3ra-408/22 — contestarea actului administrativ

3ra-408/22 — contestarea actului administrativ (Curtea Supremă de Justiție, 2022)

Dosarul nr. 3ra-408/2022

2-20156577-01-3ra-14042022

Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani (jud: Gr.Cazacu)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud: A. Bostan, G.Dașchevici, V.Negru)

Î N C H E I E R E

27 iulie 2022 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componentă:

Președintele completului, judecătorul Tamara Chișca-Doneva

judecătorii Nina Vascan

Iurie Bejenaru

examinând admisibilitatea recursului depus de Anatolie Dănilă,

în cauza de contencios administrativ, intentată la cererea de chemare în

judecată depusă de Anatolie Dănilă împotriva Ministerului Afacerilor Interne al

Republicii Moldova privind obligarea emiterii actului administrativ individual cu

privire la recalcularea, stabilirea și achitarea sporului pentru performanță în volum

deplin, raportat la calificativul foarte bine pentru trimestrul I și II al anului 2020,

împotriva deciziei din 28 decembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău,

c o n s t a t ă :

La data de 11 decembrie 2020, Dănilă Anatolie s-a adresat în instanță cu

acțiune în contencios administrativ împotriva Ministerului Afacerilor Interne al

Republicii Moldova privind obligarea emiterii actului administrativ individual cu

privire la recalcularea, stabilirea și achitarea sporului pentru performanță în volum

deplin, raportat la calificativul foarte bine pentru trimestrul I și II al anului 2020

(f.d. 2-7).

În motivarea acțiunii, reclamantul a relatat că, la data de 09.07.2020 la adresa

de email secretariat@mai.gov.md a adresat cerere privind accesul la informații

înregistrată cu nr. D-1896/20 prin care a solicitat punerea la dispoziție a unui set de

informații și anume: copia autentificată a fișei de evaluare pentru stabilirea

sporului pentru performanță al angajatului din cadrul Ministerului Afacerilor

Interne care exercită funcția de conducere pentru trimestrul I 2020 pe numele

Anatolie Dănilă, copia obiectivelor individuale/indicatorii de performanță pentru

anul 2020 aprobate pe numele Anatolie Dănilă, în cazul modificării/reducerii

criteriilor de evaluare a salariatului Anatolie Dănilă, se vor prezenta criteriile,

indicatorii de performanță care nu au fost atinși de Anatolie Dănilă, cu anexarea

copiilor autentificate în acest sens, copia fișei postului elaborată pentru ofițerul de

legătură SELEC, extras din registrul de evidență a fișelor postului în partea ce se

referă la ofițerul de legătură SELEC, copia fișei postului a ofițerului de legătură

SELEC adusă la cunoștință lui Anatolie Dănilă, extrasul din ordinul Ministerului

Afacerilor Interne de numire în funcția de ofițer de legătură SELEC a lui Anatolie

Dănilă, copiile autentificate și depersonalizate ale obiectivelor individuale,

1

indicatorilor de performanță aprobate pentru ofițerii de legătură ai Ministerului

Afacerilor Interne pentru anul 2019/2020.

A comunicat reclamantul că, la data de 29.07.2020 a primit răspunsul

Ministerului Afacerilor Interne nr. 18/D-1896/202 semnat de secretarul general al

ministerului la cererea depusă. Răspunsul a fost unul formal, fiind prezentată doar

o parte din informația solicitată, în legătură cu informația neprezentată, Ministerul

Afacerilor Interne a lăsat să se înțeleagă că aceasta nu este disponibilă, fără a

invoca anumite motive și temeiuri legale asupra nedisponibilității informației

solicitate.

A menționat reclamantul că, urmare a examinării răspunsului oferit de către

Ministerul Afacerilor Interne și potrivit listei angajaților din cadrul Direcției

cooperare internațională care beneficiază de sporul pentru performanță pentru

perioada 01.01.2020-31.03.2020 a fost constatat că în cazul reclamantului a fost

redus calificativul de la „foarte bine” în perioada 2019 la „bine” pentru trimestrul I

al anului 2020 și ulterior pentru trimestrul II.

