3ra-1/22 — cu privire la constatarea nulitatii raspunsului

Dosar nr. 3ra-1/22 2-20039435-01-3ra-06012022 Prima instanță: Judecătoria Drochia, sediul Central (jud. I. Rusu) Instanța de apel: Curtea de Apel Bălți (A. Gheorghieș, D. Stănilă, A. Ciobanu) D E C I Z I E 25 mai 2022 mun.

Chișinău Colegiul civil comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție în componență: Președintele ședinței, judecătorul Tamara Chișca-Doneva judecătorii Ala Cobăneanu Iurie Bejenaru Galina Stratulat Aliona Miron examinând recursul depus de Iurie Grecu, în cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată înaintată de Iurie Grecu împotriva vicepreședintelui raionului Glodeni, juristului Consiliului raional Glodeni, specialistului relații cu publicul al Consiliului raional Glodeni și Consiliului raional Glodeni cu privire la constatarea nulității răspunsului, recunoașterea dreptului vătămat, sancționarea pârâților și repararea în mod solidar a prejudiciului moral, împotriva deciziei din 28 octombrie 2021 a Curții de Apel Bălți prin care s-a casat hotărârea din 29 septembrie 2020 a Judecătoriei Drochia, sediul Central cu emiterea unei noi decizii privind declararea acțiunii inadmisibile, c o n s t a t ă: La 23 martie 2020, Iurie Grecu a depus acțiune în contencios administrativ împotriva vicepreședintelui r-lui Glodeni Ion Rusu, juristului Consiliului raional Glodeni Anatolie Russu, specialistului relații cu publicul al Consiliului raional Glodeni Zinaida Scripcari, Consiliului raional Glodeni, prin care a solicitat constatarea nulității răspunsului nr. G-31-02/5-2 din 16 martie 2020,

recunoașterea dreptului vătămat la informație de interes public, sancționarea pârâților potrivit art. 24 din Legea cu privire la accesul la informație și repararea, în mod solidar, a prejudiciului moral cauzat în mărime de 4 000 lei. În motivarea acțiunii Iurie Grecu a indicat că, la 28 februarie 2020, a depus cerere înregistrată cu nr. G-31-02/5-2 către vicepreședintele raionului Glodeni Ion Rusu, prin care a solicitat să fie informat care este suma bugetului raionului Glodeni pentru anul 2020, din câte taxe este format bugetul raionului Glodeni, care sunt taxele și cât constituie în lei fiecare taxă. Informația dată a solicitat să-i fie prezentată în formă scrisă la adresa de domiciliu. 1 La 16 martie 2020, Iurie Grecu a primit răspunsul președintelui raionului Glodeni, însă nu este de acord cu acest răspuns, deoarece nu se regăsesc informațiile publice solicitate, fiind un răspuns vădit eronat și care după formă și conținut este lovit de nulitate.

Mai mult, cu referire la indicațiile pârâților de a accesa pagina web a Consiliului raional Glodeni și a lua cunoștință cu informațiile solicitate, reclamantul menționează că legiuitorul nu a prevăzut obligația cetățenilor de a accesa internetul pentru a se informa, iar dânsul nu dispune de calculator. Prin hotărârea din 29 septembrie 2020 a Judecătoriei Drochia, sediul Central, acțiunea a fost respinsă ca neîntemeiată (f.d.33, 40-44). La 12 octombrie 2020, Iurie Grecu a contestat cu apel hotărârea din 29 septembrie 2020 a Judecătoriei Drochia, sediul Central, solicitând casarea acesteia cu pronunțarea unei hotărâri noi de recunoaștere a dreptului vătămat la informație de interes public, sancționarea pârâților potrivit art. 24 din Legea cu privire la accesul la informație și repararea în mod solidar a prejudiciului moral cauzat în mărime de 4 000 lei (f.d.

46, 47-48). Prin decizia din 02 februarie 2021 a Curții de Apel Bălți a fost respinsă cererea de apel depusă de Iurie Grecu împotriva hotărârii din 29 septembrie 2020 a Judecătoriei Drochia, sediul Central (f.d.70-75). Prin decizia din 28 aprilie 2021 a Curții Supreme de Justiție a fost admis recursul depus de către Iurie Grecu.

A fost casată decizia din 02 februarie 2021 a Curții de Apel Bălți, emisă în cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă de Iurie Grecu împotriva vicepreședintelui raionului Glodeni Ion Rusu, juristului Consiliului raional Glodeni Anatolie Russu, specialistului relații cu publicul al Consiliului raional Glodeni Zinaida Scripcari, Consiliului raional Glodeni cu privire la constatarea nulității răspunsului, recunoașterea dreptului vătămat la informație, sancționarea pârâților potrivit art. 24 din Legea cu privire la accesul la informație și repararea în mod solidar a prejudiciului moral, cu remiterea cauzei la rejudecare la Curtea de Apel Bălți, în alt complet de judecată (f.d.

99-106).

