2ra-827/22 — cu privire la constatarea incalcarii dretului la executarea in termen rezonabil a hotaririi judecatoresti, repararea prejudiciului moral, material

2ra-827/22 — cu privire la constatarea incalcarii dretului la executarea in termen rezonabil a hotaririi judecatoresti, repararea prejudiciului moral, material (Curtea Supremă de Justiție, 2022)

Dosarul nr. 2ra-827/22

2-21093392-01-2ra-13062022

Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Centru – G. Stratulat

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău – V. Cotorobai, D. Dulghieru, A, Malîi

ÎNCHEIERE

20 iulie 2022 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele completului, judecătorul Svetlana Filincova

judecătorii Galina Stratulat

Maria Ghervas

examinând admisibilitatea recursurilor declarate de către Andrei Prodius,

reprezentat de avocatul Natalia Culeac-Reul și Ministerul Justiției al Republicii

Moldova,

în cauza civilă intentată la cererea de chemare în judecată depusă de către

Andrei Prodius împotriva Ministerului Justiției al Republicii Moldova, intervenienți

accesorii Consiliul municipal Chișinău și executorul judecătoresc Svetlana Guțu cu

privire la constatarea încălcării dreptului la executarea în termen rezonabil a hotărârii

judecătorești, repararea prejudiciului moral, material și a cheltuielilor de judecată,

împotriva deciziei din 21 aprilie 2022 a Curții de Apel Chișinău, prin care s-

au respins apelurile depuse de către Andrei Prodius, Ministerul Justiției al Republicii

Moldova și s-a menținut hotărârea din 04 octombrie 2021 a Judecătoriei Chișinău,

sediul Centru,

constată:

La data de 21 iunie 2021 Andrei Prodius a depus cerere de chemare în judecată

împotriva Ministerului Justiției al Republicii Moldova, intervenienți accesorii

Consiliul mun. Chișinău și executorul judecătoresc Svetlana Guțu, prin care a

solicitat constatarea încălcării dreptului la executarea în termen rezonabil a hotărârii

judecătorești, repararea prejudiciului moral, material și a cheltuielilor de judecată.

În motivarea acțiunii reclamantul Andrei Prodius a menționat că prin

hotărârea din 10 martie 2009 a Curții de Apel Chișinău, menținută prin decizia din

16 septembrie 2009 a Curții Supreme de Justiție, Consiliul municipal Chișinău a fost

obligat să-i acorde lui și membrilor familiei sale spațiu locativ sub formă de

apartament sau casă separată în conformitate cu normele stabilite de legislația

locativă în vigoare.

Reclamantul consideră că i-au fost încălcate drepturile garantate de art. 6 din

Convenția Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților

Fundamentale și art. 1 al Protocolului Adițional la Convenția menționată, și anume,

1

dreptul la judecarea în termen rezonabil a cauzei, dreptul de acces la justiție și

dreptul la protecția proprietății, deoarece Hotărârea din 10 martie 2009 a Curții de

Apel Chișinău, menținută prin decizia din 16 septembrie 2009 a Curții Supreme de

Justiție, nu este executată nici până în prezent.

La demersul adresat Șefului oficiului de executare a sectorului Centru mun.

Chișinău privind executarea hotărârii din 10 martie 2009 a Curții de Apel Chișinău,

a fost informat că organele publice locale nu poate executa hotărârea instanței de

judecată, având în vedere lipsa de resurse financiare și criza acută de spații locative.

Respectiv, a depus o cerere la Curtea Europeană a Drepturilor Omului,

înregistrată cu nr. 44894/13 Prodius c/Moldovei, iar cauza a fost conexată la cauza

IAL Texgal Aurica SA c/Moldovei, împreună cu alte 60 de cereri, decizia din 24

septembrie 2015 fiind comunicată Guvernului Republicii Moldova.

Reclamantul a mai comunicat că la data de 05 octombrie 2018 a depus cererea

de chemare în judecată împotriva Ministerului Justiției al Republicii Moldova, prin

care a solicitat repararea prejudiciului moral și material cauzat prin încălcarea

dreptului la executarea în termen rezonabil a hotărârii judecătorești, pentru perioada

04 iulie 2016-04 octombrie 2018. Cererea de chemare în judecată a fost respinsă prin

hotărârea din 13 decembrie 2018 a Judecătoria Chișinău, sediul Buiucani, care a fost

casată prin decizia din 21 mai 2019 a Curții de Apel Chișinău, cu emiterea unei noi

hotărâri, prin care s-a constatat faptul încălcării dreptului lui Andrei Prodius la

executarea în termen rezonabil a hotărârii din 10 martie 2009 a Curții de Apel

Chișinău, cât și a art. 6 al Convenției Europene pentru Apărarea Drepturilor Omului

și Libertăților fundamentale de către statul Republica Moldova și întru recuperarea

acestui drept s-a dispus încasarea din contul bugetului de stat prin intermediul

Ministerului Justiției, în beneficiul lui Andrei Prodius prejudiciul moral în sumă de

25 000 lei și prejudiciul material în sumă de 84 000 lei. Decizia Curții de Apel

Chișinău a fost menținută prin încheierea din 18 septembrie 2019 a Curții Supreme

de Justiție.

