2ra-679/22 — constatarea faptului acceptarii succesiunii

Dosarul nr. 2ra-679/22 2-21073392-01-2ra-17052022 Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Centru (jud: D. Sîrbu) Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud: L. Pruteanu, Iu. Cotruță, I. Țurcan) ÎNCHEIERE 15 iulie 2022 mun.

Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție în componența: Președintele completului, judecătorul Maria Ghervas judecătorii Victor Burduh Mariana Pitic examinând chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de Mereuțan Dumitru, reprezentat de avocatul Sorochin Iuri, în cauza civilă, la cererea depusă de Mereuțan Dumitru cu privire la constatarea faptului acceptării succesiunii, împotriva deciziei din 08 februarie 2022 a Curții de Apel Chișinău, prin care a fost respins apelul declarat de către Mereuțan Dumitru, reprezentat de avocatul Sorochin Iuri și a fost menținută hotărârea din 12 iulie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, c o n s t a t ă: La data de 11 mai 2021, petiționarul Mereuțan Dumitru s-a adresat în instanță cu o cerere în procedură specială, persoană interesată Mereuțan Emilia, Serviciul Fiscal de Stat, Direcția Generală Administrare Fiscală mun.

Chișinău, solicitând constatarea faptului acceptării succesiunii a masei succesorale rămasă după decesul tatălui Mereuțan Nicolae Dumitru, a.n. 05 mai 1931, decedat la 27 decembrie 1994. În motivarea cererii petiționarul a indicat că, la 27 decembrie 1994 a decedat tatăl său, Mereuțan Nicolae. A indicat petiționarul că, după decesul lui Mereuțan Nicolae, este titular al dreptului de moștenire asupra tuturor bunurilor imobile. Ultimul domiciliu al defunctului fiind înregistrat în mun. Chișinău, or. Vadul lui Vodă, satul Vatra, str. Vlad Țepeș 1 A. Iar, în calitate de moștenitor de gradul I al defunctului a îngrijit de bunurile incluse în patrimoniul succesoral și a suportat cheltuielile de înmormântare.

Petiționarul a susținut că nu a depus la notar cerere de acceptare a succesiunii deoarece nu a cunoscut legislația în vigoare și modul de deschidere a procedurii de acceptare a succesiunii, dar a intrat în posesia bunurilor imobile ale defunctului, le administrează, îngrijește, face ordine, reparație și își are domiciliul înregistrat în imobilul ce a aparținut cu drept de proprietate defunctului. În drept, Mereuțan Dumitru își întemeiază cererea conform prevederilor art. 564, 566, 581, 582 din Codul Civil (în redacția în vigoare la data survenirii decesului lui Mereuțan Nicolae), art.281-285 CPC. Prin hotărârea din 12 iulie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, cererea a fost admisă.

S-a constatat faptul acceptării succesiunii a masei succesorale rămase, de către petiționarul Mereuțan Dumitru, după decesul defunctului Mereuțan Nicolai, decedat la 27 decembrie 1994. La data de 19 iulie 2021, Mereuțan Dumitru, reprezentat de avocatul Sorochin Iuri a declarat apel nemotivat, iar la 05 octombrie 2021 a depus cererea de apel motivată împotriva hotărârii instanței de fond, solicitând casarea parțială a acesteia, cu emiterea unei noi hotărâri prin care taxa de stat să fie încasată în mod solidar de la persoanele interesate. Prin decizia din 08 februarie 2022 a Curții de Apel Chișinău, a fost respins apelul declarat de Mereuțan Dumitru, reprezentat de avocatul Sorochin Iuri și a fost menținută hotărârea din 12 iulie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru.

Pentru a decide astfel instanța de apel a notat că, prin intrarea în posesiune de fapt se înțelege administrarea, asigurarea, exercitarea folosinței asupra bunurilor succesorale, perceperea chiriei de la locatarii care locuiesc în casa defunctului, achitarea cheltuielilor comunale aferente imobilului din masa succesorală, plata impozitelor și alte acte ce demonstrează intenția moștenitorului de a accepta moștenirea , ceea ce a fost demonstrat în prezenta speță, reclamantul/apelantul a întreprins acțiuni de intrare în posesiune, ceea ce denotă că pretenția cu privire la constatarea faptului acceptării succesiunii ce rezultă din stabilirea faptului juridic prin intrarea în posesiune este una întemeiată, legal fiind admisă de către instanța de fond.