Prin decizia din 28 octombrie 2021 a Curții de Apel Bălți, a fost casată hotărârea din 29 septembrie 2020 a Judecătoriei Drochia, sediul Central și a fost emisă o nouă decizie, prin care a fost declarată inadmisibilă acțiunea în contencios administrativ înaintată de Iurie Grecu împotriva vicepreședintelui raionului Glodeni Ion Rusu, juristului Consiliului raional Glodeni Anatolie Russu, specialistului relații cu publicul al Consiliului raional Glodeni Zinaida Scripcari, Consiliului raional Gloden cu privire la constatarea nulității răspunsului nr. G31-02/5-2 din 16 martie 2020, recunoașterea dreptului vătămat – dreptul de acces la informațiile publice, obligarea pârâților să-i furnizeze informațiile solicitate și repararea în mod solidar a prejudiciului moral (conform cerințelor concretizate în instanța de apel) (f.d.127- 136). La 15 noiembrie 2021, Iurie Grecu a depus recurs împotriva deciziei din 28 octombrie 2021 a Curții de Apel Bălți prin care a solicitat admiterea cererii de recurs, casarea deciziei Curții de Apel Bălți, a hotărârii primei instanțe și emiterea unei decizii privind admiterea acțiunii (f.d.142, 149-152).

În susținerea cererii de recurs, Iurie Grecu a reiterat circumstanțele de fapt și de drept indicate în acțiune. 2 A accentuat că nu este de acord cu decizia emisă de Curtea de Apel Bălți. Instanța de apel a omis să se expună motivat, obiectiv asupra pretențiilor invocate în acțiune. Instanța nu și-a onorat obligațiunile prevăzute de art. 21,36,22,219 din Codul administrativ, care prevăd că instanța de judecată este obligată să cerceteze starea de fapt din oficiu în baza tuturor probelor legal admisibile, nefiind legată nici de declarațiile făcute, nici de cererile de solicitare a probelor înaintate de participanți. Instanța de judecată depune eforturi pentru înlăturarea greșelilor de formă, explicarea cererilor neclare, depunerea corectă a cererilor, completarea datelor incomplete și pentru depunerea tuturor declarațiilor necesare constatării și aprecierii stării de fapt.

Instanța de judecată indică asupra aspectelor de fapt și de drept ale litigiului care nu au fost discutate de participanții la proces. Instanța de judecată nu are dreptul să depășească limitele pretențiilor din acțiune, însă, totodată, nu este legată de textul cererilor formulate de participanții la proces. Instanța de judecată poate avea o discuție juridică cu participanții la proces sau poate da în scris indicații cu privire la situația de drept a cauzei examinate. Mai mult ca atât, instanța nu s-a conformat deciziei din 28 aprilie 2021 a Curții Supreme de Justiție. Susține că poziția lui ca parte la proces nu a fost auzită, fapt ce constituie o încălcare gravă a dreptului la un proces echitabil garantata de prevederile art. 6 CEDO.

La 10 ianuarie 2022, în adresa intimaților a fost expediată copia recursului motivat, cu înștiințarea despre posibilitatea depunerii referinței. La momentul examinării cauzei, intimații nu și-au valorificat dreptul și nu au depus referințe. În conformitate cu art. 244 alin.(1) din Codul administrativ, hotărârile curții de apel ca instanța de fond, precum și deciziile instanței de apel pot fi contestate cu recurs. În conformitate cu art. 245 alin.(1) și (2) din Codul administrativ, recursul se depune la instanța de apel în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel, dacă legea nu stabilește un termen mai mic. Motivarea recursului se prezintă Curții Supreme de Justiție în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel.

Dacă se depune împreună cu cererea de recurs, motivarea recursului se depune la instanța de apel. Curtea de Apel Bălți a pronunțat decizia contestată la 28 octombrie 2021. Dispozitivul deciziei a fost recepționat de recurent la 09 noiembrie 2021 (f.d.141). La 15 noiembrie2021, Iurie Grecu a depus recurs nemotivat (f.d.142). La 20 decembrie 2021, Iurie Grecu a recepționat copia decizii motivate a Curții de Apel Bălți (f.d.148). La 15 decembrie 2021, Iurie Grecu a depus recurs motivat împotriva deciziei din 28 octombrie 2021 a Curții de Apel Bălți (f.d.149-152). Astfel, recursul depus la 15 noiembrie 2021 și motivarea recursului depusă la 15 decembrie 2021 sunt apreciate ca fiind în termen. Prin încheierea din 04 mai 2021 a Curții Supreme de Justiție, recursul depus de Iurie Grecu a fost numit pentru examinare în complet de 5 judecători.

Conform articolului 247 din Codul administrativ, Curtea Supremă de Justiție examinează și soluționează recursul fără ședință de judecată. 3 În speță, completul specializat nu a considerat oportun de a cita participanții la proces și reprezentanții acestora pentru a se pronunța cu privire la problemele invocate în recurs, deoarece criticele recurentului au fost expuse cu suficientă claritate. Verificând argumentele invocate în recurs în raport cu materialele dosarului, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție a ajuns la concluzia de a admite recursul, de a casa decizia din 28 octombrie 2021 a Curții de Apel Bălți, cu restituirea cauzei la rejudecare în instanța de apel, din următoarele considerente.

