2ra-1024/23 — partajul masei succesorale

2ra-1024/23 — partajul masei succesorale (Curtea Supremă de Justiție, 2024)

Dosarul nr. 2ra-1024/23

2-21138561-01-2ra-20072023

Instanța de fond: Judecătoria Edineț, sediul Dondușeni – L. Țurcan

Instanța de apel: Curtea de Apel Bălți – I. Grosu, A. Ciobanu, A. Garbuz

ÎNCHEIERE

15 mai 2024 mun. Chișinău

Curtea Supremă de Justiție

Completul de judecată, în componența

Președinte, judecător Stela Procopciuc

Judecători Ion Malanciuc

Diana Stănilă

examinând admisibilitatea recursului declarat de Olga Verstivscaia, reprezentată

de avocatul Cristina Lungu,

în cauza civilă, intentată la cererea de chemare în judecată depusă de către Lidia

Șveț împotriva Olgăi Verstivscaia cu privire la partajul masei succesorale,

împotriva deciziei din data de 02 martie 2023 a Curții de Apel Bălți, prin care s-

a respins apelul declarat de către avocatul Cristina Lungu, în interesele Olgăi

Verstivscaia, s-a menținut hotărârea din 19 septembrie 2022 a Judecătoriei Edineț,

sediul Dondușeni,

constată:

La 17 septembrie 2021, Lidia Șveț a depus cerere de chemare în judecată

împotriva Olgăi Verstivscaia, prin care a solicitat partajarea masei succesorale

constituită din 1/2 cotă-parte din bunul imobil cu numărul cadastral XXXXX, situat

în XXXXX la preț de 13 485 lei și 1/2 din costul automobilului de model Dacia Logan,

fabricat în anul 2010, numărul de înmatriculare XXXXX, la prețul de 40 650 lei, în

total în sumă de 54 135 lei, atribuirea reclamantei în natură bunul imobil și anume

casa de locuit cu construcțiile auxiliare cu numărul cadastral XXXXX și automobilul

de model Dacia Logan numărul de înmatriculare XXXXX în sumă totală 54 135 lei,

atribuirea pârâtei 1/2 cotă-parte din aceste bunuri în formă de sultă bănească în sumă

de 27 067,5 lei, încasarea 1/2 cotă-parte din cheltuielile suportate de reclamantă

pentru lecuirea și înmormântarea defunctului Anatoli Șveț în sumă de 7 097 lei,

încasarea cheltuielilor de judecată suportate pentru soluționarea litigiului dat și anume

pentru expertiza automobilului suma de 1 420 lei, la Agenda Serviciilor Publice,

Serviciul Cadastral Edineț suma de 636,39 lei, pentru plata taxei de stat pentru

serviciile notariale suma de 1 685 lei și pentru asistența juridică suma de 6 500 lei.

În motivarea cererii de chemare în judecată reclamanta a indicat că la 17 ianuarie

2003 a înregistrat căsătoria cu Anatoli Șveț. La XXXXX soțul Anatoli Șveț a decedat,

fapt confirmat prin certificatul de deces eliberat de Primăria XXXXX la 11 noiembrie

2020.

Pe parcursul vieții în comun, soții Șveț au dobândit mai multe bunuri, cum ar fi

bunul imobil cu numărul cadastral XXXXX, situat XXXXX, compus din teren pentru

construcții cu S-0,156 ha, casa de locuit cu S-45,1 m.p., garaj cu S-22,9 m.p.,

1

construcție accesorie cu S-16,1 m.p. și construcție accesorie cu S-35 m.p.

Potrivit extrasului din Registrul bunurilor imobile din 18 martie 2021 rezultă că

la 24 mai 2006 dreptul de proprietate asupra acestor bunuri imobile a fost înregistrat

pe numele ambilor soți Anatoli Șveț și Lidia Șveț a câte 1/2 cotă-parte. Potrivit

certificatului cu privire la valoarea bunului imobil din 09 martie 2021 prețul întregului

bun imobil este de 25 352 lei.

Reclamanta a mai menționat că împreună cu soțul, din surse bănești comune, în

anul 2011 au procurat automobilul de model Dacia Logan, certificat de înmatriculare

din 14 ianuarie 2011, evaluat de către filiala Edineț a Camerei de Comerț și Industrie

a Republicii Moldova la prețul de 81 300 lei.