A susținut că o explicare a reducerii calificativului nu a fost oferită de către

partea pârâtă, or, reieșind din răspunsul Ministerului Afacerilor Interne semnat de

secretarul general al ministerului nu sunt disponibile atât în raport cu reclamantul

cât și cu alți ofițeri de legătură ai Ministerului Afacerilor Interne indicatorii de

performanță/obiective individuale pentru anul de activitate 2020 aprobate și aduse

la cunoștință.

La fel, a indicat că, nu există fișa de evaluare, acte preparatorii potrivit cărora

a fost evaluat reclamantul. Respectiv, există un temei rezonabil de a constata că

evaluarea fie nu a fost efectuată, fie a fost efectuată arbitrar, subiectiv, fără a fi

stabilite anumite reguli de conduită și criterii de evaluare. Iar, munca depusă de

către salariatul Anatolie Dănilă este una calitativă și profesionistă raportată

exclusiv la calificativul „foarte bine”.

A notat că în legătură cu faptul dat, ținând cont că calificativul a fost redus

fără a fi efectuată o evaluare sau cu efectuarea unei evaluari arbitrare și contrare

legii, în lipsa unor dovezi asupra faptului că munca depusă se raportează la

calificativul „bine”, iar în realitate munca depusă de către reclamant a fost una

asiduă care a atins cei mai mari obiectivi și criterii stabiliți de legislația în vigoare,

luând în considerare că nici nu i-au fost aduse la cunoștință actele în baza căror s-a

stabilit sporul raportat la calificativul „bine”, prin cererea din 25.08.2020 a solicitat

ca autoritatea pârâtă să emită actul administrativ individual favorabil cu calcularea

și stabilirea suplimentară a sporului de performanță pentru trimestrul I și II al

anului 2020, raportat la calificativul „foarte bine”.

A afirmat că întru simplificarea și exemplificarea revendicărilor solicitate,

reclamantul a menționat că a primit sporul pentru performanță pentru trimestrul I și

II al anului 2020 raportat la calificativul „bine”, însă nu a primit justificarea

aplicării acestui calificativ inclusiv nici fișa de evaluare. Astfel, a considerat că

este neîntemeiat acțiunea unilaterală de reducere a sporului raportat la calificativul

„bine” deci, suplimentar la acest spor a fost solicitat să fie stabilit/calculat și achitat

restul sumei de bani ce se cuvine salariatului care a primit calificativul „foarte

bine”. Or, dat fiind faptul că, nu a fost prezentată o informație legată concret de

modalitatea de evaluare, criteriile de evaluare, obiectivele atinse și fișa de evaluare

constată că angajatorul nu a dovedit obținerea calificativului „bine” de către

2

salariat, respectiv, salariatul Anatolie Dănilă trebuie să beneficieze de spor raportat

la calificativul „foarte bine”.

Cu toate acestea salariatul reieșind din munca depusă și reieșind din

obiectivele atinse în anul 2019 consideră că a atins calificativul „foarte bine”.

A reiterat reclamantul că, la data de 02.10.2020 a fost expediat răspunsul nr.

18/D-2427/204, prin care a fost respinsă cererea, motiv din care la data de

23.10.2020 a fost depusă o cerere prealabilă. Astfel, la data de 13.11.2020, a primit

răspunsul nr. 18/D-2890/20 la cererea prealabilă, iar, potrivit răspunsului a fost

respinsă și cererea prealabilă.

În acest context, a remarcat că potrivit art. 10 alin. (1) lit. b) al Legii

nr.270/2018 privind sistemul unitar de salarizare în sectorul bugetar, partea

variabilă a salariului lunar al personalului din unitățile bugetare pentru activitatea

desfășurată pe durata normală a timpului de lucru stabilită de lege poate/este

constituit din sporul pentru performanță și sporuri cu caracter specific.