Articolul 248 din Codul administrativ stipulează la alin. (1), lit. d) că, examinând recursul, Curtea Supremă de Justiție adoptă decizie prin care casează integral decizia instanței de apel și restituie cauza instanței de apel dacă, în baza limitelor stabilite de lege ale examinării recursului, nu poate adopta o soluție finală în acest caz. În interpretarea art. 244, alin. (2) coroborat cu art. 231, alin. (2) din Codul administrativ, pentru procedura de recurs se aplică corespunzător prevederile cap. III din cartea a treia, dacă din prevederile prezentului capitol nu rezultă altceva. Pentru procedura în apel se aplică corespunzător prevederile cap. II din cartea a treia, dacă din prevederile prezentului capitol nu rezultă altceva.

La rândul său, în corespundere cu art. 22 și art. 219, alin. (1) din Codul administrativ, instanța de judecată este obligată să cerceteze starea de fapt din oficiu în baza tuturor probelor legal administrate, nefiind legată nici de declarațiile făcute, nici de cererile de solicitare a probelor înaintate de participanți. În conformitate cu prevederile art. 194 din Codul administrativ, (1) în procedura în prima instanță, în procedura de apel și în procedura de examinare a recursurilor împotriva încheierilor judecătorești se soluționează din oficiu probleme de fapt și de drept. (2) În procedura de examinare a cererilor de recurs, hotărârile și deciziile contestate se examinează din oficiu în privința existenței greșelilor procedurale și aplicării corecte a dreptului material.

Recapitulând esența litigiului în scopul verificării aplicării corecte a dreptului material și procedural, instanța de recurs reține starea de fapt constatată de instanțe și confirmată de părți. Astfel, probatoriul acumulat în materialele dosarului demonstrează că, la 28 februarie 2020, Iurie Grecu a depus cerere către vicepreședintele raionului Glodeni, Ion Rusu, prin care a solicitat să fie informat, care este suma bugetului raional Glodeni pentru anul 2020, din câte taxe este format bugetul raional Glodeni, care sunt taxele și cât constituie în lei fiecare taxă. Informația dată a solicitat să-i fie prezentată în formă scrisă la adresa de domiciliu (f.d.6).

Prin răspunsul președintelui raionului Glodeni, Ion Cojocari, nr. G-31-02/5-2 din 16 martie 2020, Iurie Grecu a fost informat că bugetul raional Glodeni pentru anul 2020 a fost aprobat prin decizia nr.12/3 din 19 decembrie 2019 în cadrul ședinței ordinare din 19 decembrie 2019, și publicat pe pagina web a Consiliului raional Glodeni: www.glodeni.md.

Totodată s-a menționat că atât petiționarul, cât și cetățenii raionului Glodeni pot face cunoștință cu deciziile cu privire la aprobarea bugetului raional Glodeni pe anul 4 2020 (în prima și a doua lectură) pe pagina web sus menționată, în compartimentul „Deciziile Consiliului raional Glodeni” subcompartimetul „deciziile din cadrul ședinței ordinare a Consiliului raional Glodeni din data de 19 decembrie 2019” (link- ul: http://www.glodeni.md/ro/content/deciziile-din-cadrul-%C8%99edin%C8%9Bei- ordinare-consiliului-raional-glodeni-din-data-de-191219 ). La fel, în răspuns a fost specificat că, în urma examinării conținutului cererii nr. G-31-02/5-2 din 28 februarie 2020, cât și a prevederilor art. 76 alin. (2) din Codul administrativ, s-a constatat că cererea este lipsită de motivarea obiectului acesteia.

În cele din urmă, i s-a acordat lui Iurie Grecu un termen de 5 zile calendaristice pentru înlăturarea neajunsurilor din cerere, și anume, de a prezenta în scris motivarea obiectului cererii înregistrate cu G-31-02/5-2 din 28 februarie 2020 (f.d.7).

La 23 martie 2020, Iurie Grecu a depus acțiune în contencios administrativ împotriva vicepreședintelui raionului Glodeni Ion Rusu, juristului Consiliului raional Glodeni Anatolie Russu, specialistului relații cu publicul al Consiliului raional Glodeni Zinaida Scripcari, Consiliului raional Glodeni, intitulând-o generic „Cu privire la îngrădirea dreptului garantat de acces la informațiile publice, satisfacția echitabilă și efectivă a reparării prejudiciului moral cauzat”, dar având următoarele pretenții: constatarea nulității răspunsului nr. G-31-02/5-2 din 16 martie 2020, recunoașterea dreptului vătămat la informație de interes public, sancționarea pârâților potrivit art. 24 din Legea cu privire la accesul la informație, repararea în mod solidar a prejudiciului moral cauzat în mărime de 4 000 lei.

