2ra-586/21 — cu privire la repunerea in termen a actiunii, anularea actelor administrative, declararea nulitatii contractului de vinzare-cumparare a imobilului, recunoasterea dreptului de proprietate in devalmasie cu restituirea bunului imobil, radierea inscrierii din Registrul bunurilor imobile, repararea prejudiciului moral si incasarea cheltuielilor de judecata

2ra-586/21 — cu privire la repunerea in termen a actiunii, anularea actelor administrative, declararea nulitatii contractului de vinzare-cumparare a imobilului, recunoasterea dreptului de proprietate in devalmasie cu restituirea bunului imobil, radierea inscrierii din Registrul bunurilor imobile, repararea prejudiciului moral si incasarea cheltuielilor de judecata (Curtea Supremă de Justiție, 2021)

Dosarul nr. 2ra-586/21

Prima instanță: Judecătoria Bălți sediul central (jud. N. Costaș)

Instanța de apel: Curtea de Apel Bălți (jud. N. Chircu, A. Ciobanu, D. Stănilă)

DECIZIE

26 mai 2021 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele ședinței, judecătorul Ala Cobăneanu

Judecătorii Iurie Bejenaru

Dumitru Mardari

Mariana Pitic

Nina Vascan

examinând recursul declarat de Ana Patrașco, reprezentată de avocatul

Valentina Moruz

în cauza civilă la cererea de chemare în judecată a Anei Patrașco împotriva

Primăriei și Consiliului sat. Elizaveta, Iuliei Patrașcu, Larisei Railean și lui Dumitru

Railean cu privire la repunerea în termen a acțiunii, anularea actelor administrative,

declararea nulității contractului de vânzare-cumpărare a imobilului, recunoașterea

dreptului de proprietate în devălmășie cu restituirea bunului imobil, radierea

înscrierii din Registrul bunurilor imobile, repararea prejudiciului moral și încasarea

cheltuielilor de judecată

împotriva deciziei din 21 octombrie 2020 a Curții de Apel Chișinău, prin care

a fost admis apelul declarat de Iulia Patrașcu și Larisa Railean, casată integral

hotărârea din 16 februarie 2018 a Judecătoriei Bălți sediul central și o nouă hotărâre

de admitere parțială a acțiunii

constată:

La 16 decembrie 2014, Ana Patrașco a depus cerere de chemare în judecată

împotriva Primăriei și Consiliului sat. Elizaveta, Iuliei Patrașcu, Larisei Railean și

lui Dumitru Railean, intervenient accesoriu Oficiul Cadastral Teritorial Bălți cu

privire la anularea actelor administrative, declararea nulității contractului de

vânzare-cumpărare a imobilului, recunoașterea dreptului de proprietate în

devălmășie cu restituirea bunului imobil, radierea înscrierii din Registrul bunurilor

imobile, încasarea prejudiciului moral și a cheltuielilor de judecată.

În motivarea acțiunii a invocat că la 16 octombrie 2014, s-a adresat către

autoritățile locale Consiliul sătesc Elizaveta și Primăria sat. Elizaveta cu o cerere

prealabilă, recepționată la 17 octombrie 2014, prin care a solicitat revocarea

următoarelor acte emise, ca fiind contrare legii: decizia Consiliului sătesc Elizaveta

nr. 2/3 din 24 februarie 1989, hotărârea Primăriei sat. Elizaveta nr. 7 din

17 septembrie 1996, titlul de autentificare a dreptului deținătorului de teren nr. 834

1

din 10 iunie 2003 eliberat pe numele Iuliei Patrașcu, procesul-verbal de recepție

finală nr. 1 din 24 mai 2005 pe numele Iuliei Patrașcu.

La 16 noiembrie 2014, au expirat 30 de zile calendaristice pentru examinarea

cererii prealabile conform cerințelor art. 14-15 din Legea contenciosului

administrativ, însă răspuns la cererea prealabilă nu a primit.

A explicat reclamanta că motiv pentru revocarea actelor menționate servește

sentința din 14 ianuarie 2014 a Judecătoriei Bălți, menținută prin decizia din 14 mai

2014 a Curții de Apel Bălți și decizia din 8 septembrie 2014 a Curții Supreme de

Justiție, potrivit cărora actele ce au stat la baza înregistrării dreptului de proprietate

asupra casei de locuit și terenului aferent acesteia din sat. XXXXX, str. XXXXX,

după Iulia Patrașcu au fost recunoscute false.

Astfel, Iulia Patrașcu, conștientizând caracterul social periculos al acțiunilor

sale, într-o perioadă de timp nestabilită de organul de urmărire penală a anilor 2003-

2005, având ca scop deținerea și folosirea documentelor oficiale false care-i acordă

dreptul la înregistrarea dreptului de proprietate asupra imobilului, cunoscând cu

certitudine că în anul 1989 lotul de pământ din sat. XXXXX, str. XXXXX, cu

suprafața de 0,07 ha a fost transmis pentru construcția casei individuale fiului său

Serghei Patrașco, decedat la XXXXX, cu care se afla în căsătorie, s-a adresat la

primarul sat. Elizaveta pentru a-i elibera hotărârea primăriei, conform căreia lotul

nominalizat să-i fie transmis ei cu același scop.

