2r-760/21 — recunoașterea dreptului de proprietate asupra bunului imobil

Dosarul nr. 2r-760/21

Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Centru (jud. D. Tricolici).

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud. M. Guzun, I. Dutca, A. Malâi).

ÎNCHEIERE

15 decembrie 2021 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție,

în componența:

Președintele ședinței, judecătorul Svetlana Filincova

Judecătorii Iurie Bejenaru

Galina Stratulat

examinând recursul declarat de către recurenta Alisa Rostovețkaia,

în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de către Alisa

Rostovețkaia împotriva lui Valeriu Rostovețkii cu privire la recunoașterea dreptului de

proprietate asupra bunului imobil,

împotriva încheierii din 03 februarie 2021 a Curții de Apel Chișinău, prin care a

fost restituit apelul declarat de către apelanta Alisa Rostovețkaia împotriva hotărârii din

21 mai 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru,

c o n s t a t ă:

La 12 mai 2015, Alisa Rostovețkaia a depus cerere de chemare în judecată

împotriva lui Valeriu Rostovețkii cu privire la recunoașterea dreptului de proprietate

asupra bunului imobil.

Prin hotărârea din 21 mai 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, acțiunea a

fost respinsă, ca fiind neîntemeiată.

Nefiind de acord cu hotărârea primei instanțe, la 03 iunie 2020, apelanta Alisa

Rostovețkaia, a depus apel nemotivat, solicitând admiterea apelului, casarea integrală a

hotărârii din 21 mai 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, cu emiterea unei

hotărâri noi de admitere a acțiunii.

Prin încheierea din 03 decembrie 2020 a Curții de Apel Chișinău, nu s-a dat curs

cererii de apel nemotivată declarată de apelanta Alisa Rostovețkaia împotriva hotărârii

din 21 mai 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru. S-a acordat apelantei un termen

de 10 zile din momentul recepționării încheierii, pentru prezentarea cererii de apel

motivată și dovezii achitării taxei de stat în mărime de 787 lei și 50 bani. S-a explicat că

în caz contrar, va avea loc restituirea cererii de apel în corespundere cu prevederile art.

369 alin. (1) Cod de procedură civilă (f.d. 195-197).

Prin încheierea din 03 februarie 2021 a Curții de Apel Chișinău, a fost restituit

apelul declarat de către apelanta Alisa Rostovețkaia, din motivul neînlăturării în

termenul acordat a neajunsurilor indicate în încheierea instanței de apel din 03

decembrie 2020 a Curții de Apel Chișinău.

1

La 03 martie 2021, prin intermediul poștei electronice (f.d. 211-213),

reprezentantul recurentei Alisa Rostovețkaia, avocatul Sergiu Musteață a depus cerere

de recurs împotriva încheierii din 03 februarie 2021 a Curții de Apel Chișinău, solicitând

admiterea recursului, casarea încheierii recurate, cu remiterea cauzei la rejudecare.

Prin încheierea din 19 mai 2021 a Curții Supreme de Justiție, a fost restituit

recursul declarat de către reprezentantul recurentei Alisa Rostovețkaia, avocatul Sergiu

Musteață, ca fiind semnat necorespunzător.

Ulterior, la 21 iulie 2021, reprezentantul recurentei Alisa Rostovețkaia, avocatul

Sergiu Musteață a depus în mod repetat, aceeași cerere de recurs, împotriva încheierii

din 03 februarie 2021 a Curții de Apel Chișinău, solicitând admiterea recursului, casarea

încheierii recurate, cu remiterea cauzei la rejudecare.

Prin încheierea din 20 octombrie 2021 a Curții Supreme de Justiție, a fost restituit

recursul declarat de către reprezentantul recurentei Alisa Rostovețkaia, avocatul Sergiu

Musteață, ca fiind depus în afara termenului legal.

La 05 noiembrie 2021, recurenta Alisa Rostovețkaia, a declarat recurs împotriva

încheierii din 03 februarie 2021 a Curții de Apel Chișinău, solicitând admiterea

recursului, repunerea în termenul de declarare a recursului, casarea încheierii recurate,

remiterea cauzei spre rejudecare în instanța de apel.