Judecătoria Drochia, sediul Central prin hotărârea din 29 septembrie 2020 a respins ca fiind neîntemeiată acțiunea depusă de către Iurie Grecu (f.d.33, 40-44). Instanța de fond în temeiul Codului administrativ și al Legii nr. 982-XIV din 11 mai 2000 privind accesul la informație a concluzionat că, prin emiterea răspunsului la petiția înaintată din 28 februarie 2020, autoritatea a soluționat cererea respectivă. Pârâtul a informat solicitantul că bugetul raional Glodeni pentru anul 2020 a fost aprobat prin Decizia nr.12/3 din 19 decembrie 2019 în cadrul ședinței ordinare din 19 decembrie 2019 și publicat pe pagina web a Consiliului raional Glodeni.

Astfel, atât reclamantul cât și cetățenii raionului Glodeni pot face cunoștință cu Deciziile ,,cu privire la aprobarea bugetului raional Glodeni pe anul 2020 pe pagina web sus menționată, în compartimentul ,,Deciziile Consiliului raional Glodeni,” sub compartimentul ,,Deciziile din cadrul Ședinței ordinare a Consiliului raional Glodeni din data de 19 decembrie 19”. Instanța de fond a mai reținut că, cererea reclamantului nr.G-31-02/5-2 din 28.02.2020 este lipsită de motivarea obiectului acesteia. În cele din urmă i s-a acordat reclamantului un termen de 5 zile calendaristice pentru înlăturarea acestui neajuns și motivarea în scris de către reclamant a obiectului cererii, în caz contrar cererea nu se va examina.

În concluzie, instanța a constatat caracterul deplin al răspunsului oferit de către pârâți la cererea adresată de către petiționar, fiind în cadrul legal în termenul stabilit de lege. Astfel acțiunile pârâților au fost apreciate ca fiind în limite legale fără a leza raporturile dintre solicitant și organul emitent în procesul de asigurare și realizare a drepturilor solicitantului. Solicitările de încasare a prejudiciului moral înaintate de reclamant în echivalent de 4000 lei, de asemenea, au fost apreciate critic de către instanța de 5 judecată, lipsind inclusiv orice justificare de către reclamant a necesității obținerii informației solicitate în raport cu persoana sa, sau necesitatea utilității publice de obținere a unei asemenea informație solicitate.

Curtea de Apel Bălți, prin decizia din 28 octombrie 2021, a casat hotărârea din 29 septembrie 2020 a Judecătoriei Drochia, sediul Central și a emis o nouă decizie, prin care a fost declarată inadmisibilă acțiunea în contencios administrativ înaintată de Iurie Grecu către vice-președintele raionului Glodeni Ion Rusu, juristul Consiliului raional Anatolie Russu, specialistului relații cu publicul a Consiliului raional Glodeni Zinaida Scripcari și Consiliului raional Glodeni privind constatarea nulității răspunsului nr. G31-02/5-2 din 16 martie 2020, constatarea recunoașterii dreptului vătămat – dreptul de acces la informațiile publice, obligarea pârâților să-i furnizeze informațiile solicitate și repararea în mod solidar a prejudiciului moral (conform cerințelor concretizate în instanța de apel) (f.d.127-136).

Instanța de apel a menționat că sunt greșite concluziile primei instanțe privind respingerea acțiunii, fiind rezultatul aplicării și interpretării eronate a normelor de drept material și procedural, cât și aprecierea eronată a circumstanțele de fapt ale cauzei, fapt ce a generat emiterea unei hotărâri neîntemeiate. În susținerea opiniei enunțate, Colegiul civil a explicat că acțiunea înaintată de Iurie Grecu este îndreptată împotriva vicepreședintelui raionului Glodeni Ion Rusu, juristului Consiliului raional Anatolie Russu, specialistului relații cu publicul a Consiliului raional Glodeni Zinaida Scripcari și Consiliului raional Glodeni.

Cât privește calitatea procesuală de pârât a vicepreședintelui raionului Glodeni Ion Rusu, juristului Consiliului raional Anatolie Russu și specialistului relații cu publicul a Consiliului raional Glodeni Zinaida Scripcari, instanța de apel a accentuat că o acțiune în contencios administrativ poate fi îndreptată doar împotriva unei autorități publice, fiind contestată activitatea administrativă a acestei autorități, iar funcționarii care au realizat careva operațiuni administrative în cadrul unor proceduri administrative, pot participa în cadrul proceselor judiciare în calitate de persoane terțe. Prin urmare, într-o acțiune în contencios administrativ, calitatea de pârât o poate deține doar autoritatea publică, sau o autoritate asimilată acesteia.

În speță instanța a constatat că Iurie Grecu a înaintat acțiunea împotriva vicepreședintelui raionului Glodeni Ion Rusu, juristului Consiliului raional Anatolie Russu și specialistului relații cu publicul a Consiliului raional Glodeni Zinaida Scripcari, care sunt funcționari în cadrul autorității publice, astfel urmărind inițierea unei acțiuni în contencios administrativ împotriva unui subiect care nu întrunește calitatea de autoritatea publică. La fel, nu s-a contestat activitatea administrativă și nu s-a urmărit revendicarea unui pretins drept încălcat. În fortificarea acestei concluzii, Colegiul specializat a învederat că potrivit art.44 alin.(1) din Codul administrativ, participanți la procedura administrativă sunt: autoritatea publică, orice persoană fizică și juridică care a solicitat inițierea procedurii sau în privința căreia procedura a fost inițiată, precum și orice altă persoană atrasă de autoritatea publică în procedura administrativă.