Ca rezultat, în baza informației oferite de către specialistul principal pentru

reglementarea regimului proprietății funciare sat. Elizaveta, aceasta a primit de la

primarul sat. Elizaveta hotărârea nr. 2/3 din 24 februarie 1989, care conținea date

vădit false privind transmiterea Iuliei Patrașcu a lotului de pământ cu suprafața de

0,07 ha din mun. XXXXX, sat. XXXXX, str. XXXXX, cu scopul de a-și construi

propria casă pe teritoriul satului și hotărârea primăriei nr. 7 din 17 septembrie 1996

cu același conținut, emise de către o persoană oficială, ambele fiind semnate și

autentificate cu ștampila primarului sat. Elizaveta.

Ulterior, deținând un document oficial fals, având ca scop înregistrarea

dreptului asupra terenului nominalizat, Iulia Patrașcu a prezentat Oficiului Cadastral

Teritorial Bălți, filiala ÎS „Cadastru”, hotărârea nr. 7 din 17 septembrie 1996, ce

conținea date vădit false, în baza căreia a primit titlu de autentificare a dreptului

deținătorului de teren XXXXX, înregistrat la Oficiul Cadastral Teritorial Bălți la 12

mai 2004 cu nr. 6833.

Totodată, Iulia Patrașcu a prezentat la comisia de recepție finală din cadrul

Secției Arhitectură și Urbanistică din cadrul Primăriei mun. Bălți hotărârea nr. 2/3

din 24 februarie 1989, în baza căreia a primit procesul-verbal de recepție finală nr. 1

din 24 mai 2005, înregistrat la Oficiul Cadastral Teritorial Bălți la 31 mai 2005 cu

nr. 8076.

Astfel, prin folosirea documentelor oficiale false, Iulia Patrașcu ilegal a

înregistrat pe numele său dreptul de proprietate asupra bunurilor imobile din

mun. XXXXX, sat. XXXXX, str. XXXXX.

La 31 ianuarie 2008, în baza contractului de vânzare-cumpărare nr. 764, Iulia

Patrașcu ilegal a înstrăinat lotul de pământ cu suprafața de 0,0732 ha și casa de locuit

din sat. XXXXX, str. XXXXX, Larisei Railean și lui Dumitru Railean la prețul de

112 817 de lei, cauzând astfel un prejudiciu material în proporții mari.

2

A comunicat reclamanta că la 24 februarie 1989, prin hotărârea nr. 2 a

sovietului sătesc Elizaveta, ei și soțului decedat, ca familie tânără, le-a fost permisă

construcția casei proprii pe teritoriul sat. Elizaveta pe sectorul de pământ 0,07 ha.

Terenul a fost dat în posesie și folosință familiei Serghei și Ana Patrașco.

Din acel moment a început construcția casei, gospodăriei fiindu-i dat numărul

personal 1106, în registrul de evidență a gospodăriilor sat. XXXXX, în gospodăria

dată fiind înscrise 3 persoane: Serghei Patrașco, Ana Patrașco și Alina Patrașco.

Casa de locuit a fost construită de către familia Patrașco, adică Serghei și Ana

Patrașco, cu ajutorul părinților și rudelor lor.

Din cauza că Serghei Patrașco făcea abuz de băuturi spirtoase, o bătea, deseori

era nevoită să plece cu traiul la mama sa, după care se întorcea din nou în familie.

În anul 2000, soțul său a plecat la muncă în Federația Rusă, iar la XXXXX, a

decedat.

Ulterior, a aflat că terenul cu suprafața de 0,07 ha, repartizat familiei sale prin

hotărârea nr. 2 din 24 februarie 1989 a Primăriei sat. Elizaveta, la 17 septembrie

1996, prin decizia nr. 7 a Primăriei sat. Elizaveta a fost repartizat în proprietate

privată pârâtei Iulia Patrașcu.

A considerat că terenul a fost repartizat pârâtei Iulia Patrașcu cu grave

încălcări ale legislației, deoarece de către organul administrației publice locale nu a

fost respectat modul de retragere a terenului din dreptul de posesiune și folosință.

Astfel, actele juridice întocmite ulterior și anume titlul de autentificare a

dreptului deținătorului de teren din 10 iunie 2003 și procesul-verbal de recepție

finală nr. l din 24 mai 2005 pe numele Iuliei Patrașcu urmează a fi recunoscute nule

conform art. 220 alin. (1) din Codul civil, deoarece contravin legii.

A indicat că decizia nr. 7 a Primăriei sat. Elizaveta din 17 septembrie 1996

privind atribuirea fără plată în proprietate privată a loturilor de pe lângă casă a fost

emisă, fiind ignorat faptul că la acel moment și până în prezent există hotărârea nr. 2

din 24 februarie 1989 privind atribuirea acestui teren pentru construcția casei

individuale familiei lui Serghei și Ana Patrașco, nu este anulată.

Conform informației parvenite de la Serviciul de arhivă de pe lângă Primăria

mun. Bălți din 26 decembrie 2011 cu nr. 16/1998, în documentele fondului arhivistic

al Primăriei sat. Elizaveta, hotărârea Primăriei sat. Elizaveta nr. 7 din 17 septembrie

1996 nu există.

