2ra-671/22 — includerea bunului imobil, în masa succesorala, recunoasterea dreptului de proprietate, recunoașterea nulitătii procesului-verbal de receptie finala, recunoașterea nulitatii contractului de vanzare-cumparare

2ra-671/22 — includerea bunului imobil, în masa succesorala, recunoasterea dreptului de proprietate, recunoașterea nulitătii procesului-verbal de receptie finala, recunoașterea nulitatii contractului de vanzare-cumparare (Curtea Supremă de Justiție, 2022)

Dosarul nr. 2ra-671/22

2-19169060-01-2ra-13052022

Prima instanță: Judecătoria Bălți, sediul Central (jud. A. Donos)

Instanța de apel: Curtea de Apel Bălți (jud. A. Garbuz, A. Ciobanu, Iu. Grosu)

ÎNCHEIERE

20 iulie 2022 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție,

în componența:

Președintele completului, judecătorul Svetlana Filincova

Judecătorii Maria Ghervas

Galina Stratulat

examinând admisibilitatea recursului declarat de Eleonora Basarghin,

reprezentată de avocatul Tatiana Guțu,

în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Eleonora Basarghin

și Agnesa Rogac împotriva Anei Rohac, Lilianei Macari și Andrei Macari,

intervenient accesoriu Primăria municipiului Bălți cu privire la includerea bunului

imobil în masa succesorală, recunoașterea dreptului de proprietate a succesorilor

testamentari asupra bunului imobil din averea succesorală, recunoașterea nulității

procesului-verbal de recepție finală a bunului imobil, recunoașterea nulității

contractului de vânzare-cumpărare a bunului imobil,

împotriva deciziei din 10 februarie 2022 a Curții de Apel Bălți,

c o n s t a t ă:

La 23 octombrie 2019, Eleonora Basarghin și Agnesa Rogac au depus cerere

de chemare în judecată împotriva Anei Rohac, solicitând includerea bunului imobil,

încăpere izolată, garaj cu număr cadastral xxxxx, cu suprafața totală de 22,8 mp,

situat în mun. Bălți, str. xxxxx, în masa succesorală a defunctului Mihail Rogac,

recunoașterea dreptului de proprietate în cote-părți egale a câte ½ cotă-parte asupra

averii succesorale, bunului imobil, garaj cu număr cadastral xxxxx, cu suprafața

totală de 22,8 mp, situat în mun. Bălți, str. xxxxx, menționând ca hotărârea adoptată

să servească temei pentru a înscrie dreptul de proprietate în registrul bunurilor

imobile al IP „Agenția Servicii Publice”, Serviciul teritorial cadastral Bălți.

În motivarea acțiunii, reclamantele au invocat că, tatăl lor, Mihail Rogac a

decedat la xxxxx. În data de 13 iulie 2005, Mihail Rogac a întocmit pe numele lor

un testament prin care le-a testat în părți egale averea care îi va aparține la data

decesului.

Totodată, au menționat că, până la deces, Mihail Rogac a avut în proprietate

garajul nr.47 din Cooperativa de Construcție a Garajelor nr.7, care a fost construit

până la căsătoria cu Ana Rohac. Garajul a fost înregistrat la Oficiul cadastral

teritorial Bălți cu numărul xxxxx, fără a fi înregistrat dreptul de proprietate asupra

acestui bun. Construcția garajului a fost începută de Mihail Rogac în anul 1981 și a

fost finisată în anul 1983, folosindu-se de garaj până la deces. Din anul 1981 și până

1

în anul 2006, Mihail Rogac a achitat plata pentru pază, întreținerea tehnică a

garajului și impozitul. Din anul 2006, plățile erau efectuate de către Eleonora

Basarghin. În confirmarea plăților, s-au indicat chitanțele: din 28 martie 2008, din

03 iunie 2009, din 19 decembrie 2009, din 25 august 2010, din 14 octombrie 2010,

din 05 iunie 2019.

Reclamantele au susținut că, tatăl lor mai mult de 25 de ani s-a folosit, a posedat

și a dispus de garajul în cauză în calitate de proprietar. Dreptul de proprietate în

privința garajului pe numele tatălui nu a fost înregistrat la Oficiul cadastral teritorial.