Prin urmare, Colegiul a conchis că vicepreședintele raionului Glodeni Ion Rusu, juristul Consiliului raional Anatolie Russu și specialistul relații cu publicul a 6 Consiliului raional Glodeni Zinaida Scripcari nu sunt autoritate publică, respectiv față de ultimii nu poate fi înaintată prezenta acțiune în contencios administrativ. În asemenea circumstanțe, instanța de apel a indicat că Iurie Grecu urma să se adreseze cu cerere privind constatarea încălcării dreptului de acces la informație împotriva Președintelui raionului Glodeni.

Sub un alt context, s-a reținut că juristul Consiliului raional și specialistul relații cu publicul a Consiliului raional Glodeni sunt funcționari publici care fac parte din Consiliul raional Glodeni, prin urmare, ultimii îndeplinesc sarcinile stabilite de către autoritatea publică din care fac parte, iar în caz de dezacord cu acțiunile întreprinse de acești funcționari, calitatea de pârât urmează să o dețină Consiliul raional Glodeni, și nu funcționarii acestei entități publice. Totodată, s-a accentuat că o condiție de admisibilitate a acțiunii în contencios administrativ este calitatea de pârât.

Astfel, raportând cadrul legal citat la circumstanțele speței, Colegiul a concluzionat că prima instanța eronat a dispus examinarea prezentului litigiu în privința pretențiilor înaintate față de vicepreședintele raionului Glodeni, juristul Consiliului raional și specialistul relații cu publicul a Consiliului raional Glodeni, în fond, întrucât acțiunea formulată de Iurie Grecu în această parte, urma a fi declarată inadmisibilă în temeiul art. 207 alin. (2) lit. e) Cod administrativ, pe motiv că acțiunea cu care a fost sesizată instanța de judecată, a fost inițiată împotriva unor funcționari publici, iar pentru a fi examinate în procedura contenciosului administrativ, acțiunile urmează a fi inițiate împotriva unei autorități publice și nicidecum împotriva unor persoane fizice.

În altă ordine de idei, s-a constatat că Iurie Grecu prin acțiunea înaintată a formulat pretenții și față de Consiliul raional Glodeni, în privința căruia Iurie Grecu nu a formulat nici o cerere de acces la informație, prin urmare autoritatea respectivă nu a inițiat nici o activitate administrativă în sensul Codului administrativ. Or, la 28 februarie 2020, Iurie Grecu a depus cerere către vicepreședintele raionului Glodeni, Ion Rusu. Cererea respectivă a fost înregistrată în Registrul de intrare a corespondenței a Consiliului raional Glodeni sub nr. G-31-02/5-2, iar prin răspunsul președintelui raionului Glodeni din 16 martie 2020, Iurie Grecu a fost informat, printre altele, că cererea este lipsită de motivarea obiectului acesteia.

În cele din urmă, i s-a acordat lui Iurie Grecu un termen de 5 zile calendaristice pentru înlăturarea neajunsurilor din cerere, și anume, de a prezenta în scris motivarea obiectului cererii înregistrate cu G-31-02/5-2 din 28 februarie 2020 (f.d.7). În asemenea împrejurări, Colegiul specializat a stabilit că activitatea administrativă în prezentul litigiu a fost inițiată și desfășurată de către autoritatea publică Președintele raionului Glodeni, ceea ce atestă că prezenta acțiune urma a fi înaintată împotriva Președintelui raionului Glodeni și nu împotriva Consiliului raional Glodeni. În fortificarea acestei concluzii, instanța de apel a reținut că potrivit art. 41 alin. (1) Legea nr. 436-XVI din 28 decembrie 2006 privind administrația publică locală, Consiliul raional este autoritatea reprezentativă și deliberativă a populației raionului, iar potrivit art. 1 din Lege, președinte al raionului este autoritatea publică executivă a consiliului raional.

Prin urmare, Consiliul raional și Președintele raionului sunt două autorități publice distincte, cărora prin lege le sunt stabilite atribuții proprii. 7 Corespunzător, în situația în care reclamantul nu a revendicat încălcarea vreunui drept al său prin activitatea administrativă a Consiliului raional Glodeni, Colegiul civil a declarat inadmisibilă acțiunea. Or, potrivit prevederilor art. 207 alin. (2) lit. e) Cod administrativ, acțiunea în contencios administrativ se declară inadmisibilă când reclamantul nu poate revendica încălcarea, prin activitatea administrativă, a unui drept în sensul art.17. Analizând motivarea Curții de Apel Bălți, instanța de recurs relevă că cererea, în esența ei, este o cerere de acces la informații oficiale.

