3ra-387/21 — constatarea nulitatii raspunsului, recunoasterea dreptului vatamat la informatie, sanctionarea piritilor, repararea prejudiciului moral

Dosarul nr. 3ra-387/2021 Prima instanță: Judecătoria Bălți, sediul central (I. Rusu) Instanța de apel : Curtea de Apel Bălți (A. Corcenco, A. Toderaș, D. Corolevschi) D E C I Z I E 28 aprilie 2021 mun.

Chișinău Colegiul civil comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție În componență: Președintele ședinței, judecătorul Maria Ghervas judecători Nina Vascan Nicolae Craiu Dumitru Mardari Victor Burduh examinând recursul depus de Iurie Grecu, în cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată înaintată de Iurie Grecu împotriva vicepreședintelui raionului Glodeni, Ion Rusu, juristului Consiliului raional Glodeni, Anatolie Russu, specialistului relații cu publicul al Consiliului raional Glodeni, Zinaida Scripcari, Consiliului raionului Glodeni, privind constatarea nulității răspunsului, recunoașterea dreptului vătămat la informație, sancționarea pârâților potrivit art. 24 din Legea cu privire la accesul la informație și repararea în mod solidar a prejudiciului moral, împotriva deciziei din 02 februarie 2021 a Curții de Apel Bălți c o n s t a t ă : La 23 martie 2020, Iurie Grecu a depus acțiune în contencios administrativ împotriva vicepreședintelui r-lui Glodeni, Ion Rusu, juristului Consiliului raional Glodeni, Anatolie Russu, specialistului relații cu publicul al Consiliului raional Glodeni Zinaida Scripcari, Consiliului raionului Glodeni, prin care a solicitat constatarea nulității răspunsului nr. G-31-02/5-2 din 16 martie 2020, recunoașterea dreptului vătămat la informație de interes public,

sancționarea pârâților potrivit art. 24 din Legea cu privire la accesul la informație și repararea, în mod solidar, a prejudiciului moral cauzat în mărime de 4 000 lei. În motivarea acțiunii Iurie Grecu a indicat că, la data de 28 februarie 2020, a depus cerere înregistrată cu nr. G-31-02/5-2 către vicepreședintele raionului Glodeni, Ion Rusu, prin care a solicitat să fie informat, care este suma bugetului raional Glodeni pentru anul 2020, din câte taxe este format bugetul raional Glodeni, care sunt taxele și cât constituie în lei fiecare taxă. Informația dată a solicitat să-i fie prezentată în formă scrisă la adresa de domiciliu. 1 La 16 martie 2020, Grecu Iurie a primit răspunsul președintelui raionului Glodeni, Cojocari Ion, la cererea adresată cu numărul G-31-02/5-2, însă nu este de acord cu acest răspuns, deoarece nu se regăsesc informațiile publice solicitate, fiind un răspuns vădit eronat și care după formă și conținut este lovit de nulitate.

Mai mult, cu referire la indicațiile pârâților de a accesa pagina web a Consiliului raional Glodeni și a lua cunoștință cu informațiile solicitate, reclamantul menționează că legiuitorul nu a prevăzut obligația cetățenilor de a accesa internetul pentru a se informa or, dânsul nu dispune de calculator. Prin hotărârea din 29 septembrie 2020 a Judecătoriei Drochia, sediul Central, acțiunea a fost respinsă ca neîntemeiată (f.d.33, 40-44). La 12 octombrie 2020, Iurie Grecu a contestat cu apel nemotivat hotărârea din 29 septembrie 2020 a Judecătoriei Drochia, sediul Central, ulterior la 15 octombrie 2020 a depus cererea de apel motivată, solicitând casarea acesteia cu pronunțarea unei hotărâri noi de recunoaștere a dreptului vătămat la informație de interes public, sancționarea pârâților potrivit art. 24 din Legea cu privire la accesul la informație și repararea în mod solidar a prejudiciului moral cauzat în mărime de 4 000 lei.