Astfel, averea comuna în devălmășie constituie suma totală de 106 652 lei, din

care doar 1/2 cotă-parte a aparținut soțului său Anatoli Șveț, decedat la 03 noiembrie

2020, sumă pe care s-a deschis moștenirea.

Lidia Șveț a susținut că ambilor soți le-a aparținut câte 1/2 cotă-parte din toată

averea dobândită pe parcursul vieții, deci fostul soț putea să testeze doar partea lui din

averea comună.

Reclamanta a indicat că după decesul soțului Anatoli Șveț a aflat că acesta, la 21

februarie 2020, a lăsat testament pe numele fiicei lui de la prima căsătorie Olga

Verstivscaia, fapt confirmat prin copia testamentului autentificat de notarul Petru

Luca și înregistrat cu nr. 1937. Astfel, Olga Verstivscaia a devenit moștenitoare

testamentară.

Lidia Șveț a relatat că la întocmirea testamentului pe numele Olgăi Verstivscaia,

testatorul nu cunoștea prevederile legale, cu toate că notarul cunoaște legislația

succesorală și trebuia, era obligat să-i explice prevederile legale la întocmirea

testamentului și anume, că el, Anatoli Șveț era în drept să testeze doar cota lui parte,

adică 1/2 din averea comună.

Bunul imobil din litigiu a fost construit împreună de soții Șveț, după darea în

exploatare și înregistrarea dreptului de proprietate, ambii de comun acord, la 1 aprilie

2014 au donat Olgăi Verstivscaia bunul imobil cu numărul cadastral XXXXX compus

din teren pentru construcții cu S-1444 ha, casa de locuit cu S-99 m.p., construcție

accesorie (bucătărie de vară) cu S- 43,3 m.p., garaj cu S–15 m.p. Astfel, reclamanta,

nu înțelege, de ce trebuia Olga Verstivscaia să se folosească de lipsa mai îndelungată

a reclamantei, în legătură cu boala și 1-a dus pe tatăl ei la notar, unde a insistat să facă

testament.

Reclamanta a menționat că anterior, la 17 septembrie 2015, Anatoli Șveț, în lipsa

reclamantei, la același notar Petru Luca i-a testat reclamantei partea lui din averea

comună, care a fost revocat prin testamentul din 21 februarie 2020 pe numele pârâtei.

Potrivit legitimației beneficiarului de prestație socială eliberată de CTAS Edineț

la 10 martie 2021, reclamanta beneficiază și primește prestație socială în sumă de 1

342 lei, iar soțul ei decedat, primea prestație socială în mărime de 1 725 lei lunar. În

acest context reclamanta a susținut că se afla la întreținere parțială a soțului, astfel,

consideră că potrivit prevederilor legale este moștenitor rezervator și poate pretinde

la 1/4 cotă-parte din averea succesorală.

La 08 iulie 2021 notarul Petru Luca a eliberat certificat de moștenitor pe numele

Lidiei Șveț și pe numele Olgăi Verstivscaia. Potrivit căruia Lidia Șveț este moștenitor

rezervatar la 1/4 cotă-parte din masa succesorală, moștenitor testamentar, este fiica

defunctului Olga Verstivscaia. Tot atunci notarul Petru Luca a eliberat și certificatul

2

cu privire la dreptul asupra cotei-părți din proprietatea comună în devălmășie eliberat

pe numele soțului Anatoli Șveț, decedat la 03 noiembrie 2020, cu ultimul domiciliu

în XXXXX, care este soțul Lidiei Șveț.

Potrivit certificatului cu privire la dreptul asupra cotei-părți din proprietatea

comună în devălmășie eliberat soției supraviețuitoare, reclamantei Lidia Șveț, îi

aparține dreptul de proprietate la 1/2 cotă-parte din bunul proprietate comună în

devălmășie, dobândit de soți în perioada căsătoriei.

Totodată, potrivit certificatului de moștenitor rezervator, eliberat de notarul

Petru Luca la 08 iulie 2021, Lidiei Șveț îi aparține dreptul de proprietate la 1/2 cotă-

parte din autoturismul de model Dacia Logan, fabricat în anul 2010, numărul de

înmatriculare XXXXX, evaluat la 81 300 lei prin Raportul de evaluare nr. 0366077 a

Camerei de Comerț și Industrie filiala Edineț din 28 ianuarie 2021.