În motivarea recursului, recurenta Alisa Rostovețkaia, a invocat ilegalitatea

încheierii instanței de apel.

Totodată, în susținerea recursului, recurenta a indicat aceleași argumente și

circumstanțe factologice care au fost invocate și în cererile de recurs depuse anterior,

dar fără a demonstra prin careva probe, încălcarea sau aplicarea eronată de către instanța

de apel a normelor legale aplicabile speței.

Examinând recursul declarat în raport cu materialele cauzei, coroborate cu normele

de drept procedural, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție consideră necesar de a respinge cererea de repunere în termen a

recursului și de a restitui recursul declarat de către recurenta Alisa Rostovețkaia, ca fiind

depus în afara termenului legal.

În conformitate cu prevederile art. 4261 alin. (1) lit. a) Cod de procedură civilă,

instanța de recurs este în drept să restituie recursul împotriva încheierii dacă cererea de

recurs a fost depusă în afara termenului legal, iar recurentul nu solicită repunerea în

termen sau instanța de recurs a refuzat să efectueze repunerea în termen.

În conformitate cu art. 4261 alin. (2) din Codul de procedură civilă, recursul

împotriva încheierii judecătorești se restituie în baza a cel puțin unuia din temeiurile

prevăzute la alin. (1), printr-o încheiere care nu se supune niciunei căi de atac.

Studiind materialele cauzei, în contradictoriu cu circumstanțele invocate în cererea

de recurs, Colegiul a stabilit următoarea cronologie.

Prin hotărârea din 21 mai 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, acțiunea a

fost respinsă, ca fiind neîntemeiată.

Nefiind de acord cu hotărârea primei instanțe, la 03 iunie 2020, apelanta Alisa

Rostovețkaia, a depus apel nemotivat, solicitând admiterea apelului, casarea integrală a

hotărârii din 21 mai 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, cu emiterea unei

hotărâri noi de admitere a acțiunii.

Prin încheierea din 03 decembrie 2020 a Curții de Apel Chișinău, nu s-a dat curs

cererii de apel nemotivată declarată de apelanta Alisa Rostovețkaia împotriva hotărârii

din 21 mai 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru. S-a acordat apelantei un termen

2

de 10 zile din momentul recepționării încheierii, pentru prezentarea cererii de apel

motivată și dovezii achitării taxei de stat în mărime de 787 lei și 50 bani. S-a explicat că

în caz contrar, va avea loc restituirea cererii de apel în corespundere cu prevederile art.

369 alin. (1) Cod de procedură civilă (f.d. 195-197).

Respectiv, prin încheierea din 03 februarie 2021 a Curții de Apel Chișinău, a fost

restituit apelul declarat de către apelanta Alisa Rostovețkaia, din motivul neînlăturării în

termenul acordat a neajunsurilor indicate în încheierea instanței de apel din 03

decembrie 2020 a Curții de Apel Chișinău.

Ulterior, prin încheierea din 19 mai 2021 a Curții Supreme de Justiție, a fost

restituit recursul declarat de către reprezentantul recurentei Alisa Rostovețkaia, avocatul

Sergiu Musteață, ca fiind semnat necorespunzător.

Prin încheierea din 20 octombrie 2021 a Curții Supreme de Justiție, a fost restituit

recursul declarat de către reprezentantul recurentei Alisa Rostovețkaia, avocatul Sergiu

Musteață, ca fiind depus în afara termenului legal.

În continuare, instanța de recurs menționează că, potrivit art. 110 din Codul de

procedură civilă, termen de procedură este intervalul, stabilit de lege sau de judecată

(judecător), în interiorul căruia instanța (judecătorul), participanții la proces și alte

persoane legate de activitatea instanței trebuie să îndeplinească anumite acte de

procedură ori să încheie un ansamblu de acte.

Articolul 111 alin. (3) din Codul de procedură civilă, arată că, termenul de

procedură stabilit în ani, luni sau zile începe să curgă în ziua imediat următoare datei

calendaristice stabilite, datei comunicării actului de procedură sau producerii

evenimentului ori momentului care a condiționat începutul lui.

În conformitate cu art. 425 din Codul de procedură civilă, termenul de declarare

a recursului împotriva încheierii este de 15 zile de la comunicarea încheierii.