Prin decizia din 02 februarie 2021 a Curții de Apel Bălți a fost respinsă cererea de apel depusă de Iurie Grecu împotriva hotărârii din 29 septembrie 2020 a Judecătoriei Drochia, sediul Central (f.d.70-75). Pentru a decide astfel, instanța de apel a concluzionat ca fiind corectă soluția primei instanțe de respingere a acțiunii lui Iurie Grecu ca neîntemeiată, având în vedere că i s- a respectat dreptul de acces la informație cu caracter public, oferindu-i-se un răspuns exhaustiv în termenul stabilit de lege. Cu referire la pretențiile privind repararea prejudiciului moral și sancționarea pârâților potrivit art. 24 din Legea cu privire la accesul la informație, instanța de apel a conchis că, prima instanță corect a ajuns la concluzia de a respinge pretențiile având în vedere că sunt subsecvente pretenției privind constatarea încălcării dreptului de acces la informație.

La 10 februarie 2021 (data de pe plicul poștal), Iurie Grecu a depus recurs nemotivat împotriva deciziei instanței de apel, iar la 15 februarie 2021 (data de pe plicul poștal), a depus recurs motivat, solicitând admiterea recursului, casarea deciziei instanței de apel și a hotărârii instanței de fond, cu emiterea unei hotărâri noi de admitere integrală a acțiunii și constatarea nulității răspunsului nr. G-31-02/5-2 din 16 martie 2020, recunoașterea dreptului vătămat la informație de interes public, sancționarea pârâților potrivit art. 24 din Legea cu privire la accesul la informație și repararea în mod solidar a prejudiciului moral cauzat în mărime de 4 000 lei (f.d.86-88). În motivarea recursului Iurie Grecu a indicat că, instanța de apel nu s-a expus complet, obiectiv și motivat asupra tuturor pretențiilor, critic și neobiectiv a dat apreciere probelor din dosar.

A indicat recurentul că instanțele de judecată au examinat acțiunea sub aspectul unei singure pretenții, anume repararea prejudiciului moral, pe când celelalte pretenții nici nu au fost examinate. Drept urmare, actul judecătoresc nu corespunde normelor procesual civile. Consideră recurentul că instanțele de judecată a interpretat eronat normele imperative - art. 1 alin. (3), art. 15, art. 34 din Constituție, art. 2 lit. b), art. 10 alin. (3), 2 art. 11 alin. (1) din Legea privind accesul la informație, art. 20 alin. (1) din Legea privind statutul alesului local, art. 22 alin. (1) lit. a), b) din Legea cu privire la funcția publică și statutul funcționarului public, art. 8 alin. (1) din Codul funcționarului public, art. 5 lit. a), art. 6 lit. b) din Legea privind transparența în procesul decizional, art. 5 alin. (3) din Legea cu privire la actele normative.

În opinia recurentului cele menționate denotă faptul că poziția sa ca parte implicată în proces nu a fost auzită, ceea ce constituie încălcare a prevederilor art. 6 CEDO. Finalmente Iurie Grecu a menționat că, analizând starea de fapt și de drept stabilită la examinarea apelului și raportând-o la normele de drept aplicabile cauzei, precum și la jurisprudența CEDO, constată că instanța de apel nu a cuprins întregul spectru de măsuri procesuale necesare examinării complete și multilaterale a cauzei, efectuând verificarea selectivă, superficială, incompletă. La 24 februarie 2021, Curtea Supremă de Justiție a expediat intimaților pentru notificare copia recursului depus de Iurie Grecu, cu explicarea dreptului de a depune referințe, însă până la data stabilită pentru examinarea cererii de recurs intimații nu și-a valorificat dreptul procedural respectiv.

În conformitate cu art. 244 alin. (1) din Codul administrativ, hotărârile curții de apel ca instanța de fond, precum și deciziile instanței de apel pot fi contestate cu recurs. În conformitate cu art. 245 din Codul administrativ, recursul se depune la instanța de apel în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel, dacă legea nu stabilește un termen mai mic. Instanța de apel transmite neîntârziat Curții Supreme de Justiție recursul împreună cu dosarul judiciar. Motivarea recursului se prezintă Curții Supreme de Justiție în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel. Dacă se depune împreună cu cererea de recurs, motivarea recursului se depune la instanța de apel.