Astfel, nu pot finaliza perfectarea succesiunii în privința garajului, deoarece nu a

fost înregistrat dreptul de proprietate pe numele tatălui asupra imobilului.

Prin încheierea protocolară din 17 iulie 2020 a Judecătoriei Bălți, sediul

Central, au fost atrași în proces în calitate de intervenienți accesorii, Liliana Macari

și Andrei Macari.

Prin cererea de completare a acțiunii, înaintată la data de 10 decembrie 2020,

în cadrul ședinței de judecată, de către reclamantele Eleonora Basarghin și Agnesa

Rogac împotriva Anei Rohac, Lilianei Macari și Andrei Macari, intervenient

accesoriu Primăria municipiului Bălți, s-a solicitat includerea bunului imobil,

încăpere izolată, garaj cu număr cadastral xxxxx, cu suprafața totală 22,8 mp, situat

în mun. Bălți, str. xxxxx, în masa succesorală a defunctului Mihail Rogac,

recunoașterea dreptului de proprietate în cote-părți egale a câte ½ cotă-parte asupra

averii succesorale bunul imobil, garaj cu număr cadastral xxxxx, cu suprafața totală

22,8 mp, situat în mun. Bălți, str. xxxxx, specificând ca hotărârea adoptată să

servească temei pentru a înscrie dreptul de proprietate în registrul bunurilor imobile

al IP „Agenția Servicii Publice”, Serviciul teritorial cadastral Bălți, recunoașterea

nulă a procesului-verbal de recepție finală nr.10/2 din 30 octombrie 2019 a garajului

nr.47 din CCG nr.1/13 pe numele Anei Rohac, situat în mun. Bălți, str. xxxxx,

recunoașterea nulă a contractului de vânzare-cumpărare nr.10499 din 24 decembrie

2019 a bunului imobil cu număr cadastral xxxxx, încheiat între Ana Rohac și Liliana

Macari și Andrei Macari.

În motivarea cererii date, suplimentar s-a indicat că, Mihail Rogac, până la

deces, a pregătit și a prezentat la primărie toate documentele pentru perfectarea

procesului-verbal de recepție finală a garajului nr. 47 din CCG și pe numele lui a

fost întocmit procesul-verbal de recepție finală. În anul 2007, Ana Rohac inducând

în eroare organele respective, ilegal a întocmit pe numele său procesul-verbal de

recepție finală nr.21 din 10 octombrie 2007 tot pe acest garaj, care prin hotărârea din

09 aprilie 2015 a Judecătoriei Bălți, a fost recunoscut nul.

Conform certificatului eliberat de Serviciul cadastral teritorial Bălți din 14 iulie

2020, dreptul de proprietate a bunului imobil cu număr cadastral xxxxx a fost

înregistrat după Ana Rohac, în baza procesului-verbal de recepție finală nr.10/2 din

30 octombrie 2019.

În data de 20 noiembrie 2020, în cadrul ședinței de judecată a luat cunoștință

de procesul-verbal de recepție finală nr.10/2 din 30 octombrie 2019, a garajului nr.47

din CCG nr. 1/13 pe numele Anei Rohac și procesul-verbal de recepție la terminarea

lucrărilor nr.10/ 1 din 28 octombrie 2019, în care se face trimitere la autorizația din

nr.19/21 din 10 septembrie 1981, pe numele tatălui lor.

Pârâta Ana Rohac cunoscând că este litigiul în instanța de judecată, sunt și

moștenitori testamentari și bunul imobil nu-i aparține, ilegal a înregistrat garajul pe

2

numele său, deși, pe acest bun a fost întocmit proces- verbal de recepție finală pe

numele lui Mihail Rogac. Unul și același obiect nu poate fi dat exploatare de două

ori. Trecând sub tăcere aceste circumstanțe, Ana Rohac, dolosiv și viclean, contrar

legii și bunurilor moravuri, a perfectat procesul -verbal de recepție finală nr.10/2 din

30 octombrie 2019 a garajului nr.47 din CCG nr. 1/13 pe numele său și ulterior l-a

înstrăinat Lilianei Macari și Andrei Macari, în baza contractului de vânzare

cumpărare nr.10499 din 24 decembrie 2019.