Astfel, conform art.16 alin. (1) și alin. (5) al Legii nr. 270/2018 privind

sistemul unitar de salarizare în sectorul bugetar, prevede că, sporul pentru

performanță are drept scop stimularea individuală a personalului unităților bugetare

de a obține rezultate optime în activitate, iar modul de stabilire a sporului pentru

performanță se aprobă de Guvern.

Suplimentar, a comunicat că, potrivit pct. 2 al Regulamentului, sporul la

salariu pentru performanțe profesionale individuale în muncă poartă caracter

stimulator și se bazează pe calitatea muncii, aporul și profesionalismul angajatului,

obiectivitate și imparțialitate, fiind stabilit și achitat în funcție de aportul

angajatului la obținerea rezultatelor.

Iar, conform pct. 6 și 7 ale Regulamentului, evaluarea performanțelor se

efectuează trimestrial, iar sporul pentru performanță se acordă lunar, conform

performanței individuale obținute, concomitent cu salariul și se aplica pe parcursul

trimestrului curent, pentru rezultatele activității desfășurate în trimestrul precedent.

A susținut reclamantul că, a realizat și un raport pe numele ministrului cu

privire la activitatea pentru 5 luni de zile adică trimestrul I și II al anului 2020,

respectiv pretenții asupra raportului și asupra muncii realizate nu au fost înaintate,

deci rămâne inexplicabilă circumstanța legată de acordarea sporului raportat la

calificativul „bine”.

A indicat că, pentru trimestrul III al anului 2020 reclamantul deja a fost notat

cu calificativul „foarte bine", totodată, i s-a prezentat și fișa de evaluare, însă

pentru trimestrul I și II se refuză efectuarea acestei operațiuni, or, autoritatea are

ceva de ascuns.

Pentru trimestrul I și II al anului 2020 evaluarea salariatului a avut loc

arbitrar/sau în general nu a avut loc, autoritatea publică pârâtă absolut nu a dovedit

reclamantului prin nicio probă de ce i-a fost aplicat calificativul „bine” și nu

„foarte bine” și cum a avut loc evaluarea inclusiv în baza la ce criterii. Unul din

elementele fundamentale în virtutea cărora poate fi apreciat caracterul echitabil și

rezonabil de evaluare este incontestabil fișa postului semnată pe numele

reclamantului, care nu este prezentată de către autoritatea pârâtă.

Or, potrivit pct. 2 din Metodologia cu privire la elaborarea, coordonarea și

aprobarea fișei postului, aprobată prin Hotărârea de Guvern nr. 201/2009, fișa

postului reprezintă instrumentul de informare a titularului funcției publice privind

sarcinile pe care trebuie să le realizeze, precum și un instrument de control din

3

partea autorității publice angajatoare privind activitatea titularului funcției publice,

inclusiv privind executarea sarcinilor stabilite.

Iar, potrivit pct. 4 subpct. 4 și 6 din Hotărârea de Guvern nr. 201/2009, fișa

postului are următoarele scopuri: asigurarea obiectivității în procesul de evaluare a

performanțelor profesionale ale funcționarului public, soluționarea eventualelor

conflicte de serviciu.

A solicitat Dănilă Anatolie, obligarea Ministerului Afacerilor Interne de a

emite act administrativ cu privire la calcularea și stabilirea sporului pentru

performanță pentru salariatul Anatolie Dănilă în volum deplin, raportat la

calificativul „foarte bine” pentru trimestrul I și II al anului 2020, obligarea

Ministerului Afacerilor Interne să achite suplimentar lui Anatolie Dănilă, raportat

la calificativul „foarte bine” a sporului pentru performanță pentru trimestrul I și II

al anului 2020.

Prin hotărârea Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani din 28 aprilie 2021, s-a

respins acțiunea depusă de Dănilă Anatolie.