Informație oficială este acea informație care privește activitățile sau rezultă din activitățile unei autorități publice sau instituții publice, indiferent de suportul, forma sau de modul de exprimare a informației. Orice informație care se referă la/sau rezultă din activitățile unei instituții sau autorități publice, ori ale unei regii autonome care utilizează bani publici în sensul Legii privind accesul la informație nr. 982-XIV din 11 mai 2000, constituie informație oficială, care urmează a fi furnizată solicitanților. Pornind de la obiectivul particular al Legii nr. 982-XIV din 11 mai 2000 privind accesul la informație, instanța de recurs conchide că aceasta reprezintă legea materială specială, care trebuia aplicată de instanțele ierarhic inferioare în prezentul litigiu.

Astfel, aplicând dispozițiile generale din Codul administrativ, instanța de apel a interpretat greșit cadrul legal comun speței și nu și-a fondat decizia în baza legii aplicabile. Completul specializat reiterează că, în conformitate cu art. 10 din legea menționată supra, orice persoană poate solicita, fără a-i fi îngrădit dreptul sau de a-l supune justificării interesului, informații ce se află în posesia furnizorilor de informații, cu excepțiile stabilite de legislație. Merită de subliniat faptul că, în comparație cu dreptul general, legea specială prevede expres în alin. (3) al art. 10 că persoana este absolvită de a-și justifica interesul pentru informațiile solicitate.

Analizând materialele cauzei, instanța de recurs subliniază că Iurie Grecu a înaintat cererea privind accesul la informației, înregistrată cu nr. G-31-02/5-2, vicepreședintelui raionului Glodeni Ion Rusu, prin care a solicitat să fie informat care este suma bugetului raionului Glodeni pentru anul 2020, din câte taxe este format bugetul raionului Glodeni, care sunt taxele și cât constituie în lei fiecare taxă. Informația dată a solicitat să-i fie prezentată în formă scrisă la adresa de domiciliu, indicând în antetul cererii suficiente date pentru a fi identificat. La 16 martie 2020, Iurie Grecu a primit răspunsul președintelui raionului Glodeni, însă nu este de acord cu acest răspuns, deoarece nu se regăsește informația publică solicitată, apreciindu-l ca fiind un răspuns vădit eronat și care după formă și conținut este lovit de nulitate.

Mai mult, cu referire la indicațiile pârâților de a accesa pagina web a Consiliului raional Glodeni și a lua cunoștință cu informațiile solicitate, reclamantul a menționat că legiuitorul nu a prevăzut obligația cetățenilor de a accesa internetul pentru a se informa, iar dânsul nu dispune de calculator. Astfel, analizând cererea recurentului și răspunsul primit, instanța de recurs reține că solicitarea informației este adresată autorității publice raionale. Conform art. 1 din Legea privind administrația publică locală nr. 436-XVI din data de 28 decembrie 2006, președinte al raionului este autoritate publică executivă a 8 consiliului raional, iar aparatul președintelui raionului - structură funcțională care asistă președintele raionului în exercitarea atribuțiilor sale legale.

Totodată, potrivit art. 52 alin. (2), (4), (5) din Legea nr. 436-XVI privind administrația publică locală, președintele raionului reprezintă raionul în raporturile cu Guvernul, cu alte autorități publice centrale, cu persoane fizice și juridice din țară și din străinătate, precum și în instanțe judecătorești. Președintele și vicepreședinții raionului cad sub incidența Legii privind statutul alesului local și Legii cu privire la statutul persoanelor cu funcții de demnitate publică. Vicepreședinții raionului exercită atribuțiile stabilite de președintele raionului și poartă răspundere în conformitate cu legislația în vigoare.

În conformitate cu art. 2 alin. (1) din Legea privind statutul alesului local nr. 768-XIV din 02 februarie 2000, în sensul prezentei legi, noțiunea de ales local vizează consilierii consiliilor sătești (comunale), orășenești (municipale), raionale și consiliului municipal Chișinău, deputații în Adunarea Populară a Găgăuziei, primarii și viceprimarii, președinții și vicepreședinții raioanelor. Potrivit art. 3 din Legea privind statutul alesului local nr. 768-XIV din 02 februarie 2000, în unitatea administrativ-teritorială respectivă, alesul local este persoană oficială, el fiind reprezentantul autorității deliberative sau executive din administrația publică locală. În exercitarea mandatului, alesul local este în serviciul colectivității respective.

Conform art. 20 din Legea nr. 768-XIV din 02 februarie 2000, alesul local examinează, în modul stabilit de legislație, petițiile care îi sunt adresate, ia măsuri pentru soluționarea lor, primește în audiență cetățeni și conducătorii persoanelor juridice. Alesul local primește în audiență cetățenii în sediul autorității administrației publice locale. Asigurarea condițiilor pentru desfășurarea normală a audienței revine secretarului consiliului local.