Reclamantul a precizat că în prezenta cauza civilă solicită încasarea

prejudiciului material suportat pentru perioada de neexecutare a hotărârii

judecătorești 02 octombrie 2018-01 iulie 2021, în mărime de 133 556,82 lei, ce

constituie plata pentru chirie a unui apartament pentru 31 de luni de zile, fiind

confirmată prin recipise și contractul de locațiune, înregistrate la Direcția

Administrare Fiscală Râșcani.

Până la momentul depunerii prezentei cereri de chemare în judecată, decizia

din 10 martie 2009 a Curții de Apel Chișinău nu este executată, ceea ce a generat

cheltuieli suplimentare pentru închirierea unui spațiu locativ pentru dânsul și familia

sa.

Reclamantul a solicitat încasarea prejudiciului moral în mărime de 150 000

lei în temeiul Legii nr. 87 din 21 aprilie 2011, pentru neexecutarea hotărârii din 10

martie 2009 a Curții de Apel Chișinău, pentru perioada 02 octombrie 2018-01 iulie

2021, ori cuantumul prejudiciului calculat se încadrează în limitele admisibile în

practica judiciară a Curții Europene pentru Drepturile Omului și este în conformitate

cu Hotărârea Plenului Curții Supreme de Justiție nr. 8 din 24 decembrie 2012.

Astfel, din motivul neexecutării actelor judecătorești, i-a fost cauzat

prejudiciu material în mărime de 133 556,82 lei prin închirierea spațiului locativ în

2

perioada 02 octombrie 2018 - 01 iulie 2021, fapt confirmat prin contractul de

locațiune și recipise, precum și prejudiciu moral estimat la suma de 150 000 lei.

Prin hotărârea din 04 octombrie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru

s-a admis parțial cererea de chemare în judecată depusă de către Andrei Prodius.

S-a constatat faptul încălcării dreptului lui Andrei Prodius la executarea în

termen rezonabil a hotărârii judecătorești.

S-a încasat din bugetul de stat prin intermediul Ministerului Justiției în

beneficiul lui Andrei Prodius suma de 20 000 lei cu titlu de prejudiciu moral și

prejudiciul material în sumă de 133 556,82 lei pentru perioada 02 octombrie 2018-

01 iulie 2021, precum și suma de 4000 lei cu titlu de cheltuieli pentru acordarea

asistenței juridice.

În rest acțiunea s-a respins ca fiind neîntemeiată. (f.d. 189, 227-235, vol. I)

În susținerea concluziei sale instanța de apel a constatat că reieșind din

materialele cauzei, prevederile art. 2, 3, 4 din Legea privind repararea de către stat a

prejudiciului cauzat prin încălcarea dreptului la judecarea în termen rezonabil a

cauzei sau a dreptului la executarea în termen rezonabil a hotărârii judecătorești nr.

87 din 21 aprilie 2011, precum și art. 6 § 1 la Convenția Europeană pentru Apărarea

Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale instanța de fond întemeiat a

constatat încălcarea dreptului la executarea în termen rezonabil a hotărârii

judecătorești, ținând cont de faptul că decizia din 10 martie 2009 a Curții de Apel

Chișinău nu a fost executată până la data examinării cauzei în instanța de apel.

De asemenea, instanța de apel a reținut că suma de 20 000 lei cu titlu de

prejudiciu moral este suficientă pentru acoperirea prejudiciului cauzat pentru

neexecutarea hotărârii, este proporțională cu sumele acordate de instanțele naționale,

cât și de Curtea Europeană pe cauze similare.

Ministerul Justiției al Republicii Moldova cât și Andrei Prodius, reprezentat

de avocatul Natalia Culeac-Reul, în termen, au depus cereri de apel împotriva

hotărârii din 04 octombrie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru.

Prin decizia din 21 aprilie 2022 a Curții de Apel Chișinău s-au respins

apelurile declarate de către Andrei Prodius și Ministerul Justiției al Republicii

Moldova.

S-a menținut hotărârea din 04 octombrie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul

Centru, emisă în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de către

Andrei Prodius împotriva Ministerului Justiției al Republicii Moldova, intervenienți

accesorii Consiliul municipal Chișinău și executorul judecătoresc Svetlana Guțu cu

privire la constatarea încălcării dreptului la executarea în termen rezonabil a hotărârii

judecătorești, repararea prejudiciului moral, material și a cheltuielilor de judecată.