Toate actele juridice au fost întocmite de Ana Rohac cu unicul scop de a

acapara imobilul ce nu-i aparține și de a le lipsi de posibilitatea finalizării perfectării

succesiunii în baza testamentului întocmit de Mihail Rogac pe numele lor.

Încheierea actelor menționate a fost determinată de comportamentul dolosiv și

viclean al Anei Rohac, contrar bunurilor moravuri și legii.

Prin hotărârea din 27 mai 2021 a Judecătoriei Bălți, sediul Central, s-a admis

parțial cererea de chemare în judecată depusă de Eleonora Basarghin și Agnesa

Rogac și s-a inclus bunul imobil, garaj cu număr cadastral xxxxx, situat în mun.

Bălți, str. xxxxx, în masa succesorală a defunctului Mihail Rogac, decedat la data de

xxxxx; s-a recunoscut nul procesul-verbal de recepție finală nr.10/2 din 30

octombrie 2019 privind garajul cu număr cadastral xxxxx, situat în mun. Bălți, str.

xxxxx; s-a recunoscut nul contractul de vânzare-cumpărare nr.10499 din 24

decembrie 2019 a bunului imobil cu număr cadastral xxxxx, situat în mun. Bălți, str.

xxxxx, încheiat între Ana Rohac și Andrei Macari; s-a încasat de la Ana Rohac în

beneficiul Eleonorei Basarghin cheltuielile de asistență juridică în sumă de 5000 de

lei; în rest pretențiile au fost respinse ca fiind neîntemeiate; s-a încasat de la Ana

Rohac în beneficiul statului taxa de stat în sumă de 576 de lei.

Prin decizia din 10 februarie 2022 a Curții de Apel Bălți s-a admis apelul

declarat de Ana Rohac și s-a casat parțial hotărârea din 27 mai 2021 a Judecătoriei

Bălți, sediul Central din 27.05.2021, în latura admiterii pretențiilor privind

includerea bunului imobil în masa succesorală, recunoașterea nulității procesului-

verbal de recepție finală a bunului imobil, recunoașterea nulității contractului de

vînzare-cumpărare și încasarea cheltuielilor de judecată și a taxei de stat cu emiterea

unei noi hotărâri prin care s-a respins cererea de chemare în judecată înaintată de

Eleonora Basarghin și Agnesa Rogac împotriva Anei Rohac, Lilianei Macari și

Andrei Macari, intervenient accesoriu Primăria municipiului Bălți cu privire la

includerea bunului imobil în masa succesorală, recunoașterea nulității procesului-

verbal de recepție finală a bunului imobil, recunoașterea nulității contractului de

vînzare-cumpărare a bunului imobil și încasarea cheltuielilor de judecată; în latura

respingerii pretenției privind recunoașterea dreptului de proprietate a succesorilor

testamentari asupra bunului imobil din averea succesorală, hotărârea a fost

menținută.

În consolidarea soluției, instanța de apel a reținut că, în latura respingerii unei

pretenții, hotărârea nu a fost contestată, astfel s-a expus numai în privința legalității

hotărârii ce ține de admiterea pretențiilor privind includerea bunurilor în masa

succesorală, declararea nulității procesului-verbal de recepție finală și a contractului

de vânzare-cumpărare, latura în care hotărârea a fost contestată.

Potrivit materialelor cauzei, defunctul Rogac Mihail, prin testamentul întocmit

la data de 13 iulie 2005, a testat fiicelor sale Rogac Agnesa și Basarghin Eleonora,

în cote-părți egale toată averea pe care o va deține la data decesului (f.d.20).

3

Potrivit certificatului de calitate de moștenitor înregistrat cu nr.3066 din 11

iunie 2010, autentificat de notarul public Nina Frecăuțanu, Basarghin Eleonora

Mihail și Rogac Agnesa Mihail au calitatea de moștenitor al averii lui Rogac Mihail

Andrei, decedat la xxxxx (f.d.51).

În context au fost redate prevederile art.1432 alin.(1), (2), (3) Cod civil (în

redacția de pînă la 01.03.2019), art.1444 alin.(1) Cod civil, art.1449 alin.(1) Cod

civil, art.1558 alin. (2) Cod civil.

