2ra-315/19 — prelungirea termenului de acceptare a succesiunii

Dosarul nr.2ra-315/19 prima instanță: Judecătoria Bălți, sediul Central (E.Balan) instanța de apel:Curtea de Apel Bălți (E.Grumeza, N.Chircu, S.Procopciuc) Î N C H E I E R E 06 martie 2019 mun.

Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție, în componență: Președintele completului, judecătorul Mariana Pitic Judecătorii Galina Stratulat Iurie Bejenaru examinând chestiunea admisibilității recursului declarat de Draguțan Maria, reprezentată de avocatul Vlas Elena, în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Draguțan Maria împotriva lui Breahnă Ion, Ghețiu Tatiana, intervenient accesoriu notarul public Robu Ana, privind prelungirea termenului de acceptare a succesiunii, împotriva deciziei din 09 octombrie 2018 a Curții de Apel Bălți prin care a fost respins apelul declarat de Draguțan Maria și a fost menținută hotărârea din 06 august 2018 a Judecătoriei Bălți, sediul Central, c o n s t a t ă: La data de 05.06.2018 Draguțan Maria a depus cerere de chemare în judecată împotriva lui Breahnă Ion privind prelungirea termenului de acceptare a succesiunii rămase după decesul fiicei sale Breahnă Elena.

În motivarea acțiunii reclamanta Draguțan Maria a invocat că la 19 martie 2013 a decedat fiica sa, XXXXX. După decesul acesteia a rămas patrimoniul succesoral, compus din bunul imobil situat în XXXXX cu nr. cadastral XXXXX. A menționat că în toată această perioadă a fost în imposibilitate de a perfecta actele de succesiune, precum și a omis termenul acceptării succesiunii prevăzut de lege, deoarece era grav bolnavă, încadrată în grad de dizabilitate accentuat, cauza dizabilității fiind afecțiunea generală prin suferințe oculare. A indicat că după decesul fiicei a suferit nespus de mult, fapt care i-a cauzat înrăutățirea stării sănătății, iar pe parcursul acestei perioade a avut două intervenții chirurgicale la ochi, în urma cărora a fost nevoita să primească tratamente costisitoare și multă îngrijire medicală.

Anume din cauza stării sănătății a omis termenul pentru acceptarea succesiunii. 1 A relatat că Breahnă Ion a acceptat succesiunea după decesul soției sale, Breahnă Elena, dar nu a primit certificat de moștenitor și nici nu a perfectat actele de proprietate pe bunul imobil, fapt confirmat prin certificatul Serviciului Cadastral Teritorial Bălți, eliberat la 27.02.2018 și prin înregistrarea dosarului cadastral succesoral la notarul public Robu Ana. A solicitat Draguțan Maria prelungirea termenului de acceptare a succesiunii rămase după decesul fiicei sale Breahnă Elena, decedată la XXXXX și anume a imobilului situat în XXXXX. Prin încheierea din 28 iunie 2018 a Judecătoriei Bălți, sediul central s-a atras în proces în calitate de intervenient accesoriu notarul public Robu Ana.

Prin încheierea din 26 iulie 2018 a Judecătoriei Bălți, sediul central s-a atras în proces în calitate de copârât Ghețiu Tatiana. Prin hotărârea din 06 august 2018 a Judecătoriei Bălți, sediul central acțiunea a fost respinsă. Prin decizia din 09 octombrie 2018 a Curții de Apel Bălți a fost respins apelul declarat de Draguțan Maria și a fost menținută hotărârea din 06 august 2018 a Judecătoriei Bălți, sediul central. La adoptarea soluției sale instanța de apel a invocat că conform art. 1517 Cod civil, termenul de acceptare a succesiunii este de 6 luni de la data deschiderii ei. Conform art. 1519 Cod civil, termenul prevăzut la art.1517 poate fi prelungit de către instanța de judecată cu cel mult 6 luni.

Cu acordul celorlalți succesori care au acceptat succesiunea în termen, pot fi incluse în cercul moștenitorilor, fără a se adresa îninstanța de judecată, persoanele din clasa succesorală chemată la succesiune care au omis termenul menționat. În cazul prevăzut la alin.(1), succesorului i se acordă în natură partea ce i se cuvine din averea rămasă, iar în cazul imposibilității de a-i transmite în natură, echivalentul în bani al părții ce i se cuvine din averea rămasă. Instanța de apel a relatat că din materialele cauzei și declarațiile părților s-a constatat că Draguțan Maria a omis termenul de 6 luni pentru acceptarea succesiunii, de aceea s-a adresat cu acțiune civilă privind prelungirea termenului de acceptare a succesiunii, invocând drept temei încadrarea sa în grad de dizabilitate și starea sănătății precară.