De asemenea, a menționat că la 28 septembrie 2012, a fost încetată urmărirea

penală în privința Pelagheiei Balțat și lui Nicolae Laba din motivul eliberării de

răspundere penală în legătură cu expirarea prescripției de tragere la răspundere

penală și nu din faptul că în acțiunile ultimilor nu se conțin elementele constitutive

ale infracțiunii prevăzute de art. 328 alin. (1) din Codul penal.

Prin urmare, faptul excesului de putere și depășirii atribuțiilor de serviciu din

partea lor a fost constatat prin ordonanța procurorului în Procuratura mun. Bălți din

28 septembrie 2012, iar în privința Iuliei Patrașcu există o sentință irevocabilă

privind constatarea vinovăției acesteia.

La fel, a menționat că din informația din cartea de gospodării a sat. XXXXX,

gospodăria familiei Ana Patrașco, Serghei Patrașco și Alina Patrașco, a existat cel

puțin până în anul 2000, ultima informație fiind decesul lui Serghei Patrașco în luna

XXXXX.

3

Referitor la recunoașterea dreptului de proprietate în devălmășie asupra

terenului acordat pentru construcția casei, a indicat că terenul a fost repartizat

familiei Patrașco în folosință și nu a fost retras în modul stabilit de legislație,

respectiv, urmează a fi recunoscut dreptul de proprietate în devălmășie, mai mult ca

atât că la momentul decesului lui Serghei Patrașco, se aflau în relații de căsătorie.

A relevat că, în perioada construcției casei a fost angajată la Combinatul de

blănuri din mun. Bălți, respectiv, a avut un venit stabil, iar în afară de aceasta

împreună cu soțul au dispus de banii câștigați de la nuntă în sumă de 2 700 de ruble,

fapt recunoscut și de către pârâta Iulia Patrașcu.

La fel, au fost ajutați și de părinții lor, prin ce au avut posibilitate de a construi

casa de locuit, care este în litigiu.

Chiar dacă după decesul lui Serghei Patrașco, nu a locuit permanent în această

casă, a considerat că nu a pierdut dreptul de proprietate, deoarece conform art. 315

alin. (2) din Codul civil, dreptul de proprietate este perpetuu.

Cu referire la anularea procesului-verbal de recepție finală, a opinat că acesta

urmează a fi anulat, deoarece în calitate de investitor este indicată o persoană, care

nu are nimic comun cu această construcție, de fapt, investitorii fiind Ana și Serghei

Patrașco.

Și-a întemeiat pretențiile în baza dispozițiilor art. 25 din Codul funciar,

art.216, 217, 219, 220, 233 din Codul civil, art. 19, 20 din Codul familie, art. 1, 3, 5,

6, 8, 16, 18, 19, 22-26 din Legea contenciosului administrativ, Regulamentului de

recepție a construcțiilor și instalațiilor aferente, aprobat prin Hotărârea Guvernului

RM nr. 285 din 23 mai 1996, art. 166, 167, 174, 175 CPC.

A solicitat admiterea acțiunii, anularea integrală a actelor administrative și,

anume, a hotărârii Primăriei sat. Elizaveta nr. 2/3 din 24 februarie 1989, prin care

Iuliei Patrașcu i s-a permis construcția casei, a titlului de autentificare a dreptului

deținătorului de teren din 10 iunie 2003 eliberat pe numele Iuliei Patrașcu și a

procesului-verbal de recepție finală nr.1 din 24 mai 2005 pe numele Iuliei Patrașcu;

declararea nulității contractului de vânzare-cumpărare a imobilului nr. 764 din

31 ianuarie 2008 încheiat între Iulia Patrașcu și Larisa Railean, Dumitru Railean, cu

încetarea cu efect retroactiv din momentul încheierii; restituirea imobilului și a

terenului aferent casei cu suprafața de 0,07 ha din sat. XXXXX, str. XXXX, ca fiind

primite în baza actelor juridice nule de către Larisa Railean și Dumitru Railean;

recunoașterea dreptului ei de proprietate în devălmășie asupra imobilului și terenului

cu suprafața de 0,07 ha, din sat. XXXXX, str. XXXXX; radierea din Registrul

bunurilor imobile a înscrierii privind dreptul de proprietate asupra bunului imobil

referitor la proprietarii Larisa Railean și Dumitru Railean cu înscrierea ei în calitate

de proprietar; încasarea sumei de 150 000 de lei cu titlu de prejudiciu moral și

încasarea cheltuielilor de judecată

La 9 februarie 2016, Ana Patrașco, reprezentata de avocatul Catalina Galușca,

a depus cerere de concretizare a acțiunii, prin care a solicitat repunerea în termenul

de prescripție extinctivă pentru adresare în instanța de judecată cu cerere de anulare

a actelor administrative, a contractului de vânzare-cumpărare a imobilului nr. 764

din 31 ianuarie 2008, admiterea acțiunii, anularea integrală a hotărârii Primăriei

sat. Elizaveta nr. 2/3 din 24 februarie 1989, prin care Iuliei Patrașcu i s-a permis

construcția casei; anularea titlului de autentificare a dreptului deținătorului de teren

din 10 iunie 2003 eliberat pe numele Iuliei Patrașcu; anularea procesului-verbal de