După cum rezultă din materialele cauzei, decizia instanței de apel a fost adoptată la 02 februarie 2021, expediată participanților la data de 10 februarie 2021 (f.d.76). Potrivit avizului de recepție nr. DS3100094264AS, recurentul Iurie Grecu, a recepționat copia deciziei motivate la data de 12 februarie 2021 (f.d.94). Astfel, luând în considerare că recurentul Iurie Grecu, a depus motivarea recursului împotriva deciziei din 02 februarie 2021 a Curții de Apel Bălți, la 17 februarie 2021, Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia că recurentul Iurie Grecu s-a conformat prevederilor legale, încadrându-se în termenul de depunere a recursului prevăzut de art. 245 din Codul administrativ.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție examinând admisibilitatea recursului depus de Iurie Grecu a considerat că acesta este admisibil, motiv pentru care prin încheierea din 31 martie 2021 a fost numit pentru examinare în complet de 5 judecători. Conform art. 247 din Codul administrativ, Curtea Supremă de Justiție examinează și soluționează recursul fără ședință de judecată. Dacă consideră necesar, Curtea Supremă de Justiție poate decide citarea participanților la proces.

La caz, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios 3 administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție nu a considerat oportun de a cita participanții la proces pentru a se pronunța cu privire la problemele invocate în recurs, deoarece criticele recurentului, au fost expuse cu suficientă claritate. Studiind materialele dosarului, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție consideră necesar de a casa integral decizia instanței de apel și a restitui cauza instanței de apel, pentru rejudecare.

În motivarea concluziei enunțate se rețin următoarele argumente. Conform art. 248 alin. (1) lit. d) din Codul administrativ, examinând recursul, Curtea Supremă de Justiție casează integral decizia instanței de apel și restituie cauza instanței de apel dacă, în baza limitelor stabilite de lege ale examinării recursului, nu poate adopta o soluție finală în acest caz. În interpretarea art. 244 alin. (2), coroborat cu art. 231 alin. (2) din Codul administrativ, pentru procedura de recurs se aplică corespunzător prevederile cap. III din cartea a treia, dacă din prevederile prezentului capitol nu rezultă altceva. Pentru procedura în apel se aplică corespunzător prevederile cap. II din cartea a treia, dacă din prevederile prezentului capitol nu rezultă altceva.

La rândul său, în corespundere cu art. 22 și art. 219 alin. (1) din Codul administrativ, instanța de judecată este obligată să cerceteze starea de fapt din oficiu în baza tuturor probelor legal admisibile, nefiind legată nici de declarațiile făcute, nici de cererile de solicitare a probelor înaintate de participanți. Din materialele cauzei rezultă că la 28 februarie 2020, Iurie Grecu a depus cerere către vicepreședintele raionului Glodeni, Ion Rusu, prin care a solicitat să fie informat, care este suma bugetului raional Glodeni pentru anul 2020, din câte taxe este format bugetul raional Glodeni, care sunt taxele și cât constituie în lei fiecare taxă. Informația dată a solicitat să-i fie prezentată în formă scrisă la adresa de domiciliu (f.d.6).

Prin răspunsul președintelui raionului Glodeni, Ion Cojocari, nr. G-31-02/5-2 din 16 martie 2020, Iurie Grecu a fost informat că bugetul raional Glodeni pentru anul 2020 a fost aprobat prin decizia nr.12/3 din 19 decembrie 2019 în cadrul ședinței ordinare din 19 decembrie 2019, și publicat pe pagina web a Consiliului raional Glodeni: www.glodeni.md.

Totodată s-a menționat că atât petiționarul, cât și cetățenii raionului Glodeni pot face cunoștință cu deciziile cu privire la aprobarea bugetului raional Glodeni pe anul 2020 (în prima și a doua lectură) pe pagina web sus menționată, în compartimentul „Deciziile Consiliului raional Glodeni” subcompartimetul „deciziile din cadrul ședinței ordinare a Consiliului raional Glodeni din data de 19 decembrie 2019” (link-ul: http://www.glodeni.md/ro/content/deciziile-din-cadrul-%C8%99edin%C8%9Bei- ordinare-consiliului-raional-glodeni-din-data-de-191219 ). La fel, în răspuns a fost specificat că în urma examinării conținutului cererii nr. G- 31-02/5-2 din 28 februarie 2020, cât și a prevederilor art. 76 alin. (2) din Codul administrativ, s-a constatat că cererea este lipsită de motivarea obiectului acesteia, și anume solicitarea informației în formă scrisă, recepționată la domiciliu.

În cele din urmă, i s-a acordat lui Iurie Grecu un termen de 5 zile calendaristice pentru înlăturarea neajunsurilor din cerere, și anume, de a prezenta în scris motivarea obiectului cererii 4 înregistrate cu G-31-02/5-2 din 28 februarie 2020 (f.d.7).