Prin cererea de chemare în judecată, reclamantele au solicitat a include bunul

imobil încăpere izolată, garaj cu număr cadastral xxxxx, cu suprafața totală 22,8 mp,

situat în mun. Bălți, str. xxxxx, în masa succesorală a defunctului Rogac Mihail și a

recunoaște dreptul de proprietate a succesorilor testamentari Basarghin Eleonora și

Rogac Agnesa în cote-părți egale a câte ½ cotă-parte asupra averii succesorale bunul

imobil, garaj cu număr cadastral xxxxx, cu suprafața totală 22,8 mp, situat în mun.

Bălți, str. xxxxx.

Potrivit informației din Registrul bunurilor imobile din 14.07.2020, bunul

imobil cu număr cadastral xxxxx, situat în mun. Bălți, str. xxxxx, a fost înregistrat

cu drept de proprietate după Rohac Ana, în baza procesului-verbal de recepție finală

nr.10/2 din 30.10.2019, data înregistrării 22.11.2019.

În context au fost citate prevederile art.509 alin.(1) Cod civil (în redacția după

01.03.2019), precum și art. 320 alin.(1) (în redacția de până la 01.03.2019), art.510

alin.(2) Cod civil (în redacția după 01.03.2019) precum și art. 321 alin.(2) (în

redacția de până la 01.03.2019).

Reieșind din certificatul de la f.d.45, construcția garajului în litigiu a început în

1981 și fost finisată în 1983, însă garajul nu a fost dat în exploatare și nu a fost

înregistrat la OCT.

În anul 1994, Rogac Mihail a înregistrat căsătoria cu Rohac Ana și se foloseau

de garaj. La xxxxx, Rogac Mihail a decedat.

Potrivit prevederilor art.431 al Regulamentului de recepție a construcțiilor și

instalațiilor aferente aprobat prin Hotărârea Guvernului RM nr.285 din 23.05.1996

(III1. Modul de recepție a construcțiilor și instalațiilor aferente finanțate din mijloace

financiare proprietate privată), recepția lucrărilor de construcție și a instalațiilor

aferente acestora, atât la lucrările noi, cât și la intervențiile în timp asupra

construcțiilor existente (reparații capitale, consolidări, reconstrucții, modificări,

modernizări, extinderi), finanțate din mijloace financiare proprietate privată se

efectuează de către investitor (persoană fizică sau juridică) și executant, prin crearea

unei comisii de recepție în baza unui contract civil.

Art. 432 prevede că la recepție sunt obligați să participe proiectantul, dirigintele

de șantier și responsabilul tehnic, fiecare dintre ei va primi câte un exemplar al

actului de recepție. Investitorul poate invita la lucrările de recepție alte persoane.

Astfel, respectând prevederile regulamentului menționat, Ana Rohac, în

calitate de investitor, a dat garajul în exploatare (f.d.128-137), procesul-verbal de

recepție finală fiind întocmit conform prevederilor legale.

Potrivit anexei nr. 5 la Regulamentul de recepție a construcțiilor și instalațiilor

aferente, pct. 6, după încheierea procesului-verbal de recepție la terminarea

lucrărilor, investitorul poartă denumirea generică de proprietar.

Potrivit procesului-verbal de recepție finală nr.10/2 din 30.10.2019, investitorul

(proprietar) al construcției garajului cu subsol din CCG nr.1/13, str. xxxxx, mun.

4

Bălți, este Ana Rohac (f.d.129).

Astfel, instanța de apel a constatat că, la momentul deschiderii succesiunii,

defunctul nu avea în proprietate bunul imobil menționat supra, dreptul de proprietate

conform art.510 alin.(2) Cod civil (în redacția după 01.03.2019) precum și 321

alin.(2) (în redacția de pînă la 01.03.2019) dobândindu-se prin înscrierea în registrul

bunurilor imobile, fapt care a fost efectuat de Ana Rohac în baza procesului-verbal

de recepție finală nr.10/2 din 30.10.2019, data înregistrării 22.11.2019.

Redând prevederile art.327 alin.(1) și (2) Cod civil, (în redacția după

01.03.2019), art. 328 alin.(1), art.330 alin.(1) Cod civil, art.118 alin.(1) Cod de

procedură civilă, instanța de apel a constatat că, nu au fost prezentat probe pertinente

și concludente care ar confirma nulitatea procesului-verbal de recepție finală nr.10/2

din 30.10.2019, proces-verbal întocmit conform prevederilor legale.