4

recepție finală nr. 1 din 24 mai 2005 pe numele Iuliei Patrașcu; declararea nulității

contractului de vînzare-cumpărare a imobilului din 31 ianuarie 2008 cu nr. 764,

încheiat între Iulia Patrașcu și Larisa Railean și Dumitru Railean, cu încetarea cu

efect retroactiv din momentul încheierii, restituirea imobilului și a terenului aferent

casei cu suprafața de 0,07 ha din sat. XXXXX, str. XXXXX, ca fiind primite în baza

actelor juridice nule; recunoașterea dreptului de proprietate în devălmășie al ei și al

lui Serghei Patrașco asupra imobilului și terenului cu suprafața de 0,07 ha din sat.

XXXXX, str. XXXXX, cu radierea din Registrul bunurilor imobile a înscrierii

privind dreptul de proprietate asupra bunului imobil referitor la proprietarii Larisa

Railean și Dumitru Railean cu înscriere în calitate de proprietari pe dânsa și Serghei

Patrașco; încasarea sumei de 150 000 de lei, cu titlu de prejudiciu moral, precum și

încasarea din contul pârâtei Iulia Patrașcu a tuturor cheltuielilor de judecată.

Prin încheierea din 11 octombrie 2017 a Judecătoriei Bălți sediul central, a

fost înlocuit intervenientul accesoriu Oficiul Cadastral Teritorial Bălți, filiala

ÎS „Cadastru”, cu succesorul său în drepturi Agenția Servicii Publice, Serviciul

cadastral teritorial Bălți.

Prin hotărârea din 16 februarie 2018 a Judecătoriei Bălți sediul central, a fost

admisă cerința Anei Patrașco cu privire la repunerea în termen a acțiunii.

A fost admisă acțiunea parțial.

A fost anulată hotărârea Primăriei sat. Elizaveta nr. 2/3 din 24 februarie 1989

privind permiterea Iuliei Patrașcu construcția casei de locuit individuale pe sectorul

de teren cu suprafața de 0,07 ha situat în mun. XXXXX, sat. XXXXX, str. XXXXX.

A fost anulat titlul de autentificare a dreptului deținătorului de teren nr. 834

din 10 iunie 2003, eliberat pe numele Iuliei Patrașcu.

A fost anulat procesul-verbal de recepție finală nr. 1 din 24 mai 2005 în

privința casei de locuit situate în mun. XXXXX, sat. XXXXX, str. XXXXX.

A fost anulat contractul de vânzare-cumpărare nr. 764 din 31 ianuarie 2008

încheiat între Iulia Patrașcu și Larisa Railean a bunului imobil situat în mun.

XXXXX, sat. XXXXX, str. XXXXX.

A fost recunoscut dreptul de proprietate în devălmășie al Anei Patrașco și al

lui Serghei Patrașco, decedat la XXXXX, asupra casei de locuit individuale situate

în mun. XXXXX, sat. XXXXX, str. XXXXX.

A fost dispusă radierea înscrierii din Registrul bunurilor imobile privind

dreptul de proprietate al Larisei Railean și al lui Dumitru Railean asupra bunurilor

imobile situate în mun. XXXXX, sat. XXXXX, str. XXXXX, cu nr. cadastrale

XXXXX și XXXXX.

Au fost încasate de la Iulia Patrașcu în beneficiul Anei Patrașco prejudiciul

moral în sumă de 20 000 de lei, cheltuielile de judecată constituite din taxa de stat

achitată de reclamantă în sumă de 6 331,92 de lei și cheltuieli de asistență juridică

în sumă de 5 000 de lei.

În rest a fost respinsă acțiunea.

Prin decizia din 18 decembrie 2018 a Curții de Apel Bălți, a fost admis apelul

declarat de către Iulia Patrașcu și Larisa Railean, a fost casată hotărârea primei

instanțe în partea admiterii acțiunii și a fost pronunțată în această parte o nouă

hotărâre, prin care au fost respinse pretențiile înaintate de Ana Patrașco cu privire la

anularea titlului de autentificare a dreptului deținătorului de teren nr. 834 din

10 iunie 2003, eliberat pe numele Iuliei Patrașcu, anularea procesului-verbal de

5

recepție finală nr. 1 din 24 mai 2005 în privința casei de locuit situate în mun.

XXXXX, sat. XXXXX, str. XXXXX, anularea contractului de vânzare-cumpărare

nr. 764 din 31 ianuarie 2008 încheiat între Iulia Patrașcu și Larisa Railean a bunului

imobil situat în mun. XXXXX, sat. XXXXX, str. XXXXX, recunoașterea dreptului

de proprietate în devălmășie al Anei Patrașco și al lui Serghei Patrașco, decedat la

XXXXX, asupra casei de locuit individuale situate în mun. XXXXX, sat. XXXXX,

str. XXXXX, dispunerea radierii înscrierii din Registrul bunurilor imobile privind

dreptul de proprietate al Larisei Railean și al lui Dumitru Railean asupra bunurilor

imobile situate în mun. XXXXX, sat. XXXXX, str. XXXXX, cu nr. cadastrale

XXXXX și XXXXX, încasarea de la Iulia Patrașcu în beneficiul Anei Patrașco a

prejudiciului moral în sumă de 20 000 de lei.