Reclamanta a menționat că prin mai multe apeluri telefonice a încercat să se

înțeleagă cu pârâta la о partajare benevolă, ea însă a refuzat, împrejurări care au

determinat-o să se adreseze cu acțiunea respectivă în instanța judecătorească pentru

soluționarea litigiului apărut.

Lidia Șveț a susținut că soțul supraviețuitor este moștenitor legal și în concurs

cu clasa întâi de moștenitori, are dreptul la 1/4 cotă-parte din masa succesorală

indiferent de numărul descendenților. Conform Certificatului de moștenitor eliberat

de notarul Petru Luca, reclamanta este moștenitor rezervatar la 1/2 cotă-parte din

masa succesorală, ceea ce constituie bunuri în sumă de 27 067,5 lei.

Reclamanta a menționat că a organizat înmormântarea soțului Anatoli Șveț și

doar ea, de una singura, a suportat cheltuielile de înmormântarea lui în mărime de 14

194 lei, sumă care o solicită a fi încasată de la pârâtă.

Suplimentar pentru pregătirea documentelor necesare pentru a primi certificatul

de moștenitor, de asemenea a suportat cheltuieli la Agenția Serviciilor Publice,

Serviciul cadastra Edineț, la Camera de Comerț și Industrie fil. Edineț pentru

stabilirea prețului automobilului, la Biroul notarial și alte cheltuieli legate, care

urmează a fi partajate, deoarece ea este pensionară cu pensie mica de 1 000 lei nu

poate de una singură suporta așa cheltuieli.

Prin hotărârea din data de 19 septembrie 2022 a Judecătoriei Edineț, sediul

Dondușeni s-a admis parțial cererea de chemare în judecată depusă de Lidia Șveț, s-a

partajat masa succesorală constituită din 1/2 cotă-parte din bunul imobil constituit din

terenul pentru construcții cu numărul cadastral XXXXX cu S-0,156 ha și construcțiile

amplasate pe acest teren și anume casa de locuit cu S-45.1 m.p. cu numărul cadastral

XXXXX; construcții accesorie - garaj cu numărul cadastral XXXXX cu S-22.9 m.p.;

construcție accesorie - șură cu S-16.1 m.p. cu numărul cadastral XXXXX și

construcție accesorie - șură cu S-35.0 m.p. cu numărul cadastral XXXXX, toate

amplasate în XXXXX, evaluat conform Raportului de evaluare nr. 017 din 16 august

2022, întocmit de „Centrul de consultanță și expertiză tehnică” SRL la preț de 39

611,00 și 1/2 din costul automobilului de model Dacia Logan, fabricat în anul 2010

cu număr de înmatriculare XXXXX, numărul caroseriei XXXXX, motor număr

XXXXX, la prețul de 40 650,00 lei.

S-a atribuit Lidiei Șveț în natură bunul imobil, constituit din terenul pentru

construcții cu numărul cadastral XXXXX cu S-0,156 ha și construcțiile amplasate pe

acest teren și anume casa de locuit cu S-45.1 m.p. cu numărul cadastral XXXXX;

construcții accesorie - garaj cu numărul cadastral XXXXX cu S-22.9 m.p.; construcție

3

accesorie - șură cu S-16.1 m.p. cu numărul cadastral XXXXX și construcție accesorie

- șură cu S-35.0 m.p. cu numărul cadastral XXXXX, toate amplasate în XXXXX, în

sumă de 79 222,00 lei și automobilul de model Dacia Logan cu număr de

înmatriculare XXXXX, numărul caroseriei XXXXX, motor număr XXXXX, în sumă

de 81 300,00 lei.

Olgăi Verstivscaia i s-a atribuit sultă bănească în sumă de 40 130,50 lei.

S-a încasat de la Olga Verstivscaia în beneficiul Lidiei Șveț 1/2 cotă-parte din

cheltuielile suportate pentru lecuirea și înmormântarea defunctului Anatoli Șveț în

sumă de 7 097,00 lei, cheltuielile de judecată constituite din 1 420,00 lei – cheltuieli

pentru expertiza automobilului; 636,30 lei – cheltuieli efectuate la Agenția Servicii

Publice; 1 376,00 lei – taxa de stat achitată la depunerea cererii de chemare în judecată

și 6 500,00 – asistența juridică.