Instanța de apel a indicat că, este neîntemeiat argumentul intimatului precum

că potrivit deciziei Curții de Apel Bălți din 27 octombrie 2015, dreptul de proprietate

asupra garajului nr.47 din CCG nr.7, mun. Bălți, îi aparține lui Rogac Mihail și

nicidecum soției acestuia Rohac Ana or, acțiunea în cauză a avut drept obiect

recunoașterea nulității procesului-verbal de recepție finală nr.21 din 10.10.2007 și

nicidecum recunoașterea dreptului de proprietate asupra bunului imobil în litigiu.

Într-adevăr, în decizia dată s-a constatat că garajul a fost construit de Rogac

Mihail până la căsătoria cu Rogac Ana și nu poate fi recunoscut bun comun în

devălmășie, însă, după cum s-a menționat supra, dreptul de proprietate nu a fost

înregistrat la OCT după Rogac Mihail, necătând nici la existența procesului-verbal

de dare în exploatare din 16.04.2008 (f.d.23).

Rogac Ana, soția defunctului, în calitate de investitor, a întocmit actele

necesare dării în exploatare a construcției reieșind din prevederile regulamentului de

recepție a construcțiilor și instalațiilor aferente , în baza modificărilor în vigoare din

26.05.2017, devenind astfel proprietar, or, recepția lucrărilor poate avea loc atât la

lucrările noi, cât și la intervențiile în timp asupra construcțiilor existente.

Reieșind din considerentele date, hotărârea primei instanțe urmează a fi casată

în partea ce ține de pretențiile cu privire la includerea bunului imobil în masa

succesorală, recunoașterea nulității procesului-verbal de recepție finală a bunului

imobil cu respingerea acestor pretenții ca neîntemeiate.

În situația în care s-au respins pretențiile privind includerea bunului imobil în

masa succesorală și recunoașterea nulității procesului-verbal de recepție finală a

bunului imobil, urmează a fi respinsă și pretenția privind nulitatea contractului de

vînzare-cumpărare a bunului imobil ca fiind una subsidiară.

La 19 aprilie 2022, prin intermediul poștei (Vol.II, f.d.59), Eleonora Basarghin,

reprezentată de avocatul Tatiana Guțu, a depus cerere de recurs împotriva deciziei

din 10 februarie 2022 a Curții de Apel Bălți, solicitând admiterea recursului, casarea

deciziei instanței de apel cu menținerea în vigoare a hotărârii primei instanțe.

În motivarea recursului s-a invocat că, decizia instanței de apel este ilegală,

fiind emisă cu încălcarea normelor de drept material. Instanța de apel nu a aplicat

legea care trebuia să fie aplicată, a interpretat în mod eronat legea, a admis încălcarea

art. 6 § 1 CEDO și anume a dreptului la un proces echitabil, dreptului la o hotărâre

motivată.

Instanța de apel nu s-a expus supra tuturor circumstanțelor indicate, stabilite

printr-o hotărâre judecătorească. Instanța de apel, în ceea ce privește anularea

5

procesului-verbal de recepție finală, nu a ținut cont de faptul că anterior prin

hotărârea Judecătoriei Bălți a fost dispusă anularea procesului-verbal de recepție

finală nr. 21 din 10 octombrie 2007 a bunului imobil garajul nr. 47, precum și

constările redate în hotărârea dată. Hotărârea este în vigoare, având puterea lucrului

judecat.