Au fost încasate de la Iulia Patrașcu în beneficiul Anei Patrașco cheltuielile

de judecată în mărime de 1 133 de lei.

În rest, a fost menținută hotărârea primei instanțe.

Prin decizia din 27 noiembrie 2019 a Curții Supreme de Justiție, a fost admis

recursul declarat de Ana Patrașco, reprezentată de avocatul Valentina Moruz, a fost

casată integral decizia instanței de apel și a fost trimisă cauza spre rejudecare în

instanța de apel, în alt complet de judecată.

Prin decizia din 21 octombrie 2020 a Curții de Apel Chișinău, a fost admis

apelul declarat de Iulia Patrașcu și Larisa Railean, a fost casată integral hotărârea

primei instanțe și a fost emisă o nouă hotărâre, prin care a fost admisă acțiunea

parțial.

A fost anulată hotărârea Primăriei sat. Elizaveta nr. 2/3 din 24 februarie 1989

privind permiterea construcției casei individuale în sat. XXXXX, str. XXXXX, pe

numele Iuliei Patrașcu.

A fost anulat titlul de autentificare a dreptului deținătorului de teren nr. 834

din 10 iunie 2003 eliberat de Primăria sat. Elizaveta pe numele Iuliei Patrașcu și

procesul-verbal de recepție finală nr. 1 din 24 mai 2005 a casei de locuit situate în

sat. XXXXX, str. XXXXX, pe numele Iuliei Patrașcu.

Au fost încasate de la Iulia Patrașcu în beneficiul Anei Patrașco cheltuielile

de judecată în mărime de 3 000 de lei.

În rest, acțiunea înaintată de Ana Patrașco a fost respinsă ca fiind

neîntemeiată.

La 18 ianuarie 2021, prin intermediul oficiului poștal, Ana Patrașco,

reprezentată de avocatul Valentina Moruz, a declarat recurs împotriva deciziei

instanței de apel, solicitând admiterea acestuia, casarea deciziei instanței de apel și

menținerea hotărârii primei instanțe, precum și încasarea de la intimați în beneficiul

ei a cheltuielilor de judecată.

În motivarea recursului a invocat dezacordul cu decizia recurată în partea

respingerii acțiunii, considerând-o în această parte neîntemeiată, ilegală și pasibilă

de casare.

Instanța de apel, respingând pretenția cu privire la anularea contractului de

vânzare-cumpărare nr. 764 din 31 ianuarie 2008 încheiat între Iulia Patrașcu și Larisa

Railean, a făcut referire la hotărâră irevocabilă din 24 decembrie 2012 a Judecătoriei

Bălți.

Totodată, a relevat că, prin decizia din 22 iunie 2016 a Curții de Apel Bălți,

irevocabilă de la pronunțare, a fost stabilit cu certitudine faptul că actualul proces

6

dedus judecății este un alt proces civil, înaintat pe alte temeiuri și împotriva altor

pârâți.

Respectiv, nu poate fi vorba despre cauze civile similare, așa cum a invocat

instanța de apel în decizia contestată.

Or, prin hotărârea irevocabilă din 24 decembrie 2012, instanța s-a expus

asupra litigiului în care Larisa Railean și Dumitru Railean aveau calitatea de

intervenienți accesorii, iar în prezentul litigiu aceștia au calitatea de pârâți.

Mai mult și temeiul de drept în prezenta acțiune este nulitatea actelor emise în

baza unor înscrisuri recunoscute false prin sentință irevocabilă.

Astfel, solicitând declararea nulității contractului de vânzare-cumpărare,

dânsa a făcut referire la faptul că acest act juridic este un act subsecvent actelor ce

au stat la baza înregistrării dreptului de proprietate asupra imobilului vizat, al

vânzătorului.

Respectiv, având în vedere pct. 20 din Hotărârea Plenului Curții Supreme de

Justiție nr. 1 din 7 iulie 2008, a evidențiat că contractul de vânzare-cumpărare nr. 764

din 31 ianuarie 2008 urma a fi declarat nul, ca efect al declarării nulității actelor

inițiale și ca act subsecvent al actelor anulate de instanță de judecată.

A subliniat că dânsa poate revendica bunul imobil de la Larisa Railean și

Dumitru Railean, chiar și în situația când ultimii ar avea calitate de cumpărători de

bună-credință, dat fiind faptul că bunurile litigante au fost dobândite de către familia

Railean cu titlu oneros de la o persoană care nu avea dreptul să le înstrăineze, iar

bunurile au ieșit din proprietatea ei fără voia sa, ba mai mult, acest bun imobil a ieșit

din proprietatea ei prin comiterea unor acțiuni infracționale.