S-a respins capătul de cerere privind încasarea de la Olga Verstivscaia în

beneficiul Lidiei Șveț a sumei de 1 685,00 lei cu titlu de taxe achitate la notar.

S-a încasat de la Lidia Șveț în beneficiul statului diferența taxei de stat, în suma

de 1 031,83 lei, iar de la Olga Verstivscaia taxa de stat în mărime de 1 203,91 lei. (f.d.

205,213-218, vol. I)

Hotărârea instanței de fond a fost contestată cu apel la 26 septembrie 2022, în

termen, de către Olga Verstivscaia, reprezentată de avocatul Cristina Lungu, prin care

a solicitat casarea hotărârii în partea ce ține de încasarea cheltuielilor de lecuire,

înmormântare și a cheltuielilor la judecată, judecarea cauzei și emiterea unei noi

decizii de respingere a acțiunii în această parte. (f.d.209-210, vol.I)

Curtea de Apel Bălți prin decizia din data de 02 martie 2023 a respins apelul

declarat de către avocatul Cristina Lungu, în interesele Olgăi Verstivscaia, a menținut

hotărârea din 19 septembrie 2022 a Judecătoriei Edineț, sediul Dondușeni. (f.d. 27,

28-33, vol. II)

Instanța de apel, în temeiul art. 2419, art. 2498 alin. (1) și (2), art. 2503 alin. (1),

art. 2530 din Codul civil și în limitele apelului înaintat, a reținut pretenția înaintată de

Lidia Șveț cu privire la încasarea de la Olga Verstivscaia a 1/2 cotă-parte din

cheltuielile suportate pentru tratamentul și înmormântarea defunctului Anatoli Șveț

în sumă de 7 097 lei, ca fiind întemeiată, or, atât reclamanta, cât și pârâta, au moștenit

în părți egale averea rămasă după decesul lui Anatoli Șveț.

Instanța de apel, reieșind din materialele cauzei și din declarațiile date în instanța

de fond, a menționat că, deși, Lidia Șveț nu a prezentat careva bonuri de achitare a

acestor sume, totuși suma de 14 194 lei este o sumă real suportată și rezonabilă,

deoarece pentru organizarea ritualului creștin de înmormântare este nevoie de

respectarea unor dogme creștine, obiceiuri străvechi, tradiții necesare, prin urmare

este obligatoriu de procurat sicriu, cruce, îmbrăcăminte și încălțăminte pentru cel

decedat, colaci, punți, masa de pomenire, cheltuieli bisericești, de transport și alte

cheltuieli necesare unor funeralii.

Conform certificatului eliberat de Primăria XXXXX, se confirmă că Șveț Lidia,

de una singură a suportat toate cheltuielile cauzate de îngrijire și tratament în timpul

ultimei boli a defunctului Anatoli Șveț.

Astfel, Curtea de Apel Bălți a menționat că probatoriul cauzei demonstrează că

Lidia Șveț a suportat de una singură toate cheltuielile de îngrijire și de înmormântare,

ca urmare, corect s-a încasat de la Olga Verstivscaia în beneficiul Lidiei Șveț 1/2 cotă-

parte din cheltuielile suportate în sumă de 7 097,00 lei.

4

Argumentele Olgăi Verstivscaia precum că bunurile succesorale au fost atribuite

Lidiei Șveț, prin urmare, aceasta urmează să suporte toate cheltuielile de

înmormântare, au fost respinse de către instanța de apel, or, s-a stabilit că Lidia Șveț

a avut dreptul preferențial ca coproprietară de a-i fi atribuite bunurile în natură, fiind

obligată să-i achite Olgăi Verstivscaia costul a 1/2 cotă-parte din aceste bunuri. Prin

urmare, Olga Verstivscaia ca moștenitoare a primit 1/2 cotă-parte din averea

succesorală în mijloace bănești.

