2ra-679/22 — constatarea faptului acceptarii succesiunii
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- constatarea faptului acceptarii succesiunii
- Temei legal
- temeiurile declararii recursului
2ra-679/22 — constatarea faptului acceptarii succesiunii (Curtea Supremă de Justiție, 2022)
Dosarul nr. 2ra-679/22
2-21073392-01-2ra-17052022
Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Centru (jud: D. Sîrbu)
Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud: L. Pruteanu, Iu. Cotruță, I. Țurcan)
ÎNCHEIERE
15 iulie 2022 mun. Chișinău
Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ
al Curții Supreme de Justiție
în componența:
Președintele completului, judecătorul Maria Ghervas
judecătorii Victor Burduh
Mariana Pitic
examinând chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de Mereuțan
Dumitru, reprezentat de avocatul Sorochin Iuri,
în cauza civilă, la cererea depusă de Mereuțan Dumitru cu privire la constatarea
faptului acceptării succesiunii,
împotriva deciziei din 08 februarie 2022 a Curții de Apel Chișinău, prin care a fost
respins apelul declarat de către Mereuțan Dumitru, reprezentat de avocatul Sorochin Iuri
și a fost menținută hotărârea din 12 iulie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru,
c o n s t a t ă:
La data de 11 mai 2021, petiționarul Mereuțan Dumitru s-a adresat în instanță cu o
cerere în procedură specială, persoană interesată Mereuțan Emilia, Serviciul Fiscal de
Stat, Direcția Generală Administrare Fiscală mun. Chișinău, solicitând constatarea
faptului acceptării succesiunii a masei succesorale rămasă după decesul tatălui
Mereuțan Nicolae Dumitru, a.n. 05 mai 1931, decedat la 27 decembrie 1994.
În motivarea cererii petiționarul a indicat că, la 27 decembrie 1994 a decedat tatăl
său, Mereuțan Nicolae.
A indicat petiționarul că, după decesul lui Mereuțan Nicolae, este titular al
dreptului de moștenire asupra tuturor bunurilor imobile. Ultimul domiciliu al
defunctului fiind înregistrat în mun. Chișinău, or. Vadul lui Vodă, satul Vatra, str. Vlad
Țepeș 1 A. Iar, în calitate de moștenitor de gradul I al defunctului a îngrijit de bunurile
incluse în patrimoniul succesoral și a suportat cheltuielile de înmormântare.
Petiționarul a susținut că nu a depus la notar cerere de acceptare a succesiunii
deoarece nu a cunoscut legislația în vigoare și modul de deschidere a procedurii de
acceptare a succesiunii, dar a intrat în posesia bunurilor imobile ale defunctului, le
administrează, îngrijește, face ordine, reparație și își are domiciliul înregistrat în
imobilul ce a aparținut cu drept de proprietate defunctului.
În drept, Mereuțan Dumitru își întemeiază cererea conform prevederilor art. 564,
566, 581, 582 din Codul Civil (în redacția în vigoare la data survenirii decesului lui
Mereuțan Nicolae), art.281-285 CPC.
Prin hotărârea din 12 iulie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, cererea a
fost admisă. S-a constatat faptul acceptării succesiunii a masei succesorale rămase, de
către petiționarul Mereuțan Dumitru, după decesul defunctului Mereuțan Nicolai,
decedat la 27 decembrie 1994.
La data de 19 iulie 2021, Mereuțan Dumitru, reprezentat de avocatul Sorochin Iuri
a declarat apel nemotivat, iar la 05 octombrie 2021 a depus cererea de apel motivată
împotriva hotărârii instanței de fond, solicitând casarea parțială a acesteia, cu emiterea
unei noi hotărâri prin care taxa de stat să fie încasată în mod solidar de la persoanele
interesate.
Prin decizia din 08 februarie 2022 a Curții de Apel Chișinău, a fost respins apelul
declarat de Mereuțan Dumitru, reprezentat de avocatul Sorochin Iuri și a fost menținută
hotărârea din 12 iulie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru.
Pentru a decide astfel instanța de apel a notat că, prin intrarea în posesiune de fapt
se înțelege administrarea, asigurarea, exercitarea folosinței asupra bunurilor
succesorale, perceperea chiriei de la locatarii care locuiesc în casa defunctului, achitarea
cheltuielilor comunale aferente imobilului din masa succesorală, plata impozitelor și
alte acte ce demonstrează intenția moștenitorului de a accepta moștenirea , ceea ce a
fost demonstrat în prezenta speță, reclamantul/apelantul a întreprins acțiuni de intrare
în posesiune, ceea ce denotă că pretenția cu privire la constatarea faptului acceptării
succesiunii ce rezultă din stabilirea faptului juridic prin intrarea în posesiune este una
întemeiată, legal fiind admisă de către instanța de fond.
Cu referire la argumentul apelantului precum că în cazul admiterii cererii în
procedură specială, taxa de stat pentru cererile examinate în procedură specială urmează
a fi încasată în mod solidar din contul persoanelor interesate, instanța de apel a
considerat-o nejustificată legal, în condițiile în care persoanele interesate nu sunt părți
în proces, acestea neavând obligația în temeiul art. 94 CPC să compenseze cheltuielile
de judecată.