Instanța de apel, respingând pretenția privind anularea contractului de

vânzare-cumpărare nr. 764 din 31 ianuarie 2008, pe motiv că anterior o altă instanță

s-a expus asupra prezentei pretenții, prin hotărâre irevocabilă, a admis o interpretare

eronată, o încălcare esențială și o aplicare eronată a normelor de drept material și

procedural, deoarece procedural nu putea fi revizuită hotărârea irevocabilă din

24 decembrie 2012, în baza sentinței irevocabile din 14 ianuarie 2014, or, temeiul

de drept și calitatea părților în proces era diferită decât cele pe care a fost întemeiat

actualul proces civil dedus judecății.

Cu referire la respingerea de către instanța de apel a pretenției privind

recunoașterea dreptului de proprietate în devălmășie, a menționat recurenta că

dreptul ei de proprietate în devălmășie asupra imobilul ce este obiect al prezentului

litigiu, se confirmă prin faptul că bunul imobil a fost construit de ea și Serghei

Patrașco, care a avut dreptul de proprietate asupra acestuia.

Or, cele menționate, precum și interesul născut și actual al ei, au fost

constatate prin sentința din 14 ianuarie 2014 a Judecătoriei Bălți, ceea ce o eliberează

de obligațiunea probațiunii, confirmării dreptului de proprietate în devălmășie,

potrivit art. 123 alin. (3) CPC.

La 9 martie 2021, în adresa Primăriei și Consiliului sat. Elizaveta, Iuliei

Patrașcu, Larisei Railean, Dumitru Railean și Departamentului Cadastru Bălți a fost

expediată recursului declarat de Ana Patrașco, cu înștiințarea despre necesitatea

depunerii referinței, fapt ce se confirmă prin scrisoarea de însoțire anexată la

materialele dosarului (f. d. 127, vol. III).

Până la data stabilită pentru examinarea recursului, în adresa Curții Supreme

de Justiție nu a parvenit nici o referință din partea intimaților.

7

În conformitate cu art. 434 alin. (1) CPC, recursul se declară în termen de

2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale, dacă legea nu prevede

altfel.

Din materialele dosarului rezultă că copia deciziei recurate a fost expediată la

30 noiembrie 2020 la adresa electronică a reprezentantului recurentei, avocatului

Valentina Moruz, fapt ce se confirmă prin extrasul din poșta electronică anexat la

actele cauzei (f. d. 93 vol. III).

Astfel, se constată că recurenta s-a conformat prevederilor legale și a declarat

recursul la 18 ianuarie 2021 în termenul legal.

În conformitate cu art. 444 CPC, recursul se examinează fără înștiințarea

participanților la proces.

Studiind materialele dosarului, Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție consideră recursul întemeiat și care

urmează a fi admis, cu casarea deciziei instanței de apel în partea respingerii

pretențiilor cu privire la declararea nulității contractului de vânzare-cumpărare a

imobilului și recunoașterea dreptului de proprietate în devălmășie asupra casei de

locuit și terenului și trimiterea cauzei în această parte spre rejudecare în instanța de

apel, iar în rest menținerea deciziei instanței de apel din considerentele ce urmează.

În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. c) CPC, instanța, după ce judecă

recursul, este în drept să admită recursul, să caseze integral decizia instanței de apel

și să trimită cauza spre rejudecare în instanța de apel o singură dată dacă eroarea

judiciară nu poate fi corectată de către instanța de recurs.

În conformitate cu art. 432 alin. (4) CPC, săvârșirea altor încălcări decât cele

indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în

măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a cauzei sau

în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța

judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea

drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

După cum denotă actele cauzei, Ana Patrașco, reprezentata de avocatul

Catalina Galușca, înaintând acțiunea în judecată împotriva Primăriei și Consiliului

sat. Elizaveta, Iuliei Patrașcu, Larisei Railean și lui Dumitru Railean, care pe

parcursul judecării cauzei a fost concretizată, a solicitat repunerea în termenul de

prescripție extinctivă pentru adresare în instanța de judecată cu cerere de anulare a

actelor administrative, a contractului de vânzare-cumpărare a imobilului nr. 764 din

31 ianuarie 2008, admiterea acțiunii, anularea integrală a hotărârii Primăriei

sat. Elizaveta nr. 2/3 din 24 februarie 1989, prin care Iuliei Patrașcu i s-a permis

construcția casei; anularea titlului de autentificare a dreptului deținătorului de teren

din 10 iunie 2003 eliberat pe numele Iuliei Patrașcu; anularea procesului-verbal de

recepție finală nr. 1 din 24 mai 2005 pe numele Iuliei Patrașcu; declararea nulității

contractului de vînzare-cumpărare a imobilului din 31 ianuarie 2008 cu nr. 764,

încheiat între Iulia Patrașcu și Larisa Railean și Dumitru Railean, cu încetarea cu

efect retroactiv din momentul încheierii, restituirea imobilului și a terenului aferent

casei cu suprafața de 0,07 ha din sat. XXXXX, str. XXXXX, ca fiind primite în baza

actelor juridice nule; recunoașterea dreptului de proprietate în devălmășie al ei și al

lui Serghei Patrașco asupra imobilului și terenului cu suprafața de 0,07 ha din sat.