La 08 mai 2021, Dănilă Anatolie a depus apel împotriva hotărârii

Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani din 28 aprilie 2021, solicitând casarea

hotărârii contestate cu emiterea unei noi hotărâri cu privire la admiterea acțiunii

(f.d.61-62).

Din materialele cauzei se atestă că, hotărîrea contestată a fost pronunțată la

data de 28 aprilie 2021 (f.d.57), apelul nemotivată a fost depus la 08 mai 2021

(f.d.61-62), hotărîrea motivată a fost recepționată de apelantă la 16 iunie 2021

(f.d.68), iar apelul motivat a fost depus la 25 iunie 2021 (f.d.70-75). Astfel, avînd

asemenea circumstanțe, instanța de apel a conchis că apelul nemotivat și apelul

motivat a fost depus în termenii prevăzut de lege.

Prin decizia din 28 decembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău s-a respins

apelul depus de Anatolie Dănilă și s-a menținut hotărârea Judecătoriei Chișinău,

sediul Rîșcani din 28 aprilie 2021.

Pentru a decide astfel, instanța de apel a invocat că în conformitate cu art. 6

alin. (5), (6) din Legea nr. 288 din 16.12.2016 privind funcționarul public cu statut

special din cadrul Ministerului Afacerilor Interne, funcționarul public cu statut

special are asigurată independența operațională necesară îndeplinirii atribuțiilor și

misiunilor ce îi revin. Funcționarul public cu statut special, indiferent de nivelul

ierarhic la care își desfășoară activitatea, este responsabil personal de modul de

îndeplinire a atribuțiilor și misiunilor stabilite legal și de dispozițiile date

subordonaților, de asemenea răspunde pentru neglijențele și erorile comise.

Potrivit art.25 alin. (2) din Legea nr. 288 din 16.12.2016 privind funcționarul

public cu statut special din cadrul Ministerului Afacerilor Interne, dezvoltarea

propriei pregătiri profesionale este o obligație de serviciu a funcționarului public

cu statut special.

Iar, art. 27 alin. (1) al Legii menționate prevede că, formarea profesională

continuă a funcționarilor publici cu statut special se realizează prin următoarele

modalități: a) la locul de muncă; b) în cadrul instituțiilor de învățământ ale

Ministerului Afacerilor Interne; c) în alte instituții de învățământ din țară sau din

străinătate.

Conform art. 30 alin. (1)-(3)din Legea prenotată, prevede că, activitatea și

conduita funcționarului public cu statut special sunt evaluate o dată pe an, iar

concluziile se consemnează în fișa de evaluare a performanțelor profesionale, cu

4

acordarea unuia din următoarele calificative: „foarte bine”, „bine”, „satisfăcător”,

„nesatisfăcător”. Rezultatele evaluării performanțelor profesionale ale

funcționarului public cu statut special se iau în considerare la luarea deciziilor cu

privire la: a) stabilirea indemnizațiilor, a sporurilor și a altor suplimente la salariu;

b) promovarea în funcție; c) acordarea gradelor speciale; d) conferirea categoriilor

de calificare; e) participarea la programe de formare profesională; f) încetarea

raportului de serviciu. Modul de organizare și desfășurare a procesului de evaluare

a performanțelor profesionale, precum și criteriile de evaluare sînt stabilite de

Ministerul Afacerilor Interne.

Potrivit art. 34 alin. (10) din aceeași Lege prevede că, evaluarea activității

ofițerilor de legătură din cadrul misiunilor diplomatice ale Republicii Moldova se

face de către Ministerul Afacerilor Interne și Ministerul Afacerilor Externe și

Integrării Europene.

Iar, art. 42 lit. a) din Legea menționată supra, funcționarul public cu statut

special are următoarele drepturi: dreptul de a-și cunoaște drepturile și obligațiile de

serviciu.