Referitor la atribuțiile președintelui raionului, art. 53 din aceiași lege reglementează că, pornind de la domeniile de activitate ale autorității administrației publice de nivelul al doilea, președintele raionului exercită în teritoriul administrat următoarele atribuții de bază: h) asigură elaborarea proiectului de buget al unității administrativ-teritoriale respective, întocmirea rapoartelor periodice și anuale privind executarea bugetului și le prezintă spre aprobare consiliului raional; i) exercită funcția de administrator al bugetului raional, asigurînd gestionarea resurselor bugetare, administrarea patrimoniului public în conformitate cu principiile bunei guvernări și efectuarea cheltuielilor conform alocațiilor bugetare aprobate, informînd consiliul raional despre situația existentă.

Astfel, cererea cu privire la acces la informație a fost adresată unui exponent al puterii locale, la caz vicepreședintelui de raion, motiv pentru care cererea lui Iurie Grecu a fost înregistrată de către Consiliul raional Glodeni (f.d.6). La cererea depusă de către Iurie Grecu a urmat răspunsul nr. G-31-02/5-2 din 16 martie 2020, semnat de președintele raionului Glodeni Ion Cojocari, prin care i s- a solicitat lui Iurie Grecu să-și justifice cererea privind accesul la informație (f.d.7). Deci, răspunsul G-31-02/S-2 din 16 martie 2020, este semnat de un exponent al autorității raionale și anume de președintele raionului Glodeni, care potrivit atribuiților reprezintă raionul în raporturile cu persoanele fizice și este administrator al bugetului raional, asigurând gestionarea resurselor bugetare.

9 Prin urmare, se poate concluziona că acest răspuns emană de la autoritatea publică al raionului Glodeni, care și-a reținut spre examinare cererea lui Iurie Grecu. Astfel, conform art. 15, alin. (1)- (2) din Legea privind accesul la informație nr. 982 din 11 mai 2000, stipulează că cererile scrise cu privire la accesul la informație vor fi înregistrate în conformitate cu legislația cu privire la registre și petiționare. Cererile respective vor fi examinate și satisfăcute de funcționarii publici responsabili de furnizarea informațiilor. Fiindcă cererea lui Iurie Grecu din 28 februarie 2020, a fost înregistrată în registrul de intrare a Consiliului raional Glodeni sub nr. G-31-02/5-2, se poate concluziona că acest răspuns emană inclusiv de la autoritatea publică Consiliul raional Glodeni, care și-a asumat obligația de a examina cererea lui Iurie Grecu.

Concluzia respectivă se întemeiază și pe prevederile art. 17 din Legea privind accesul la informație, care prevede o procedură distinctă în cazul în care cererea urmează a fi redirecționată către altă autoritate, or potrivit acestuia, cererea de furnizare a informației poate fi readresată altui furnizor, cu informarea obligatorie a solicitantului în decurs de 3 zile lucrătoare de la momentul primirii cererii și cu acordul solicitantului, în următoarele cazuri: a) informația solicitată nu se află în posesia furnizorului sesizat; b) informația solicitată deținută de alt furnizor ar satisface mai deplin interesul față de informație al solicitantului.

Urmează a se accentua în acest sens că, potrivit art. 47 coroborat cu art. 17 alin. (3), (4) din Legea nr. 436-XVI privind administrația publică locală, prevederile prezentei legi referitoare la organizarea și funcționarea consiliului local, cu excepția celor referitoare la competențe, se aplică, în mod corespunzător, consiliului raional. Astfel, cetățenii, asociațiile constituite în corespundere cu legea și alte părți interesate au dreptul: b) de a avea acces la informațiile privind bugetul localității și modul de utilizare a resurselor bugetare, la proiectele de decizii și la ordinea de zi a ședințelor consiliului local și ale primăriei.

Autoritățile publice locale și funcționarii publici ai unităților administrativ-teritoriale respective sînt obligați să întreprindă măsurile necesare pentru asigurarea posibilităților efective de participare a cetățenilor, a asociațiilor constituite în corespundere cu legea și a altor părți interesate la procesul decizional, inclusiv prin intermediul: b) recepționării și examinării, în timp util, a tuturor recomandărilor, sesizărilor, scrisorilor, adresate de către cetățeni autorităților lor reprezentative, la elaborarea proiectelor de decizii sau a programelor de activitate. În conformitate cu art.16, alin. (1) din Legea privind accesul la informație nr. 982-XIV din data de 11 mai 2000, informațiile, documentele solicitate vor fi puse la dispoziția solicitantului din momentul în care vor fi disponibile pentru a fi furnizate, dar nu mai târziu de 15 zile lucrătoare de la data înregistrării cererii de acces la informație.

Conform art. 21 al Legii enunțate, persoana care se consideră lezată într-un drept sau interes legitim de către furnizorul de informații poate ataca acțiunile acestuia atât pe cale extrajudiciară, cât și direct în instanța de contencios administrativ competentă.