XXXXX, str. XXXXX, cu radierea din Registrul bunurilor imobile a înscrierii

privind dreptul de proprietate asupra bunului imobil referitor la proprietarii Larisa

8

Railean și Dumitru Railean cu înscriere în calitate de proprietari pe dânsa și Serghei

Patrașco; încasarea sumei de 150 000 de lei, cu titlu de prejudiciu moral, precum și

încasarea din contul pârâtei Iulia Patrașcu a tuturor cheltuielilor de judecată.

Fiind învestită cu judecarea cauzei, prima instanță a ajuns la concluzia

temeiniciei parțiale a acțiunii.

Judecând apelurile declarate de Iulia Patrașcu și Larisa Railean, a admis

apelurile, a casat integral hotărârea primei instanțe și a emis o nouă hotărâre, prin

care a admis acțiunea parțial, a anulat hotărârea Primăriei sat. Elizaveta nr. 2/3 din

24 februarie 1989 privind permiterea construcției casei individuale în sat. XXXXX,

str. XXXXX, pe numele Iuliei Patrașcu, a anulat titlul de autentificare a dreptului

deținătorului de teren nr. 834 din 10 iunie 2003 eliberat de Primăria sat. Elizaveta pe

numele Iuliei Patrașcu și procesul-verbal de recepție finală nr. 1 din 24 mai 2005 a

casei de locuit situate în sat. XXXXX, str. XXXXX, pe numele Iuliei Patrașcu și a

încasat de la Iulia Patrașcu în beneficiul Anei Patrașco cheltuielile de judecată în

mărime de 3 000 de lei, iar în rest a respins acțiunea ca fiind neîntemeiată.

Este de menționat că, Ana Patrașco, reprezentată de avocatul Valentina

Moruz, declarând recurs, a invocat dezacordul cu decizia instanței de apel doar în

partea respingerii pretențiilor cu privire la declararea nulității contractului de

vânzare-cumpărare a imobilului și recunoașterea dreptului de proprietate în

devălmășie asupra casei de locuit și terenului.

La caz, se reține că instanța de apel, respingând pretenția cu privire la

declararea nulității contractului de vânzare-cumpărare a imobilului nr. 764 din

31 ianuarie 2008 încheiat între Iulia Patrașcu și Larisa Railean, Dumitru Railean, cu

încetarea cu efect retroactiv din momentul încheierii, a conchis că, având în vedere

prevederile art. 123 alin. (2) CPC, pe o cauză civilă similară prezentului litigiu, prin

hotărârea din 24 decembrie 2012 a Judecătoriei Bălți (irevocabilă în această parte),

a fost respinsă cerința înaintată de Ana Patrașco privind declararea nulității

contractului de vânzare-cumpărare a imobilului nr. 764 din 31 ianuarie 2008,

deoarece Larisa Railean și Dumitru Railean au fost considerați, în virtutea legii,

cumpărători de buna-credință.

Instanța de recurs conchide, însă, că o astfel de concluzie a instanței de apel

este una pripită, fapt ce rezultă din nedeterminarea exactă a naturii juridice a

litigiului, criteriu, care presupune prin sine lămurirea completă și certă a situației de

fapt sub toate aspectele.

Așadar, în conformitate cu art. 373 alin. (1) CPC, instanța de apel verifică, în

limitele cererii de apel, ale referințelor și obiecțiilor înaintate, legalitatea și

temeinicia hotărârii atacate în ceea ce privește constatarea circumstanțelor de fapt și

aplicarea legii în primă instanță.

Reieșind din limitele judecării apelului consfințite în norma enunțată și din

specificul obiectului acțiunii în cauză, instanța de recurs reține că, contrar acestor

prevederi legale, instanța de apel, judecând apelurile, a trecut în mod superficial

asupra motivelor invocate în apel, circumstanțelor cauzei și cadrului legal aplicabil

speței, fără a da o apreciere cuvenită pretențiilor formulate în prezentul litigiu în

raport cu materialul probator și normele de drept ce reglementează acest aspect.

Astfel, instanța de recurs constată că pe lângă faptul că la materialele dosarului

lipsește hotărârea din 24 decembrie 2012 a Judecătoriei Bălți, la care face referire

instanța de apel, din conținutul deciziei din 6 iunie 2013 a Curții de Apel Bălți, prin

9

care a fost menținută hotărârea enunțată în partea declarării nulității contractului de

vânzare-cumpărare a imobilului din 31 ianuarie 2008, încheiat între Iulia Patrașcu,

Larisa Railean și Dumitru Railean, rezultă că instanța de apel a considerat respectiva

cerință ca neîntemeiată reieșind din faptul că în cauza dată Larisa Railean și Dumitru

Railean dețineau calitatea procesuală de intervenienți accesorii, care sunt limitați în

drepturi și obligațiuni procedurale în comparație cu reclamantul și pârâtul.

Drept urmare, descrierea instanței de apel în decizia recurată a circumstanțelor

ce țin de calitatea de dobânditor de bună-credință a familiei Railean și aplicabilitatea

la caz a prevederilor art. 123 CPC rămâne neînțeleasă.