(f.d. 75, 76-87, vol. II)

La data de 24 mai 2022 Andrei Prodius, reprezentat de avocatul Natalia

Culeac-Reul, a declarat recurs, solicitând admiterea recursului, casarea în parte a

deciziei din 21 aprilie 2022 a Curții de Apel Chișinău și a hotărârii din 04 octombrie

2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, și anume, în partea pretențiilor privind

repararea prejudiciului moral și a cheltuielilor pentru acordarea asistenței juridice,

cu pronunțarea unei noi decizii de admitere integrală a pretențiilor din acțiune. (f.d.

92-117, vol. II)

3

În motivarea recursului a invocat că instanța de apel a încălcat esențial și a

aplicat eronat normele de drept material și procedural prevăzute de art. 432 din

Codul de procedură civilă și art. 14 alin. (1), 2036, 2037 din Codul civil.

Reprezentantul recurentului a reiterat circumstanțele de fapt și de drept

evocate în instanțele ierarhic inferioare, invocând că suma prejudiciului moral

solicitată a fi încasată pentru perioada 02 octombrie 2018-01 iulie 2021 este

întemeiată în baza Legii nr. 87 din 21 aprilie 2011 și se încadrează în sumele acordate

de CEDO pe cauze similare, cât și conform Hotărârii Plenului Curții Supreme de

Justiție nr. 08 din 24.12.2012.

La data de 30 iunie 2022 Ministerul Justiției al Republicii Moldova a declarat

recurs, solicitând admiterea recursului, casarea deciziei din 21 aprilie 2022 a Curții

de Apel Chișinău și a hotărârii din 04 octombrie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul

Centru, cu emiterea unei noi hotărâri, prin care a respinge acțiunea ca fiind

neîntemeiată. (f.d. 123-130, vol. II)

În motivarea recursului recurentul a invocat că concluziile instanțelor ierarhic

inferioare derivă parțial din aprecierea eronată a normelor de drept material ce

reglementează examinarea acțiunilor privind repararea de către stat a prejudiciului

cauzat prin încălcarea dreptului la executarea în termen rezonabil a hotărârii

judecătorești.

De asemenea, instanțele au ignorat prevederile Codului de executare și a Legii

privind executorii judecătorești nr. 113 din 17 iunie 2010, care reglementează expres

că executarea începe de la cererea creditorului. În acest sens, orice acțiune ale

executorului judecătoresc, în vederea executării documentului executoriu, necesită

cererea creditorului.

Andrei Prodius, invocând substanța art. 6 CEDO violarea drepturilor la un

proces echitabil prin neexecutarea în termen rezonabil a hotărârii judecătorești, nu a

confirmat existența culpabilității organelor de executare în procesul de executare a

hotărârii judecătorești irevocabile. Astfel, prevederile Legii nr. 87 din 21 aprilie

2011 nu acordă dreptul în mod automat la prejudiciul moral, în lipsa dovezilor că

persoana a suferit un prejudiciu în urma încălcării dreptului garantat de lege.

Totodată, recurentul a menționat că instanța de apel nu a ținut cont de cerința

fundamentală față de despăgubirea prejudiciului moral, care constă în faptul că la

determinarea despăgubirilor care acordă o satisfacție echitabilă părții în proces, în

speță intimatului, obligatoriu se vor lua în considerare toate circumstanțele relevante

ale cauzei.

Referitor la soluțiile instanțelor ierarhic inferioare privind încasarea

prejudiciului material instanța de apel nejustificat și neîntemeiat a menținut și în

această parte hotărârea instanței de fond, nu a ținut cont de Hotărârea Guvernului nr.

646 din 10 iulie 2018, prin care a fost aprobat Regulamentul cu privire la modul de

achitare a indemnizației pentru închirierea spațiului locativ funcționarilor publici cu

statut special din cadrul Ministerului Afacerilor Interne.

În conformitate cu articolul 433 lit. a), b), c) și d) din Codul de procedură

civilă, instanța de judecată a verificat dacă actul judecătoresc poate fi atacat cu

recurs, dacă cererea dedusă judecății este formulată de persoana îndreptățită, dacă

aceasta nu a fost depusă în mod repetat și dacă a fost declarată în termen.

Completul constată că, în speță, cererile de recurs sunt îndreptate împotriva

deciziei din 21 aprilie 2022 a Curții de Apel Chișinău, care intră în categoria de acte

4

specificate în articolul 429 alin. (1) din Codul de procedură civilă. De asemenea,

acestea sunt depuse de către Andrei Prodius și Ministerul Justiției al Republicii

Moldova, care au calitatea procesuală de reclamant și pârât și sunt îndreptățiți să o

conteste, nefiind depuse repetat.