În conformitate cu art. 50 lit. d), e), g), n) al Legii precitate, funcționarul

public cu statut special are următoarele drepturi: să fie disciplinat și vigilent, să

manifeste inițiativă și perseverență, să-și consacre activitatea profesională

îndeplinirii competente, integre, corecte și conștiincioase a atribuțiilor de serviciu;

să respecte principiile, normele și regulile activității profesionale; să-și

perfecționeze în permanență pregătirea profesională; să acorde sprijin colegilor în

executarea atribuțiilor de serviciu.

Instanța de apel a reținut că, potrivit pct. 1 al Regulamentului cu privire la

modul de stabilire a sporului pentru performanță personalului din cadrul aparatului

central al Ministerului Afacerilor Interne, Serviciul protecție internă și anticorupție

(în continuare Regulament), aprobat prin Ordinul MAI nr. 416 din 26.12.2018 „Cu

privire la aprobarea Regulamentului privind modul de stabilire a sporului pentru

performanță” este elaborat în temeiul art. 16 al Legii nr. 270/2018 precum și a

Hotărârii Guvernului nr. 1231 din 12 decembrie 2018 pentru punerea în aplicare a

prevederilor Legii nr. 270/2018 privind sistemul unitar de salarizare în sectorul

bugetar.

Conform pct. 2, 3 al Regulamentului prenotat - stabilește modul și condițiile

de organizare și evaluare a performanțelor profesionale individuale ale

personalului în raport cu cerințele posturilor, în baza criteriilor de evaluare, în

scopul stimulării individuale pentru obținerea rezultatelor optime în activitate.

Prevederile prezentului Regulament se aplică tuturor angajaților din cadrul

aparatului central al Ministerului Afacerilor Interne, Serviciul protecție internă și

anticorupție, cu excepția persoanelor are dețin funcții de demnitate publică și a

personalului din cabinetul persoanelor cu funcții de demnitate publică.

Punctul 5, 6, 7 al Regulamentului prevede că, aprecierea aportului angajatului

la obținerea rezultatelor și evaluarea performanțelor individuale ale acestuia se

realizează de către evaluator. Evaluatorul este persoana din cadrul aparatului

central al Ministerului Afacerilor Interne, Serviciului protecție internă și

anticorupție, care are atribuții de conducere a

subdiviziunilor/instituției/direcțiilor/secțiilor/serviciilor în cadrul căreia își

desfășoară activitatea angajatul sau, după caz, care coordonează activitatea

respectivului angajat. Evaluarea performanțelor se efectuează trimestrial.

5

Potrivit pct. 13, 14 din Regulament prin criteriile de evaluare se apreciază

abilitățile profesionale și aptitudinile/caracteristicile comportamentale ale

angajatului pentru a îndeplini sarcinile de bază și cele suplimentare. Aprecierea

aportului salariatului la obținerea rezultatelor se realizează în baza următoarelor

criterii de evaluare: 1) Cunoștințe și experiență; 2) Complexitate, creativitate, și

diversitatea activităților; 3) Conceptualizare și responsabilitate, inclusiv

decizională; 4) Conducere, coordonare și supervizare (suplimentar pentru funcții

de conducere); 5) Comunicare; 6) Volumul, calitatea și eficiența sarcinilor

executate.

Conform pct. 23 din Regulamentul menționat prevede că, calificativul final al

evaluării se stabilește pe baza notei finale, după cum urmează: 1) între 1,00 și 1,50

- „nesatisfăcător”. Performanța este cu mult sub standard; 2) între 1,51 și 2,50 -

„satisfăcător”. Performanța este la nivel minim al standardelor sau puțin deasupra

lor. Acesta este nivelul minim acceptabil al performanțelor care trebuie atins și de

către angajații mai puțin competenți sau lipsiți de experiență; 3) între 2,51 și 3,50

„bine”. Performanța se situează în limitele superioare ale standardelor și

performanțelor realizate de către ceilalți angajați; 4) între 3,51 și 4,00 „foarte

bine”. Persoana necesită o apreciere specială, deoarece performanțele sale se

situează peste limitele superioare ale standardelor și performanțelor celorlalți

angajați.