La caz, instanța de recurs reține că, încheierea din 03 decembrie 2020 a Curții de

Apel Chișinău, prin care s-a acordat apelantei un termen de 10 zile din momentul

recepționării încheierii, pentru prezentarea cererii de apel motivată și dovezii achitării

taxei de stat în mărime de 787 lei și 50 bani, a fost expediată participanților la proces,

prin intermediul oficiului poștal, la adresa indicată expres în cererea de apel, iar potrivit

avizului de recepție nr. DS8000507824AS, încheierea a fost recepționată la data de 11

ianuarie 2021, contra semnătură pe cotorul avizului recomandat (f.d. 198, 199).

De asemenea, încheierea din 03 februarie 2021 a Curții de Apel Chișinău, a fost

expediată participanților la proces, la 04 martie 2021, prin intermediul oficiului poștal,

fapt confirmat de prezența la materialele dosarului a scrisorii de însoțire (f.d. 210).

Astfel, verificând circumstanțele cauzei, raportate la normele de drept citate

supra, Colegiul statuează că, recursul împotriva încheierii din 03 februarie 2021 a Curții

de Apel Chișinău, depus de către recurenta Alisa Rostovețkaia, la data de 05 noiembrie

2021, a fost declarat cu încălcarea vădit nejustificată a termenului imperativ de 15 zile

de la comunicarea încheierii contestate, prevăzut expres la art. 425 din Codul de

procedură civilă.

Or, reieșind din materialele cauzei, Colegiul constată că, recurenta Alisa

Rostovețkaia a depus cererea de recurs abia peste 09 luni, din momentul emiterii de către

instanța de apel a încheierii de restituire a apelului.

În acest context, reieșind din materialele cauzei, Colegiul constată că, recurenta

Alisa Rostovețkaia nu a prezentat probe incontestabile ce ar indica aflare acesteia într-o

veritabilă imposibilitate de a efectua actul de procedură în termenul legal.

3

Astfel, prin prisma prevederilor citate, Colegiul notează că, termenul de declarare

a recursului poate fi restabilit dacă persoanele îndreptățite solicită acest lucru și prezintă

probe veridice ce confirmă imposibilitatea de a depune recursul în termen.

Concomitent, Colegiul menționează că, în conformitate cu art. 116 alin.(1) Cod de

procedură civilă, persoanele care, din motive întemeiate, au omis termenul de îndeplinire

a unui act de procedură pot fi repuse în termen de către instanță.

Conform alin. 3 al aceluiași articol, la cererea de repunere în termen se anexează

probele ce dovedesc imposibilitatea îndeplinirii actului. Totodată, trebuie efectuat actul

de procedură care nu a fost îndeplinit în termen (să fie depusă cererea, să fie prezentate

documentele respective etc.).

Din normele legale citate supra rezultă că, termenul de declarare a recursului poate

fi restabilit dacă persoanele îndreptățite solicită acest lucru și prezintă probe veridice ce

confirmă imposibilitatea de a fi putut depune recursul în termen.

Deși recurenta Alisa Rostovețkaia în cererea de recurs a solicitat repunerea în

termenul de declarare a recursului, totuși nu a indicat motivul, cu anexarea probelor

concludente și veridice ce ar justifica omiterea acestuia.

Aici este de remarcat că prin impunerea unor termene limită în vederea valorificării

drepturilor pretinse a fi lezate se urmărește o bună administrare a justiției și asigurarea

securității raporturilor juridice.

Mai mult decât atât, potrivit informației publice a Portalului Național al Instanțelor

de Judecată, încheierea instanței de apel din 03 februarie 2021, a fost plasată pe pagina

web a Curții de Apel Chișinău, la 16 februarie 2021, respectiv, participanții la proces,

reieșind din principiul bunei-credințe, urmau să manifeste diligența necesară întru

exercitarea drepturilor sale procedurale și a interesului față de soarta dosarului vizat.