La 09 februarie 2022, Mereuțan Dumitru, reprezentat de avocatul Sorochin Iuri a
declarat recurs împotriva deciziei instanței de apel, solicitând admiterea recursului,
casarea deciziei din 08 februarie 2022 a Curții de Apel Chișinău și a hotărârii din 12
iulie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, în partea respingerii încăsării taxei de
stat din contul persoanelor interesate cu emiterea unei hotărâri noi în această parte prin
care să fie încasată taxa de stat.
În motivarea recursului a indicat că, nu este de acord cu decizia instanței de apel și
hotărârea primei instanțe în partea respingerii încasării taxei de stat, fiind aplicată și
interpretată eronat normele de drept material, circumstanțele cauzei nu au fost
constatate și elucidate pe deplin, din care considerente hotărârile instanțelor inferioare
urmează a fi casate în partea contestată.
În conformitate cu art. 434 alin. (1) din Codul de procedură civilă, recursul se
declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale, dacă
legea nu prevede altfel.
Curtea de Apel Chișinău a pronunțat decizia la 08 februarie 2022.
Din actele cauzei rezultă că decizia motivată a instanței de apel a fost expediată la
adresa poștală a recurentului la 04 mai 2022, inclusiv la adresa electronică a avocatului
Sorochin Iuri (f.d. 72).
Astfel, recursul declarat la 09 februarie 2022, este în termen.
La 17 mai 2022, în adresa intimaților a fost expediată copia recursului declarat de
Mereuțan Dumitru, reprezentat de avocatul Sorochin Iuri cu înștiințarea despre
necesitatea depunerii referinței (f.d. 85).
Prin referința depusă la data de 23 mai 2022, Serviciul Fiscal de Stat a solicitat
declararea recursul ca fiind inadmisibil.
Examinând temeiurile recursului formulate doar în partea respingerii încăsării
taxei de stat din contul persoanelor interesate, în raport cu materialele cauzei civile,
completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme
de Justiție consideră că recursul este inadmisibil, din următoarele motive.
În conformitate cu art. 432 din Codul de procedură civilă, părțile și alți participanți
la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială
sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural.
Se consideră că normele de drept material au fost încălcate sau aplicate eronat în
cazul în care instanța judecătorească:
a) nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată;
b) a aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată;
b1) a aplicat o lege care a fost declarată neconstituțională;
c) a interpretat în mod eronat legea;
d) a aplicat în mod eronat analogia legii sau analogia dreptului.
Se consideră că normele de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat în
cazul în care:
a) cauza a fost judecată de un judecător care nu avea dreptul să participe la
judecarea ei;
b) cauza a fost judecată în absența unui participant la proces căruia nu i s-a
comunicat locul, data și ora ședinței de judecată;
c) în judecarea cauzei au fost încălcate regulile privind limba de desfășurare a
procesului;
d) instanța a soluționat problema drepturilor unor persoane care nu au fost
implicate în proces;
e) în dosar lipsește procesul-verbal al ședinței de judecată;
f) hotărârea a fost pronunțată cu încălcarea competenței jurisdicționale.
Săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la alin. (3) constituie temei de
declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut
duce la soluționarea greșită a cauzei sau în cazul în care instanța de recurs consideră că
aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care
erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.
Temeiurile prevăzute la alin. (3) se iau în considerare de către instanță din oficiu.
În conformitate cu art. 433 lit. a) din Codul de procedură civilă, cererea de recurs
se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile
prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4).
Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții
Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de Mereuțan Dumitru, reprezentat de
avocatul Sorochin Iuri nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3)
și (4) din Codul de procedură civilă.
Prin urmare, argumentele invocate în recurs nu denotă încălcarea esențială sau
aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural de
către instanța de apel, respectiv, nu constituie temei de casare a deciziei recurate.
Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții
Supreme de Justiție reține că recursul exercitat asupra deciziilor instanțelor de apel are
caracter nedevolutiv și controlul judiciar se circumscrie doar asupra problemelor de
drept material și procedural, verificându-se în exclusivitate doar legalitatea deciziei, dar
nu și temeinicia ei în fapt.
În acest context, completul Colegiului civil, comercial și de contencios
administrativ al Curții Supreme de Justiție menționează și faptul că procedura
admisibilității constă în verificarea faptului dacă motivele invocate în recurs se
încadrează în cele prevăzute în art. 432 alin. (2), (3) și (4) din Codul de procedură
civilă.
Totodată, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al
Curții Supreme de Justiție notează că conform jurisprudenței Curții Europene a
Drepturilor Omului recursurile trebuie să fie efective, adică să fie capabile să ofere
îndreptarea situației prezentate în cerere, la fel recursul trebuie să posede puterea de a
îndrepta în mod direct starea de lucruri (cauza Rebai și alții contra Franței, nr.
26561/1995 din 25 februarie 1995), pe când în recursul declarat de Mereuțan Dumitru,
reprezentat de avocatul Sorochin Iuri, asemenea aspecte nu se regăsesc.
În circumstanțele menționate, completul Colegiului civil, comercial și de
contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a
considera recursul declarat de Mereuțan Dumitru, reprezentat de avocatul Sorochin Iuri
ca inadmisibil.
În conformitate cu art. 431 alin. (2), 433 lit. a) și art. 440 alin. (1) din Codul de
procedură civilă, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al
Curții Supreme de Justiție
d i s p u n e:
Recursul declarat de Mereuțan Dumitru, reprezentat de avocatul Sorochin Iuri, se
consideră inadmisibil.
Încheierea este irevocabilă.
Președintele completului,
judecătorul Maria Ghervas
judecătorii Victor Burduh
Mariana Pitic