Reieșind din normele legale menționate supra în coraport cu materialele

cauzei, instanța de apel a constatat că, autoritatea publică intimată Ministerul

Afacerilor Interne și-a exercitat dreptul dicreționar în conformitate cu prevederile

legale, or potrivit Listei angajaților din cadrul Direcției cooperare internațională

care beneficiază de sporul pentru performanță pentru perioada 01.01.2020 -

31.03.2020, Dănilă Anatolie i-a fost aplicat calificativul „bine”, iar, potrivit fișei de

evaluare pentru stabilirea sporului pentru performanță angajatului care exercită

funcții de conducere, pentru perioada 01.04.2020 - 30.06.2020, apelantului i-a fost

stabilit calificativul „bine”.

Mai mult ca atît, instanța de apel a notat că, intimatul potrivit Ordinilor nr.

210 din 27.04.2020, „Cu privire la achitarea sporului pentru performanță

angajaților aparatului central al MAI” Ordinul nr.246 din 28.05.2020, Ordinul nr.

287 din 29.06.2020, Ordinul nr. 343 din 30.07.2020, Ordinul nr. 382 din

01.09.2020, Ordinul nr. 431 din 30.09.2020, i-a achitat reclamantului/apelantul

Anatolie Dănilă, sporul pentru performanță începând cu luna aprilie anul 2020

până în luna septembrie anul 2020, pentru calificativul „bine”, mărimea sporului în

cuantum de 7,5%, pentru trimestrul I și II al anului 2020.

În acest context, instanța de apel a ajuns la concluzia că sunt neîntemeiate

argumentele invocate de apelant, or din momentul ce ultimul își ridica salariu

cunoștea despre modalitatea de formare a salariul și prin urmare că ia fost achitat

sporul pentru performanță începând cu luna aprilie anul 2020 până în luna

septembrie anul 2020, pentru calificativul „bine”, mărimea sporului în cuantum de

7,5%, pentru trimestrul I și II al anului 2020.

Referitor la argumentul precum că nu a semnat fișa de evaluare, instanța de

apel a menționat că, șeful Direcției coperarea internațională a informat angajații

direcției, inclusive și pe aplelant că urmează să se prezinte în cadrul direcției

pentru a semna fișa de evaluarea (f.d.20 dosar administrativ).

6

La data de 29 decembrie 2021, Anatolie Dănilă a depus recurs nemotivat

împotriva deciziei din 28 decembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău, prin care a

solicitat admiterea recursului, casarea integrală a deciziei instanței de apel și a

hotărârii instanței de fond cu emiterea unei noi decizii de admitere a acțiunii

(f.d.161).

Ulterior, la 21 aprilie 2022 Anatolie Dănilă a depus recurs motivat.

În susținerea recursului a invocat că atât instanța de apel cât și instanța de

fond arbitrar au examinat materialele cauzei, în partea ce ține de evaluarea,

stabilirea și calcularea/achitarea sportului pentru performanță raportat la

calificativul „foarte bine” pentru trimestrul I al anului 2020.

La materialele dosarului nu există nici o probă ce ar atesta faptul că recurentul

a fost evaluat pentru trimestrul I cu calificativul „bine”. Or, recurentul consideră că

pentru trimestrul I acesta nici nu a fost evaluat, ci doar i s-a aplicat în mod arbitrar

calificativul „bine” fără însă a intra în esența muncii efectuate și meritelor acestuia.

A relatat recurentul că nu se cunoaște de ce a fost ajuns la concluzia de a nota

cu calificativul „bine” salariatul Anatolie Dănilă atâta timp cât o evaluare nu a fost

efectuată și salariatului actele administrativ nu i-au fost comunicate. Actul de

evaluare pentru trimestrul I anul 2020, nu este anexat la dosar.

La caz, a notat recurentul că instanțele ierarhic inferioare nu au elucidat și nu

au pus în discuție aceste circumstanțe, cauza a fost examinată superficial.