La 23 martie 2020, Iurie Grecu a depus acțiune în contencios administrativ împotriva vicepreședintelui r-lui Glodeni, Ion Rusu, juristului Consiliului raional Glodeni, Anatolie Russu, specialistului relații cu publicul al Consiliului raional Glodeni Zinaida Scripcari, Consiliului raionului Glodeni, intitulând-o generic „Cu privire la îngrădirea dreptului garantat de acces la informațiile publice, satisfacția echitabilă și efectivă a reparării prejudiciului moral cauzat”, dar având următoarele pretenții: constatarea nulității răspunsului nr. G-31-02/5-2 din 16 martie 2020, recunoașterea dreptului vătămat la informație de interes public, sancționarea pârâților potrivit art. 24 din Legea cu privire la accesul la informație, repararea în mod solidar a prejudiciului moral cauzat în mărime de 4 000 lei.

Fiind investită cu judecarea cauzei în fond, prima instanță a respins ca fiind neîntemeiată cererea de chemare în judecată depusă de Grecu Iurie împotriva vicepreședintelui raionului Glodeni, Ion Rusu, juristului Consiliului raional Glodeni, Anatolie Russu, specialistului relații cu publicul a Consiliului raional Glodeni, Zinaida Scripcari, Consiliului raional Glodeni, privind constatarea faptului limitării accesului la informație, repararea prejudiciului moral cauzat (f.d.33, 40-44). Judecând apelul declarat de Iurie Grecu, instanța de apel a considerat legală și întemeiată hotărârea primei instanțe, fiind necesar de a respinge apelul declarat și a menține hotărârea instanței de fond, motivându-și soluția prin faptul că, lui Iurie Grecu i s-a respectat dreptul de acces la informație cu caracter public, oferindu-i-se un răspuns exhaustiv în termenul stabilit de lege.

Cu referire la pretențiile privind repararea prejudiciului moral și sancționarea pârâților potrivit art. 24 din Legea cu privire la accesul la informație, instanța de apel a conchis că, prima instanță corect a ajuns la concluzia de a respinge pretențiile având în vedere că sunt subsecvente pretenției privind constatarea încălcării dreptului de acces la informație. Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție, efectuând controlul judiciar al deciziei din 02 februarie 2021 a Curții de Apel Bălți, ridică o problemă de drept procedural în ceea ce privește soluționarea de către instanța de apel a litigiului, care nu a soluționat toate pretențiile înaintate și s-a abținut de a răspunde la toate întrebările (argumentele) ridicate în fața sa, nu a elucidat toate circumstanțele importante cauzei, fapt prin ce a încălcat normele de drept procedural și a emis o hotărâre nemotivată.

Potrivit art. 195 din Codul administrativ, procedura acțiunii în contenciosul administrativ se desfășoară conform prevederilor prezentului cod. Suplimentar se aplică corespunzător prevederile Codului de procedura civilă, cu excepția art. 169–171. Prin urmare, regulile stabilite în Codul de procedură civilă se aplică numai în completarea Codului administrativ. Astfel, pentru a elucida aspectele abordate, Colegiul lărgit a considerat că trebuie să opereze cu prevederile art. 390 alin. (1) lit. e) și f) din Codul de procedură civilă. În conformitate cu aceste dispoziții procedurale, decizia instanței de apel trebuie să conțină motivele concluziilor instanței de apel și referirea la legea aplicabilă, precum și concluziile instanței de apel în urma examinării apelului.

5 Colegiul lărgit învederează că exigența motivării hotărârii judecătorești este o garanție a caracterului echitabil al procedurii și împotriva arbitrariului instanței de judecată. În acest caz, instanța de apel are obligația de a indica motivele raționamentelor sale și să facă referire la legea aplicabilă litigiului. Pe baza acestei analize juridice, instanța de apel trebuie să tragă concluziile de rigoare în urma examinării cererii de apel. Etapele menționate trebuie să fie consecutive și să se afle într-o strânsă legătură logică, ceea ce consolidează ipoteza că soluția finală a instanței de judecată urmează să rezulte din partea motivată a hotărârii judecătorești. La acest capitol, instanța de recurs urmează să verifice dacă instanțele de judecată ierarhic inferioare s-au expus asupra tuturor pretențiilor invocate, asupra tuturor argumentelor înaintate și dacă au stabilit toate circumstanțele care au importanță pentru justa soluționare a litigiului.