În acest context, potrivit art. 100 alin.(1) din Codul de procedură civilă, cererea de

chemare în judecată și actele de procedură se comunică participanților la proces și

persoanelor interesate, contra semnătură, prin intermediul persoanei împuternicite, prin

poștă, cu scrisoare recomandată și cu aviz de primire, prin intermediul biroului

executorului judecătoresc, la adresa electronică indicată în cererea de chemare în

judecată sau înregistrată prin intermediul Programului integrat de gestionare a dosarelor,

sau prin alte mijloace care să asigure transmiterea textului cuprins în act și confirmarea

primirii lui, precum și prin delegație judiciară.

Totodată, instanța de recurs notează că, în conformitate cu art. 56 alin (3) din Codul

de procedură civilă, participanții la proces sunt obligați să se folosească cu bună-credință

de drepturile lor procedurale. În cazul abuzului de aceste drepturi sau al nerespectării

obligațiilor procedurale, se aplică sancțiunile prevăzute de legislația procedurală civilă.

De altfel, instanța de recurs reiterează că, exercitarea unui drept de către titularul

său nu poate avea loc decât într-un anumit cadru, prestabilit de legiuitor, cu respectarea

anumitor exigențe, cărora li se subsumează și instituirea unor termene, după a căror

expirare valorificarea respectivului drept nu mai este posibilă, or, prevederile art. 15 din

Codul de procedură civilă, stipulează expres că, participanții la proces și alte persoane

interesate ale căror drepturi, libertăți ori interese legitime au fost încălcate printr-un act

judiciar pot exercita căile de atac împotriva acestuia în condițiile legii.

Față de cele expuse, instanța de recurs consemnează că art. 6 § 1 din Convenția

Europeană a Drepturilor Omului îi garantează fiecărei persoane dreptul de a sesiza o

instanță cu orice contestație referitoare la drepturile și obligațiile sale cu caracter civil.

Instanța europeană a relatat însă, în practica sa constantă, că „dreptul la o instanță” nu

4

este absolut. În această privință, Curtea Europeană în mai multe cauze de acest gen, nu

exclude niciodată ipoteza că interesele unei bune administrări a justiției pot să justifice

impunerea unui termen de exercitare a căii de atac (cauza Bacev contra Fosta Republică

Yugoslavă a Macedoniei, Kemp contra Luxembourg, Diaz Ochoa contra Spaniei) în

carte înalta Curte a arătat că termenul fixat de legea internă este o restricție ce

guvernează accesul la justiție. Relevantă în acest sens este și hotărârea Curții

Europene a Drepturilor Omului în speța Panomaryov vs Ucraina (hotărârea din 03 aprilie

2008, definitivă din 29 septembrie 2008), în conținutul căreia Curtea a notat că,

reînnoirea termenului pentru introducerea unei căi ordinare de atac din motive

neconvingătoare, reprezintă o decizie care ar putea înfrânge principiul securității

raporturilor juridice într-un mod similar cu o cale extraordinară de atac.

Astfel, se confirmă cu vehemență că, recurenta Alisa Rostovețkaia nu s-a

conformat prevederilor legale la declararea recursului împotriva încheierii din 03

februarie 2021 a Curții de Apel Chișinău, or, înregistrarea acestuia doar la 05 noiembrie

2021 s-a realizat peste termenul legal, în condițiile în care legiuitorul a stabilit un termen

de 15 zile pentru declararea recursului de la comunicarea încheierii. De altfel, recurenta

Alisa Rostovețkaia solicitând repunerea în termenul de declarare a recursului, nu a

indicat motivele pertinente ce justifică omiterea acestuia.

Din considerentele menționate, Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a respinge cererea

privind repunerea în termenul de declarare a recursului și de a restitui recursul declarat.

În conformitate cu art. 269-270, art. 424, art. 4261 alin. (1) lit. a) și alin. (2) din

Codul de procedură civilă, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție

d i s p u n e:

Se respinge cererea depusă de către recurenta Alisa Rostovețkaia privind

repunerea în termenul de declarare a recursului.

Se restituie recursul declarat de către recurenta Alisa Rostovețkaia, împotriva

încheierii din 03 februarie 2021 a Curții de Apel Chișinău, ca fiind depus în afara

termenului legal.

Încheierea nu se supune niciunei căi de atac.

Președintele ședinței ,

judecătorul Svetlana Filincova

Judecătorii Iurie Bejenaru

Galina Stratulat

5