Cu referire la cheltuielile de judecată instanța de apel, a menționat că în temeiul

art. 82, art. 94, alin. (1), art.96, alin. (1) și alin. (11) din Codul de procedură civilă,

Lidia Șveț, dispune de dreptul de a pretinde compensarea din contul Olgăi

Verstivscaia a cheltuielilor de judecată suportate la examinarea cauzei, or, pretențiile

acesteia i-au fost admise, iar Olga Verstivscaia nu a dat curs solicitării de a soluționa

litigiul pe cale extrajudiciară.

Împotriva deciziei instanței de apel a depus recurs Olga Verstivscaia,

reprezentată de avocatul Cristina Lungu, prin care a solicitat admiterea recursului,

casarea deciziei instanței de apel și a hotărârii instanței de fond în partea ce ține de

încasarea cheltuielilor de lecuire, înmormântare, cheltuielile de judecată și

pronunțarea unei noi hotărâri de respingere a cererii de chemare în judecată în această

parte. (f.d. 39-44, vol.II)

În motivarea recursului Olga Verstivscaia, reprezentată de avocatul Cristina

Lungu, a menționat că instanțele de judecată au dispus încasarea 1/2 cotă-parte din

cheltuielile suportate pentru lecuirea și înmormântarea defunctului în sumă de

7 097,00 lei, fără ca Lidia Șveț să prezinte careva probe întemeiate veridice, care să

confirme existența acestor cheltuieli.

Recurenta a susținut că, având în vedere că moștenitorul întregului bun este Lidia

Șveț, respectiv aceasta urmează să suporte toate cheltuielile, or toate cheltuielile

trebuie să corespundă obiectului și mărimii masei succesorale.

Totodată, Olga Verstivscaia a menționat că intimata a avut o viață în comun cu

Anatoli Șveț, au fost soț și soție, ținând cont de obligațiile din timpul vieții conjugale,

acestea sunt reciproce, evident Lidia Șveț singură și-a asumat această responsabilitate

și trebuie să-și facă datoria de soție până la capăt.

Referitor la cheltuielile de îngrijire, tratament suportat de către defunct în timpul

vieții, recurenta a susținut că Anatoli Șveț nu a avut nevoie de un careva tratament,

ultimul fiind pensionat, având venit propriu care putea face față unui tratament, iar

îngrijirea acestuia nu era necesară, deoarece Anatoli Șveț era în putere până la ultima

suflare.

Recurenta a menționat dezacordul cu încasarea cheltuielilor pentru efectuarea

raportului de evaluare a automobilului din motiv că intimata a inițiat cererea de

chemare în judecată, deci era de obligația acesteia de a prezenta probe care să

confirme valoarea bunului.

Cu referire la cheltuielile de judecată, recurenta a menționat că instanțele de

judecată au considerat-o pe Olga Verstivscaia parte care a pierdut procesul, însă

aceasta nu a pierdut procesul, în ședințele de judecată a pledat pentru atribuirea în

folosul acesteia a unei sulte, ceea ce și a hotărât instanța de judecată. Astfel, Olga

Verstivscaia nu a pierdut procesul, astfel prevederile art. 94 și art. 96 din Codul de

procedură civilă nu se aplică la caz.

În conformitate cu art. 434 alin. (1) din Codul de procedură civilă, recursul se

5

declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale.

Din materialele dosarului rezultă că decizia recurată a fost pronunțată la data de

02 martie 2023, expediată avocatului intimatei Cristina Lungu prin intermediul poștei

electronice, iar recurentei prin intermediul oficiului poștal la 26 iunie 2023. (f.d.34,

vol. II)

Potrivit avizului de recepție DS8005406574AS, Olga Verstivscaia a recepționat

copia deciziei instanței de apel, la data de 29 iunie 2023. (f.d. 35, vol.II)

Recursul expediat în adresa Curții Supreme de Justiție la 26 iunie 2023 este în

termen.

Prin Legea nr. 246 din 31 iulie 2023 pentru modificarea unor acte normative

(modificarea cadrului normativ conex reformei Curții Supreme de Justiție) au fost

operate modificări în Codul de procedură civilă, care au intrat în vigoare la 01

septembrie 2023.

În conformitate cu prevederile art. XI alin. (3) din Legea nr. 246 din 31 iulie

2023 recursurile depuse la Curtea Supremă de Justiție până la data intrării în vigoare

a prezentei legi vor fi examinate în baza temeiurilor în vigoare la data depunerii

recursului.