Așadar, reieșind din cele expuse supra, instanța de recurs constată că, deși Iurie Grecu a solicitat constatarea nulității răspunsului nr. G-31-02/5-2 din 16 martie 2020, recunoașterea dreptului vătămat la informație de interes public, sancționarea pârâților potrivit art. 24 din Legea cu privire la accesul la informație, repararea în mod solidar a prejudiciului moral cauzat în mărime de 4 000 lei, instanțele ierarhic inferioare au analizat și au dat apreciere doar pretențiilor privind constatarea faptului limitării accesului la informație, repararea prejudiciului moral cauzat, lăsând fără apreciere pretențiile privind constatarea nulității răspunsului nr. 631-02/5-2 din 16 martie 2020, sancționarea pârâților potrivit art. 24 din Legea cu privire la accesul la informație.

Deși, în conformitate cu art. 194 alin. (1) Cod administrativ, în procedura în prima instanță, în procedura de apel și în procedura de examinare a recursurilor împotriva încheierilor judecătorești se soluționează din oficiu probleme de fapt și de drept. La caz, se atestă că la judecarea cauzei în apel Iurie Grecu a menționat că nu au fost soluționate toate pretențiile din acțiune, cu toate acestea instanța de apel nu a reacționat la criticile apelantului și nu a înlăturat greșelile comise de instanța de fond, respingând apelul ca neîntemeiat.

De altfel, instanța de apel, în esență, s-a limitat la constatările instanței de fond, iar argumentele apelantului pe fond au fost generalizate și nu au fost supuse aprecierii prin prisma argumentelor invocate or, verificând legalitatea și temeinicia hotărârii instanței de fond, prin prisma caracterului devolutiv al apelului și respectând principiile dreptului administrativ și dreptului procesual civil, instanței de apel îi revenea obligația de a exercita controlul judiciar complet, în fapt și în drept, precum și să efectueze o nouă judecare în fond a cauzei. În acest sens, instanța de apel trebuia să stabilească care sunt pretențiile formulate de către Iurie Grecu în acțiune, temeiurile apariției litigiului, să determine obiectul probațiunii și reieșind din acestea să identifice cadrul legal pertinent și aplicabil litigiului.

Curtea de Apel Bălți în virtutea caracterului devolutiv al apelului, urma să rejudece fondul cauzei sub toate aspectele și în limita tuturor pretențiilor înaintate de către Iurie Grecu. La caz, această obligație nu a fost respectată de către instanța de apel or, Iurie Grecu în cererea de chemare în judecată pe lângă pretențiile cu privire la constatarea faptului limitării accesului la informație, repararea prejudiciului moral cauzat, a mai solicitat 6 anularea răspunsului nr. G-31-02/5-2 din 16 martie 2020, sancționarea pârâților potrivit art. 24 din Legea cu privire la accesul la informație.

Suplimentar la cele expuse, instanța de recurs remarcă faptul că, deși ambele instanțe au constatat că Iurie Grecu a solicitat o informație de interes public privind bugetul raional Glodeni pentru anul 2020, aplicabilă prezentului caz fiind Legea nr. 982- XIV din 11 mai 2000 privind accesul la informație, totuși instanțele ierarhic inferioare au confundat dreptul cetățeanului la acces la informație, stabilit în Legea nr. 982-XIV din 11 mai 2000 cu dreptul cetățeanului la petiționare, care este reglementat de Codul administrativ, în acest sens au condiționat greșit aplicarea prevederilor art. 76 alin. (2), 75 din Codul administrativ, cît și faptul că Iurie Grecu urma să prezinte cererea cu motivarea obiectului.

Or, potrivit art. 10 din Legea nr. 982-XIV din 11 mai 2000 privind accesul la informație, persoana are dreptul de a solicita furnizorilor de informații, personal sau prin reprezentanții săi, orice informații aflate în posesia acestora, cu excepțiile stabilite de legislație. Dreptul persoanei de a avea acces la informații, inclusiv la informațiile cu caracter personal, nu poate fi îngrădit decît în condițiile legii. Orice persoană care solicită acces la informații în conformitate cu prezenta lege este absolvită de obligația dea-și justifica interesul pentru informațiile solicitate.. Ca urmare, Colegiul concluzionează că, din sensul legii rezultă că solicitantul nu trebuie să-și justifice, în nici un fel, cererea.

