de apel formulată

de către Iurie Grecu (a se vedea, spre exemplu, importanța rejudecării cauzei de către

instanțele ierarhic inferioare în baza considerentelor unei instanțe de recurs, Victor

Harovschi vs Moldova, 18 noiembrie 2008; Dimitar Yordanov vs Bulgaria, 6

septembrie 2018, parag. 52 - 53).

Altfel spus, la rejudecarea cauzei, instanța de apel urmează să țină cont de cele

menționate și reexaminând cauza, să emită o decizie legală și întemeiată.

Conform art. 247, art. 248, alin. (1), lit. d) și alin. (2) din Codul administrativ,

completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de

Justiție,

d e c i d e:

Se admite recursul depus de către Iurie Grecu.

Se casează decizia din 28 octombrie 2021 a Curții de Apel Bălți, emisă în cauza

de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată înaintată de Iurie

Grecu împotriva vicepreședintelui raionului Glodeni, juristului Consiliului raional

Glodeni, specialistului relații cu publicul al Consiliului raional Glodeni și Consiliului

raional Glodeni cu privire la constatarea nulității răspunsului, recunoașterea

dreptului vătămat, sancționarea pârâților și repararea în mod solidar a prejudiciului

moral, cu restituirea cauzei la rejudecare la Curtea de Apel Bălți, în alt complet de

judecată.

Decizia nu se supune niciunei căi de atac

Președintele ședinței,

judecătorul Tamara Chișca-Doneva

judecătorii Ala Cobăneanu

Iurie Bejenaru

Galina Stratulat

Aliona Miron

12