Cu referire la argumentul apelantului precum că în cazul admiterii cererii în procedură specială, taxa de stat pentru cererile examinate în procedură specială urmează a fi încasată în mod solidar din contul persoanelor interesate, instanța de apel a considerat-o nejustificată legal, în condițiile în care persoanele interesate nu sunt părți în proces, acestea neavând obligația în temeiul art. 94 CPC să compenseze cheltuielile de judecată. La 09 februarie 2022, Mereuțan Dumitru, reprezentat de avocatul Sorochin Iuri a declarat recurs împotriva deciziei instanței de apel, solicitând admiterea recursului, casarea deciziei din 08 februarie 2022 a Curții de Apel Chișinău și a hotărârii din 12 iulie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, în partea respingerii încăsării taxei de stat din contul persoanelor interesate cu emiterea unei hotărâri noi în această parte prin care să fie încasată taxa de stat.

În motivarea recursului a indicat că, nu este de acord cu decizia instanței de apel și hotărârea primei instanțe în partea respingerii încasării taxei de stat, fiind aplicată și interpretată eronat normele de drept material, circumstanțele cauzei nu au fost constatate și elucidate pe deplin, din care considerente hotărârile instanțelor inferioare urmează a fi casate în partea contestată. În conformitate cu art. 434 alin. (1) din Codul de procedură civilă, recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale, dacă legea nu prevede altfel. Curtea de Apel Chișinău a pronunțat decizia la 08 februarie 2022. Din actele cauzei rezultă că decizia motivată a instanței de apel a fost expediată la adresa poștală a recurentului la 04 mai 2022, inclusiv la adresa electronică a avocatului Sorochin Iuri (f.d.

72). Astfel, recursul declarat la 09 februarie 2022, este în termen. La 17 mai 2022, în adresa intimaților a fost expediată copia recursului declarat de Mereuțan Dumitru, reprezentat de avocatul Sorochin Iuri cu înștiințarea despre necesitatea depunerii referinței (f.d. 85). Prin referința depusă la data de 23 mai 2022, Serviciul Fiscal de Stat a solicitat declararea recursul ca fiind inadmisibil. Examinând temeiurile recursului formulate doar în partea respingerii încăsării taxei de stat din contul persoanelor interesate, în raport cu materialele cauzei civile, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul este inadmisibil, din următoarele motive.

În conformitate cu art. 432 din Codul de procedură civilă, părțile și alți participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural. Se consideră că normele de drept material au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care instanța judecătorească: a) nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată; b) a aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată; b1) a aplicat o lege care a fost declarată neconstituțională; c) a interpretat în mod eronat legea; d) a aplicat în mod eronat analogia legii sau analogia dreptului.

Se consideră că normele de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care: a) cauza a fost judecată de un judecător care nu avea dreptul să participe la judecarea ei; b) cauza a fost judecată în absența unui participant la proces căruia nu i s-a comunicat locul, data și ora ședinței de judecată; c) în judecarea cauzei au fost încălcate regulile privind limba de desfășurare a procesului; d) instanța a soluționat problema drepturilor unor persoane care nu au fost implicate în proces; e) în dosar lipsește procesul-verbal al ședinței de judecată; f) hotărârea a fost pronunțată cu încălcarea competenței jurisdicționale.

Săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a cauzei sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului. Temeiurile prevăzute la alin. (3) se iau în considerare de către instanță din oficiu.

În conformitate cu art. 433 lit. a) din Codul de procedură civilă, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4). Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de Mereuțan Dumitru, reprezentat de avocatul Sorochin Iuri nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) din Codul de procedură civilă. Prin urmare, argumentele invocate în recurs nu denotă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural de către instanța de apel, respectiv, nu constituie temei de casare a deciziei recurate.

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție reține că recursul exercitat asupra deciziilor instanțelor de apel are caracter nedevolutiv și controlul judiciar se circumscrie doar asupra problemelor de drept material și procedural, verificându-se în exclusivitate doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia ei în fapt. În acest context, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție menționează și faptul că procedura admisibilității constă în verificarea faptului dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele prevăzute în art. 432 alin. (2), (3) și (4) din Codul de procedură civilă.

Totodată, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție notează că conform jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului recursurile trebuie să fie efective, adică să fie capabile să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere, la fel recursul trebuie să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri (cauza Rebai și alții contra Franței, nr. 26561/1995 din 25 februarie 1995), pe când în recursul declarat de Mereuțan Dumitru, reprezentat de avocatul Sorochin Iuri, asemenea aspecte nu se regăsesc. În circumstanțele menționate, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a considera recursul declarat de Mereuțan Dumitru, reprezentat de avocatul Sorochin Iuri ca inadmisibil.

În conformitate cu art. 431 alin. (2), 433 lit. a) și art. 440 alin. (1) din Codul de procedură civilă, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție d i s p u n e: Recursul declarat de Mereuțan Dumitru, reprezentat de avocatul Sorochin Iuri, se consideră inadmisibil. Încheierea este irevocabilă. Președintele completului, judecătorul Maria Ghervas judecătorii Victor Burduh Mariana Pitic