Informațiile de interes public pot fi solicitate și numai din „simpla curiozitate”, întrucât accesul la astfel de informații este liber, ceea ce presupune că ele pot fi puse la dispoziția tuturor. Astfel, pretențiile lui Iurie Grecu au fost reflectate selectiv în decizia contestată, iar instanța de apel a omis să adopte o soluție proprie asupra tuturor pretențiilor, respingând neîntemeiat apelul lui Iurie Grecu, care la rândul său a accentuat în recurs că nu a fost auzit atât de instanța de fond, cât și de instanța de apel, nefiindu-i soluționate toate pretențiile înaintate în cerere. În acest context, instanța de recurs reține că este prematură concluzia Curții de Apel Bălți referitor la temeinicia și legalitatea hotărârii instanței de fond, așa cum nu s-a expus asupra tuturor pretențiilor înaintate, nu a elucidat toate circumstanțele importante ale cauzei, nu a dat răspuns la toate argumentele ridicate în fața sa.

Or, în cazul în care instanța de judecată se abține de a da un răspuns special și explicit la cele mai importante întrebări asupra tuturor pretențiilor solicitate, fără a acorda părții, care a formulat acțiunea, posibilitatea de a ști dacă acest mijloc de apărare a fost neglijat sau respins, acest fapt se va considera o încălcare a dreptului la un proces echitabil (cauza Hiro Balani c. Spaniei, hotărârea din 09 decembrie 1994). Actul judecătoresc trebuie să corespundă tuturor normelor de drept, să fie clar, înțeles de părțile implicate în litigiu și să răspundă în mod sigur și expres la toate cererile și obiecțiile formulate de către părți, ceea ce în prezentul caz lipsește. Consiliul Consultativ al Judecătorilor Europeni în Avizul nr. 11 (2008) privind calitatea hotărârilor judecătorești a atenționat că motivarea hotărârii trebuie să răspundă pretențiilor părților, adică diferitelor capete de acuzare și mijloacelor de apărare.

Această garanție este esențială, deoarece permite justițiabilului să se asigure că pretențiile sale au fost examinate și deci că judecătorul a ținut cont de ele. 7 Având în vedere cele enunțate, instanța de recurs consideră întemeiate argumentele recurentului că instanța de apel nu s-a expus complet, obiectiv și motivat asupra tuturor pretențiilor, nu a dat o apreciere completă, nepărtinitoare tuturor probelor din dosar în ansamblu și interconexiunea lor, iar decizia a fost emisă cu aplicarea eronată a normelor de drept material și procedural.

Din considerentele menționate și având în vedere faptul că corectarea erorii instanței de apel la judecarea cauzei în ordine de recurs nu este posibilă, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a admite recursul depus de către Iurie Grecu, de a casa decizia 02 februarie 2021 a Curții de Apel Bălți și de a restitui cauza pentru rejudecare la Curtea de Apel Bălți, în alt complet de judecată. La rejudecarea cauzei, instanța urmează să examineze cauza în întregime în cadrul unor proceduri noi, în vederea respectării dreptului părților la un proces echitabil, să țină cont de constatările expuse supra.

În conformitate cu prevederile art. 247, art. 248, alin. (1), lit. d) și alin. (2) din Codul administrativ, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție d e c i d e : Se admite recursul declarat de către Iurie Grecu.

Se casează decizia din data de 02 februarie 2021 a Curții de Apel Bălți, emisă în cauza de contencios administrativ la cererea de chemare în judecată depusă de către Iurie Grecu împotriva vicepreședintelui raionului Glodeni, Ion Rusu, juristului Consiliului raional Glodeni, Anatolie Russu, specialistului relații cu publicul al Consiliului raional Glodeni, Zinaida Scripcari, Consiliului raionului Glodeni, privind constatarea nulității răspunsului, recunoașterea dreptului vătămat la informație, sancționarea pârâților potrivit art. 24 din Legea cu privire la accesul la informație și repararea în mod solidar a prejudiciului moral, cu remiterea cauzei la rejudecare la Curtea de Apel Bălți, în alt complet de judecată.

Decizia nu se supune niciunei căi de atac. Președintele ședinței, judecătorul Maria Ghervas judecători Nina Vascan Nicoale Craiu Dumitru Mardari Victor Burduh 8