Cu referire la prevederile art. 120 din Constituția Republicii Moldova, art. 16

alin. (1), art. 123 alin. (2) Cod de procedură civilă, art. 254 alin. (3) Cod de procedură

civilă, recurenta a menționat că, scopul instituției puterii lucrului judecat rezidă în

crearea unei stabilități și bunei funcționări a circuitului civil, fiind totodată o expresie

a principiului securității raporturilor juridice, care presupune că atunci când

instanțele judecătorești dau o apreciere finală unei chestiuni, constatarea lor să nu

mai poată fi pusă în discuție. Acest efect face imposibil o altă apreciere într-un alt

proces al faptelor și raporturilor juridice, care au fost deja stabilite printr-o hotărâre

judecătorească. În lumina principiului autorității de lucru judecat, urmează a fi

reținute în mod irevocabil, că se bucură de prezumția absolută de adevăr și nu pot fi

contrazise printr-o altă hotărâre. Răsturnarea puterii lucrului judecat, printr-o reluare

a judecării într-o nouă acțiune între părți, determină o instabilitatea raporturilor

juridice civile, care odată stabilite printr-o hotărâre judecătorească cu caracter

irevocabil, intră în sfera raporturilor de ordine publică, pe care părțile nu o pot

modifica nici în situația în care ar exista acordul lor.

CtEDO a stabilit că instanțele sunt obligate să țină cont de constatările de fapt

din procedurile judiciare anterioare, repunerea în discuție a situației soluționate

definitiv prin alte hotărâri constituind o încălcare a art. 6 § 1 CEDO. Dezlegarea

asupra unei probleme de drept date printr-o hotărâre irevocabilă este de natură să

clarifice din acel moment acea problemă, creând speranța legitimă că ea nu va mai

fi negată de o altă instanță de judecată într-o procedură ulterioară.

Recurenta a adus în context expunerile Curții Constituționale a Republicii

Moldova în decizia de inadmisibilitate adoptată la 9 februarie 2018. În pct. 26,

Curtea Constituțională a reținut că, hotărârea judecătorească reprezintă actul final de

dispoziție al unei instanțe judecătorești. Hotărârea judecătorească irevocabilă

dispune de autoritatea lucrului judecat și produce unele efecte juridice precum:

exclusivitatea, prejudicialitatea, obligativitatea, executorialitatea. Ana Rogac

cunoscând faptul că garajul nu-i aparține, în opinia recurentei, a ascuns faptul

existenței testamentului și s-a adresat primăriei pentru eliberarea unui nou proces-

verbal de recepție finală.

Instanța de apel nu a aplicat prevederile art.120 din Constituția Republicii

Moldova, art. 16 și art.254 alin. (3) Cod de procedură civilă, care sunt relevante

speței date, în caz contrar, urma să emită o altă decizie.

În hotărârea Boldea versus România din 15 februarie 2007, cererea

nr.19997/02, §§ 29-30, CtEDO a menționat că, articolul 6 § l din Convenție obligă

instanțele să-și motiveze hotărârile, aceasta neînsemnând că se cere un răspuns

detaliat la fiecare argument (Van de Hurk, citat anterior, § 61). Amploarea acestei

obligații poate varia în funcție de natura hotărârii. Trebuie, de asemenea, să se țină

cont în special de diversitatea mijloacelor pe care un susținător le poate prezenta in

justiție și de diferențele dintre statele contractante în materie de dispoziții legale,

cutume, concepții doctrinale, prezentare și redactare a sentințelor și hotărârilor. De

aceea, problema de a ști dacă o instanță și-a încălcat obligația de a motiva ce decurge

6

din articolul 6 CEDO nu se poate analiza decât în lumina circumstanțelor speței

(Ruiz Torija, citat anterior, § 29). De asemenea, noțiunea de proces echitabil cere ca

o instanță internă care nu și-a motivat decât pe scurt hotărârea, indiferent dacă a

făcut-o alipind motivele oferite de o instanță inferioară sau altfel, să fi examinat cu

adevărat problemele esențiale ce i-au fost supuse atenției și să nu să se fi mulțumit

să confirme pur și simplu concluziile unei instanțe inferioare (Helle, § 60).

Copia recursului declarat, prin scrisoarea datată cu 16 mai 2022 (Vol.II, f.d.60)

a fost expediată în adresa intimaților și a fost recepționată de către Primăria

municipiului Bălți, Ana Rohac, Liliana Macari și Andrei Macari, la data de 19 mai

2022, 24 mai 2022, 28 mai 2022, conform avizelor de recepție (Vol.II, f.d.62-64).

Din adresa Agnesei Rogac s-a restituit corespondența instanței cu mențiunea

„nereclamat” (Vol.II, f.d.65-66).