Mai cu seamă acesta că, în lumina legislației civile în redacția până la 1 martie

2019 (art. 307 alin. (1) Cod civil), buna-credință se prezumă și nu se constată,

instanța de apel urma să examineze cerința dată a Anei Patrașco, prin prisma

argumentelor invocate de Ana Patrașco, mai cu seamă că în prezenta cauză Larisa

Railean și Dumitru Railean au deja calitatea procesuală de pârâți.

Un alt aspect, ce este lipsit de claritate în soluția instanței de apel în partea

contestată, este și reținerea instanței de respingere a cerinței cu privire la

recunoașterea dreptului de proprietate în devălmășie al Anei Patrașco asupra casei

de locuit și terenului deoarece la moment nu există careva bunuri ce ar putea fi

declarate proprietate comună în devălmășie, casa de locuit și terenul situate în

sat. XXXXX, str. XXXXX, la moment, fiind proprietatea Larisei Railean și a lui

Dumitru Railean, astfel acest capăt de cerințe rămânând fără examinare minuțioasă.

Mai mult, aceasta în situația în care prin sentința irevocabilă de condamnare a

Iuliei Patrașco, a fost constatat cert că, prin folosirea documentelor oficial false, Iulia

Patrașco ilegal a înregistrat pe numele său dreptul de proprietate asupra bunului

imobil din sat. XXXXX, str. XXXXX, prin ce a lezat dreptul de proprietate al Anei

Patrașco, succesorul defunctului Serghei Patrașco.

Sub aspectul celor sus relatate se constată că soluția instanței de apel în partea

respingerii pretențiilor cu privire la declararea nulității contractului de vânzare-

cumpărare a imobilului și recunoașterea dreptului de proprietate în devălmășie

asupra casei de locuit și terenului nu conține o argumentare clară din care să rezulte

procesul deliberării și adoptării soluției la care s-a ajuns, astfel, instanța de recurs

fiind în imposibilitatea să exercite controlul judiciar asupra unei asemenea soluții și

să verifice temeinicia și legalitatea în această a hotărârii atacate cu privire la oricare

dintre motivele prevăzute de lege.

Față de cele de preced, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

lărgit al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a admite recursul, de a

casa decizia instanței de apel în partea respingerii pretențiilor cu privire la declararea

nulității contractului de vânzare-cumpărare a imobilului și recunoașterea dreptului

de proprietate în devălmășie asupra casei de locuit și terenului și de a remite cauza

în partea dată spre rejudecare în instanța de apel, deoarece eroarea judiciară nu poate

fi corectată de instanța de recurs.

La rejudecarea cauzei instanța de apel urmează să țină cont de cele menționate

și rejudecând-o, să emită o hotărâre întemeiată și legală.

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții

Supreme de Justiție, la acest capitol, va menționa că, deși art. 445 alin. (1) lit. c) CPC

indică că, trimiterea cauzei spre rejudecare în instanța de apel poate avea loc doar o

10

singură dată, specificarea dată a fost concepută de legiuitor ca o dispoziție edictată

în favoarea părților, urmărindu-se soluționarea într-un termen rezonabil a cauzelor.

În speță, însă, aplicarea acestei dispoziții este în defavoarea recurentei, care ar

putea produce acesteia daune mult mai mari decât trimiterea spre rejudecare a

cauzei.

Având în vedere că în rest decizia instanței de apel nu a fost contestată,

instanța de recurs, prin prisma dispozițiilor art. 442 alin. (1) CPC, care prevede că

judecând recursul declarat împotriva deciziei date în apel, instanța verifică, în

limitele invocate în recurs și în baza referinței depuse de către intimat, legalitatea

hotărârii atacate, fără a administra noi dovezi, nu se va expune cu privire la

temeinicia sau netemeinicia deciziei instanței de apel în partea necontestată.

În conformitate cu articolul 445 alin. (1) lit. c) CPC, Colegiul civil, comercial

și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție

decide:

Se admite recursul declarat de Ana Patrașco, reprezentată de avocatul

Valentina Moruz.

Se casează în parte decizia din 21 octombrie 2020 a Curții de Apel Bălți, în

cauza civilă la cererea de chemare în judecată a Anei Patrașco împotriva Primăriei

și Consiliului sat. Elizaveta, Iuliei Patrașcu, Larisei Railean și lui Dumitru Railean

cu privire la repunerea în termen a acțiunii, anularea actelor administrative,

declararea nulității contractului de vânzare-cumpărare a imobilului, recunoașterea

dreptului de proprietate în devălmășie cu restituirea bunului imobil, radierea

înscrierii din Registrul bunurilor imobile, repararea prejudiciului moral și încasarea

cheltuielilor de judecat în partea respingerii pretențiilor cu privire la declararea

nulității contractului de vânzare-cumpărare a imobilului și recunoașterea dreptului

de proprietate în devălmășie asupra casei de locuit și terenului, cu remiterea cauzei

în această parte spre rejudecare la Curtea de Apel Bălți, în alt complet de judecată.

Decizia nu se supune niciunei căi de atac.

Președintele ședinței,

judecătorul Ala Cobăneanu

Judecătorii Iurie Bejenaru

Dumitru Mardari

Mariana Pitic

Nina Vascan

11