Verificând temeiurile recursului completul de judecată al Curții Supreme de

Justiție consideră că cererea de recurs formulată de Olga Verstivscaia, reprezentată

de avocatul Cristina Lungu, este inadmisibilă, pentru motivele ce succed.

Urmează a fi reiterat că procedura admisibilității recursului constă în

verificarea existenței unuia dintre temeiurile prevăzute la art.433 din Codul de

procedură civilă, în vigoare la momentul depunerii recursului, 26 iunie 2023.

În conformitate cu art. 433 lit. a) din Codul de procedură civilă, în vigoare la

26 iunie 2023, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul

nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4).

Conform art. 432 alin. (1) din Codul de procedură civilă, în vigoare la 26 iunie

2023, părțile și alți participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în

care se invocă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material

sau a normelor de drept procesual.

Aliniatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se

consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcare sau

aplicate eronat, iar alin. (4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele indicate

la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în

care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a cauzei sau în cazul

în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța

judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea

drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

Din analiza recursului declarat rezultă că Olga Verstivscaia, reprezentată de

avocatul Cristina Lungu, a invocat temei de admisibilitate art. 432 alin. (1) și (2) lit.

c) din Codul de procedură civilă și anume interpretarea eronată a legii.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul

declarat de către Olga Verstivscaia, reprezentată de avocatul Cristina Lungu, nu se

încadrează în temeiul prevăzut la art. 432 din Codul de procedură civilă, or nu a

stabilit că normele aplicate suscită îndoieli la aplicare sau instanța de apel, aplicând

normele respective, ar fi extins norma juridică dincolo de ipotezele la care se aplică.

6

Totodată, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție, verificând din

oficiu, existența circumstanțelor expuse în art.432 alin.(3) din Codul de procedură

civilă, în vigoare la 26 iunie 2023, și anume, dacă cauza a fost judecată de un judecător

care nu avea dreptul să participe la judecarea ei; în judecarea cauzei au fost încălcate

regulile privind limba de desfășurare a procesului; instanța a soluționat problema

drepturilor unor persoane care nu au fost implicate în proces; în dosar lipsește

procesul-verbal al ședinței de judecată; hotărârea a fost pronunțată cu încălcarea

competenței jurisdicționale, nu a stabilit asemenea circumstanțe.

În acest context, Completul de judecată reține că recursul exercitat conform

Secțiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și

procedural, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia ei în fapt.

Totodată, potrivit jurisprudenței Curții Europene pentru Drepturile Omului,

recursul trebuie să fie efectiv, adică să fie capabil să ofere îndreptarea situației

prezentate în cerere, să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri.

În speță, Completul de judecată menționează că recursul în cauză conține obiecții

de fapt și de drept, care deja au fost studiate și verificate de către instanța de apel,

primind o apreciere corespunzătoare.

În consecință, nu există aparența unei încălcări a dreptului recurentei la

soluționarea tuturor argumentelor cu privire la judecarea cauzei în apel, în modul în

care este garantat de art. 6 § 1 al Convenției.

Drept urmare, Completul de judecată reține că argumentele invocate de către

Olga Verstivscaia, reprezentată de avocatul Cristina Lungu nu pot constitui temei de

admisibilitate a recursului, deoarece nu denotă încălcarea esențială sau aplicarea

eronată a normei de drept material sau a normei de drept procesual, și, respectiv, nu

constituie temei de casare a deciziei recurate.

În astfel de circumstanțe, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție

apreciază recursul declarat de către Olga Verstivscaia, reprezentată de avocatul

Cristina Lungu, ca fiind inadmisibil.

Conform celor expuse, în temeiul art. 431 alin. (1), (2), art. 433 lit. a) din Codul

de procedură civilă, în vigoare la data depunerii recursului, art. 440 alin. (1), (2) din

Codul de procedură civilă, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție

dispune:

Se consideră inadmisibil recursul declarat de către Olga Verstivscaia,

reprezentată de avocatul Cristina Lungu, împotriva deciziei din data de 02 martie

2023 a Curții de Apel Bălți.

Încheierea este irevocabilă.

Președinte, judecător Stela Procopciuc

Judecători Ion Malanciuc

Diana Stănilă

7