Referințe la cererea de recurs, în temeiul art. 439 alin.(2) Cod de procedură

civilă, până la data judecării cauzei în ordine de recurs, nu au parvenit.

În conformitate cu prevederile art. 434 alin.(1) Cod de procedură civilă,

recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei

integrale, dacă legea nu prevede altfel.

Decizia instanței de apel a fost adoptată la 10 februarie 2022, iar cererea de

recurs a fost depusă la 19 aprilie 2022, prin intermediul poștei (Vol.II, f.d.59).

Materialele cauzei atestă expedierea copiei deciziei integrale a instanței de apel

către participanții la proces la data de 15 martie 2022, inclusiv prin intermediul

poștei electronice, conform scrisorii (Vol.II, f.d.44). Astfel, recursul este declarat în

termen.

Examinând temeiurile recursului declarat de Eleonora Basarghin, reprezentată

de avocatul Tatiana Guțu, completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră recursul drept inadmisibil din

următoarele considerente.

În conformitate cu art. 432 alin. (1) Cod de procedură civilă, părțile și alți

participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă

încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a

normelor de drept procedural.

Alineatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se

consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate sau

aplicate eronat, iar alin. (4) stipulează că săvârșirea altor încălcări decât cele indicate

la alin.(3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care

acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a cauzei sau în cazul în care

instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța judecătorească

a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și

libertăților fundamentale ale omului.

În temeiul prevederilor art. 433 lit. a) Cod de procedură civilă, cererea de recurs

se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile

prevăzute la art.432 alin.(2), (3) și (4).

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de Eleonora Basarghin,

reprezentată de avocatul Tatiana Guțu, nu se încadrează în temeiurile prevăzute la

art. 432 alin.(2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.

7

Astfel, argumentele invocate în recursul declarat se referă la dezacordul părții

recurente cu soluția pronunțată de către instanța de apel, însă nu relevă încălcarea

esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material, respectiv nu constituie

temei de casare a deciziei recurate.

Totodată, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție reține că recursul exercitat conform secțiunii II-a are

caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procedural,

verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia ei în fapt.

În acest context, completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție reiterează că procedura admisibilității

constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele

prevăzute în art. 432 alin.(2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.

În această ordine de idei, completul Colegiului precizează că, în contextul

normelor procedurale din Secțiunea a II-a, Capitolul XXXVIII Cod de procedură

civilă, instanța de recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de către instanțele

de fond și de apel. Forța atribuită unei probe sau alteia, coraportul dintre probe,

suficiența probelor și concluziile făcute în urma probațiunii sunt în afara controlului

instanței de recurs.

Prin prisma art. 432 alin.(4) Cod de procedură civilă, instanța de recurs poate

interveni în materia probațiunii doar sub aspect procedural și anume dacă se invocă

faptul că instanța de apel a apreciat în mod arbitrar probele, încălcând în mod

flagrant regulile de apreciere a probelor stabilite în art. 130 Cod de procedură civilă,

însă din recursul declarat nu rezultă argumentul privind încălcarea flagrantă a

regulilor de apreciere a probelor.

În acest sens, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a relevat în jurisprudența

sa constantă, rezultând din prevederile art. 6 § 1 al Convenției Europene pentru

Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, că nu se impune

motivarea în detaliu a unei decizii prin care o instanță de recurs, întemeindu-se pe

dispoziții legale specifice, respinge recursul declarat împotriva sentinței pronunțate

de o instanță inferioară, ca fiind lipsit de șanse de succes (cauza Rebai și alții contra

Franței, Comisia Europeană a Drepturilor Omului, 25 februarie 1995,

nr.26561/1995).

În circumstanțele menționate, completul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a

considera inadmisibil recursul declarat de Eleonora Basarghin, reprezentată de

avocatul Tatiana Guțu.

În conformitate cu art. 433 lit. a), art. 440 alin. (1) Cod de procedură civilă,

completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție

d i s p u n e:

Se consideră inadmisibil recursul declarat de Eleonora Basarghin, reprezentată

de avocatul Tatiana Guțu, împotriva deciziei din 10 februarie 2022 a Curții de Apel

Bălți.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

8

judecătorul Svetlana Filincova

Judecătorii Maria Ghervas

Galina Stratulat

9