În conformitate cu art. 434 alin. (1) din Codul de procedură civilă, recursul se

declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau deciziei integrale,

dacă legea nu prevede altfel.

Curtea de Apel Chișinău a pronunțat decizia contestată la data de 21 aprilie

2022.

Materialele cauzei atestă că decizia motivată a fost expediată în adresa

recurenților Ministerul Justiției al Republicii Moldova, avocatului Natalia Culeac-

Reul la data de 23 mai 2022 prin intermediul poștei electronice și lui Andrei Prodius

prin poștă. (f.d. 88, vol. II)

Astfel, recursurile declarate la 24 mai 2022 de către Andrei Prodius,

reprezentat de avocatul Natalia Culeac-Reul și la 30 iunie 2022 de către Ministerul

Justiției al Republicii Moldova, sunt în termen.

La data de 13 iunie 2022 și la 01 iulie 2022, Curtea Supremă de Justiție a

notificat participanților copiile recursurilor motivate, explicându-le dreptul de a

depune referință asupra criticilor formulate în recursuri.

Examinând admisibilitatea recursurilor, fără prezența participanților la proces,

în acord cu procedura specificată la articolul 440 din Codul de procedură civilă,

completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție consideră că cererile de recurs formulate de către Andrei

Prodius, reprezentat de avocatul Natalia Culeac-Reul și Ministerul Justiției al

Republicii Moldova, sunt inadmisibile, pentru motivele ce succed.

Verificând motivele de casare, invocate în recursuri, completul Colegiului

atestă că acestea nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și

(4) din Codul de procedură civilă, deoarece se referă la dezacordul recurenților cu

soluția pronunțata de către instanța de apel, însă, nu relevă încălcarea esențială sau

aplicarea eronată a normelor de drept material sau procedural, respectiv nu constituie

temei de casare a deciziei recurate.

Totodată, completul de admisibilitate reține că recursurile exercitate conform

Secțiunii a II-a au caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și

procedural, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia ei în fapt.

Urmează a fi reiterat că procedura admisibilității constă în verificarea faptului,

dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele prevăzute în art. 432 alin. (2),

(3) și (4) din Codul de procedură civilă.

În conformitate cu prevederilor art. 432 alin. (1) din Codul de procedură civilă

părțile și alți participanți la proces sunt în drept să declarare recurs în cazul în care

se invocă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau

a normelor de drept procesual.

Aliniatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se

consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcare sau

aplicate eronat, iar alin. (4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele indicate

la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în

care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a cauzei sau în cazul

în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța

5

judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea

drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

În conformitate cu art. 433 lit. a) din Codul de procedură civilă cererea de

recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în

temeiurile prevăzute la art. 432, alin. (2), (3) și (4).

Totodată, potrivit jurisprudenței CEDO, recursul trebuie să fie efectiv, adică

să fie capabil să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere, la fel recursul trebuie

să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri, pe când în recursurile

declarate de către Andrei Prodius, reprezentat de avocatul Natalia Culeac-Reul și

Ministerul Justiției al Republicii Moldova, asemenea aspecte nu se regăsesc.

În speță, completul Colegiului menționează că recursurile în cauză conțin

obiecții de fapt și de drept, care deja au fost studiate și verificate de către instanța de

apel, primind o apreciere corespunzătoare.

În consecință, nu există aparența unei încălcări a dreptului recurentului la

soluționarea tuturor argumentelor cu privire la judecarea cauzei în apel, în modul în

care este garantat de art. 6 § 1 al Convenției.

Drept urmare, se reține că argumentele invocate de către recurenți nu pot

constitui temei de admisibilitate a recursurilor, deoarece nu denotă încălcarea

esențială sau aplicarea eronată a normei de drept material sau a normei de drept

procesual, așa cum formal invocă Andrei Prodius, reprezentat de avocatul Natalia

Culeac-Reul și Ministerul Justiției al Republicii Moldova și, respectiv, nu constituie

temei de casare a deciziei recurate.

În astfel de circumstanțe, completul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a

considera recursurile declarate de către Andrei Prodius, reprezentat de avocatul

Natalia Culeac-Reul și Ministerul Justiției al Republicii Moldova, ca fiind

inadmisibile.

Conform celor expuse, în temeiul art. 431 alin. (1) și (2), art. 433 lit. a), 440

alin. (1) și (11) din Codul de procedură civilă, completul Colegiului civil, comercial

și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

dispune:

Se consideră inadmisibile recursurile declarate de către Andrei Prodius,

reprezentat de avocatul Natalia Culeac-Reul și Ministerul Justiției al Republicii

Moldova împotriva deciziei din 21 aprilie 2022 a Curții de Apel Chișinău.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Svetlana Filincova

judecătorii Galina Stratulat

Maria Ghervas

6