Persoana care se consideră lezată într-un drept sau interes legitim poate ataca orice acțiune sau inacțiune a persoanei responsabile pentru primirea și examinarea cererilor de acces la informații, dar în special cu privire la: a) refuzul neîntemeiat de a primi și înregistra cererea; 10 b) refuzul de a asigura accesul liber și necondiționat la registrele publice aflate la dispoziția furnizorului de informații; c) încălcarea termenelor și procedurii de soluționare a cererii de acces la informație; d) neprezentarea sau prezentarea necorespunzătoare a informațiilor solicitate; e) refuzul neîntemeiat de a prezenta informațiile solicitate; f) atribuirea neîntemeiată a informației la categoria informațiilor care conțin secrete de stat, secrete comerciale sau la categoria altor informații oficiale cu accesibilitate limitată; g) secretizarea neîntemeiată a unor informații; h) stabilirea plății și mărimii acesteia pentru informațiile furnizate; i) cauzarea unor prejudicii materiale și/sau morale prin acțiunile ilegale ale furnizorului de informații.

Potrivit art. 189, alin. (2) din Codul administrativ, o acțiune în contencios administrativ poate fi înaintată și atunci când autoritatea publică nu a soluționat în termen legal o cerere. Anume pe acest motiv a fost înaintată prezenta acțiune în instanța de judecată. În concluzie, instanța de recurs menționează că nici una din prevederile legale enunțate nu condiționează inadmisibilitatea acțiunii depuse de către Iurie Grecu, iar argumentele instanței de apel precum că intimații nu au desfășurat activitate administrativă în sensul art.5 din Codul administrativ este eronată, or, această activitate în numele autorității publice raionale a fost efectuată de către președintele raionului Glodeni, care și-a arogat competența de a examina cererea recurentului.

Mai mult ca atât, potrivit notei din răspunsul contestat, rezultă că acesta a fost executat de juristul Consiliului raional Glodeni Anatolie Russu și specialistul relații cu publicul al Consiliului raional Glodeni Zinaida Scripcari, care fac parte din aparatul președintelui raionului și asistă inclusiv Consiliul raional în activitatea sa. Într-o altă ordine de idei, instanța de apel nu a oferit o explicației plauzibilă referitor la omisiunea vicepreședintelui de raion să prezinte informațiile solicitate, în situația în care cererea de furnizare a informației a fost adresată acestuia, or solicitantul informației are dreptul în temeiul art. 21 din Legea privind accesul la informație să conteste în instanță și neprezentarea informațiilor solicitate.

Din considerentele menționate și având în vedere faptul că corectarea erorii instanței de apel la judecarea cauzei în ordine de recurs nu este posibilă, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a admite recursul depus de Iurie Grecu, de a casa decizia din 28 octombrie 2021 a Curții de Apel Bălți și de a restitui cauza pentru rejudecare la Curtea de Apel Bălți, în alt complet de judecată. Astfel, ținând cont de rolul specific al instanței de recurs și de preeminența dreptului, este imperios, ca la reexaminarea cauzei în ordine de apel, să fie remediate neajunsurile procedurii inițiale (a se vedea cauzele Baka vs Ungaria (Marea Cameră), 23 iunie 2016, parag.

117; Zubac vs Croația (Marea Cameră), 5 aprilie 2018, parag. 123 - 125). Pe această cale, cauza de contencios administrativ urmează a fi judecată în întregime în cadrul unor proceduri noi, în cadrul căreia instanța de apel va avea sarcina de a stabili o legătură clară între faptele speței, dispozițiile legale aplicabile și 11 concluziile la care a ajuns. În funcție de rezultatul aprecierii juridice, instanța de apel va trebui să constate temeinicia sau lipsa unui temei legal a cererii de apel formulată de către Iurie Grecu (a se vedea, spre exemplu, importanța rejudecării cauzei de către instanțele ierarhic inferioare în baza considerentelor unei instanțe de recurs, Victor Harovschi vs Moldova, 18 noiembrie 2008; Dimitar Yordanov vs Bulgaria, 6 septembrie 2018, parag.

52 - 53). Altfel spus, la rejudecarea cauzei, instanța de apel urmează să țină cont de cele menționate și reexaminând cauza, să emită o decizie legală și întemeiată. Conform art. 247, art. 248, alin. (1), lit. d) și alin. (2) din Codul administrativ, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție, d e c i d e: Se admite recursul depus de către Iurie Grecu.

Se casează decizia din 28 octombrie 2021 a Curții de Apel Bălți, emisă în cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată înaintată de Iurie Grecu împotriva vicepreședintelui raionului Glodeni, juristului Consiliului raional Glodeni, specialistului relații cu publicul al Consiliului raional Glodeni și Consiliului raional Glodeni cu privire la constatarea nulității răspunsului, recunoașterea dreptului vătămat, sancționarea pârâților și repararea în mod solidar a prejudiciului moral, cu restituirea cauzei la rejudecare la Curtea de Apel Bălți, în alt complet de judecată. Decizia nu se supune niciunei căi de atac Președintele ședinței, judecătorul Tamara Chișca-Doneva judecătorii Ala Cobăneanu Iurie Bejenaru Galina Stratulat Aliona Miron 12