Totodată, a indicat că, potrivit pct. 27 al Regulamentului aprobat prin ordinul

MAI nr. 416/2018, sporul pentru performanță acordat lunar fiecărui angajat, va fi

aprobat lunar prin ordin după modelul din anexa nr. 3 la prezentul regulament.

În atare circumstanțe, o evaluare conform legii nu s-a făcut pentru a fi notat

conform legii salariatul Anatolie Dănilă, prin urmare, reducerea sporului este

nejustificată, motiv din care solicită să fie emisă o decizie prin care să oblige

autoritatea publică la emiterea actului administrativ prin care să calculeze și să

achitate suplimentar recurentului sporul raportat la calificativul „foarte bine"

Recurentul a menționat că a demonstrat inclusiv prin raportul de activitate că

a prestat o muncă calificată care incontestabil se raportează la calificativul „foarte

bine”, prin urmare, acțiunea urmează a fi admisă.

În conformitate cu art. 244 alin. (1) Cod administrativ, hotărârile curții de apel

ca instanța de fond, precum și deciziile instanței de apel pot fi contestate cu recurs.

Iar, conform art. 245 Cod administrativ, recursul se depune la instanța de apel

în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel, dacă legea nu

stabilește un termen mai mic. Motivarea recursului se prezintă Curții Supreme de

Justiție în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel. Dacă se

depune împreună cu cererea de recurs, motivarea recursului se depune la instanța

de apel.

Curtea de Apel Chișinău a pronunțat decizia contestată la 28 decembrie 2021,

Anatolie Dănilă a depus recurs nemotivat la 29 decembrie 2021. Dispozitivul

deciziei din 28 decembrie 2021 a instanței de apel a fost expediat lui Anatolie

Dănilă la 04 martie 2022 (f.d.132), însă plicul poștal a fost restituit instanței de

apel cu mențiunea ,,nereclamat” (f.d.133).

Prin Hotărârea Parlamentului nr. 41 din 24 februarie 2022 privind declararea

stării de urgență, s-a declarat stare de urgență pe întreg teritoriul Republicii

Moldova pentru o perioadă de 60 de zile.

7

La data de 02 martie 2022 de către Comisia pentru Situații Excepționale a

Republicii Moldova a fost adoptată dispoziția nr. 5. Prin pct. 5.2 subpct. 5.2.1 din

dispoziția Comisiei pentru Situații Excepționale a Republicii Moldova nr. 5 din 02

martie 2022, s-a suspendat de drept examinarea de către instanțele de judecată a

acțiunilor în contencios administrativ, procedurile de executare a hotărârilor

judecătorești și a tranzacțiilor judiciare de împăcare, în conformitate cu prevederile

capitolului VI din cartea a treia a Codului administrativ al Republicii Moldova nr.

116/2018. Sunt exceptate de la suspendare cauzele privind luarea în custodie

publică a străinilor și de prelungire a duratei acesteia și alte categorii de cauze

stabilite expres prin dispoziții emise de Comisia pentru Situații Excepționale a

Republicii Moldova.

Prin urmare, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ menționează că recursul depus de Anatolie Dănilă la 21 aprilie 2022

este în termenul prevăzut de art. 245 din Codul administrativ.

La 18 mai 2022 Ministerul Afacerilor Interne a depus referință și a solicitat

respingerea recursului ca fiind neântemeiat.

Examinând temeiurile invocate în recursul depus de Anatolie Dănilă, în raport

cu materialele cauzei, Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în

contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție îl consideră inadmisibil, din următoarele

motive.

În conformitate cu art. 246, alin. (1) Cod administrativ, Curtea Supremă de

Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs. Dacă este

inadmisibil, recursul se declară ca atare printr-o încheiere, iar în acord cu alin. (2)

din art. 246 Cod administrativ, recursul se declară inadmisibil în special în cazurile

enumerate la literele a)-f).

Din analiza acestor prevederi, rezultă că admisibilitatea/inadmisibilitatea

recursului, în special, nu se limitează doar la temeiurile menționate ci urmează să

însușească în condițiile Codului administrativ exercitarea efectivă a unui control de

legalitate, veritabil bazat pe temeiuri concludente și serioase.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție reține cu valoare de principiu jurisprudențial, că sintagma „în

special” denotă caracterul neexhaustiv al temeiurilor de inadmisibilitate și în

același timp oferă un drept exclusiv al instanței de recurs de a filtra cererile de

recurs care nu prezintă o motivare suficient de serioasă și care pe cale de

consecință nu pot însuși un eventual succes rezultat din examinarea cererii în

completul de 5 judecători.

În această ordine de idei, Completul specializat pentru examinarea acțiunilor

în contencios administrativ reține, că Codul administrativ dezvoltă nu doar

caracterul nedevolutiv al recursului dar și cerința de seriozitate a cererii din

perspectiva invocării unor veritabile și esențiale încălcări de drept procedural și

material capabile să răstoarne deciziile instanței de apel contestate sau, după caz,

hotărârile Curții de Apel ca primă instanță într-o eventuală examinare în fond și

invocare ex officio a erorilor de drept.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ notează că pentru a trece testul de admisibilitate, cererea de recurs

trebuie să conțină o motivare convingătoare și întemeiată în condițiile nominalizate

8

mai sus. Acest argument rezultă și din particularitățile de formă ale reglementării

recursului în Codul administrativ și anume din sintagma „motivarea recursului” de

la art. 245 alin. (2) din Codul administrativ. În consecutivitate, motivarea cererii de

recurs în circumstanțele expuse se referă la formalitățile pe care trebuie să le

întrunească cererea în vederea rezistării testului și filtrului de admisibilitate.

De asemenea, Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în

contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție accentuează că admisibilitatea

recursului trebuie privită și în contextul rolului și funcției legale a instanței

judecătorești supreme care constă, în special în asigurarea și interpretarea uniformă

a legilor la examinarea cauzelor de contencios administrativ.

Astfel, motivarea oricărei cereri de recurs trebuie să țină cont pentru a trece

filtrul de admisibilitate și a avea succes, de aceste însușiri de ordin legal

fundamental.

În acest sens, CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că dreptul de

acces la instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise [Golder împotriva

Regatului Unit, pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct. 230]. Acesta este în

special cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși natura

sa necesită o reglementare din partea statului, care se bucură în această privință de

o anumită marjă de apreciere (Luordo împotriva Italiei, pct. 85). Condițiile de

admisibilitate ale unui recurs pot fi mai stricte decât pentru un apel (Levages

Prestations Services împotriva Franței, pct. 45). Curtea a mai reiterat că modul de

aplicare a articolului 6 procedurilor în fața instanțelor ierarhic superioare depinde

de caracteristicile speciale ale procedurilor respective, urmând de ținut cont de

totalitatea procedurilor în sistemul de drept național și de rolul instanțelor ierarhic

superioare în acest sistem. (Botten v. Norway, hotărâre din 19 februarie 1996,

Reports 1996-1, p. 141, § 39). La fel, conform jurisprudenței CtEDO, procedurile

cu privire la admisibilitatea căii de atac și procedurile care implică doar chestiuni

de drept, și nu chestiuni de fapt, pot fi conforme cu cerințele articolului 6 § 1 (a se

vedea Helmers c. Suediei 9 octombrie 1991, § 31, Seria A, nr. 212-A).

În circumstanțele menționate, Completul specializat pentru examinarea

acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a

declara inadmisibil recursul depus de Anatolie Dănilă.

În conformitate cu art. 230 și art. 246 din Codul administrativ, Completul

specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului

civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

d i s p u n e:

Recursul depus de Anatolie Dănilă se declară inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Tamara Chișca-Doneva

judecătorii Nina Vascan

Iurie Bejenaru

9