Mai mult ca atît, Draguțan Maria a invocat drept temei de prelungire a termenului de acceptare a succesiunii invaliditatea sa, prezentând înscrisuri despre starea sănătății (f.d.8-14, 36, 37, 62, 63), din care instanța de apel a concluzionat că în perioada 06.06.2013-16.06.2013 dânsa s-a aflat la spital; este încadrată în grad de dizabilitate din anul 2004 cu XXXXX (f.d.14, 16, 87). Instanța de apel a invocat că perioada de 10 zile de aflare în spital a apelantei în anul 2013 nu putea influența la omiterea termenului de acceptare a succesiunii, care este de 6 luni.

Instanța de apel a concluzionat că Drăguțan Maria, cu adevărat era încadrată în grad de dizabilitate (XXXXX), însă această circumstanță nu a constituit impediment pentru adresare la notar cu cerere de acceptare a succesiunii, dat fiind că aceasta era aptă din punct de vedere fizic să se deplaseze la notar în acest scop, cu atît mai mult 2 că aceasta putea opta pentru expedierea în adresa notarului public a cererii privind acceptarea succesiunii prin intermediul Oficiului poștal sau a altor mijloace de comunicare, precum și să solicite acordarea, în conformitate cu prevederile art.38 al Legii nr.1453 din 08.11.2002 cu privire la notariat, perfectarea actelor solicitate la domiciliu, drept de care ultima nu s-a folosit.

La 12 decembrie 2018, Draguțan Maria, reprezentată de avocatul Vlas Elena a declarat recurs împotriva deciziei instanței de apel, solicitând casarea deciziei instanței de apel și a hotărârii primei instanțe, cu emiterea unei noi hotărâri de admitere integrală a acțiunii inițiale. În motivarea recursului s-a indicat că instanța de apel nu a constatat și elucidat toate circumstanțele necesare pentru examinarea obiectivă a cauzei, fiind aplicate eronat normele de drept material și procedural și nu a fost aplicată legea care trebuia să fie aplicată. În conformitate cu art. 434 Codul de procedură civilă, recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărîrii sau a deciziei integrale, dacă legea nu prevede altfel.

La data de 21 noiembrie 2018, decizia instanței de apel a fost publicată pe pagina web „Portalul instanțelor naționale de judecată”. Cauza dată poate fi găsită pe www.cac.instante.justice.md, în rubrica hotărâri. Curtea de Apel Bălți a pronunțat decizia la 09 octombrie 2018. Recurenta Drăguțan Maria a recepționat decizia instanței de apel la 26 noiembrie 2018 conform avizului de recepție (f.d.110). Astfel, recursul declarat la data de 12 decembrie 2018 este în termen. Examinând temeiurile recursului în raport cu materialele pricinii civile, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de Draguțan Maria, reprezentată de avocatul Vlas Elena este inadmisibil, din următoarele considerente.

În conformitate cu art. 432 alin. (1) Cod de procedură civilă, părțile și alți participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural. Alineatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat, iar alin. (4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a pricinii sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

Conform prevederilor art. 433 lit. a) Cod de procedură civilă, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin.(2), (3) și (4) Cod de procedură civilă. Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții 3 Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de Draguțan Maria, reprezentată de avocatul Vlas Elena, nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin.(2), (3) și (4) Cod de procedură civilă. Astfel, argumentele invocate în recursul declarat se referă la dezacordul recurentei cu soluția pronunțată de către instanța de apel, însă nu relevă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei recurate.

Totodată, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție reține că recursul exercitat conform secțiunii II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procedural, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia ei în fapt. În acest context, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție reiterează și faptul că procedura admisibilității constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele prevăzute în art. 432. alin.(2), (3) și (4) Cod de procedură civilă. În această ordine de idei, completul Colegiului precizează că, în contextul normelor procedurale din Secțiunea a II-a, Capitolul XXXVIII Cod de procedură civilă, instanța de recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de către instanțele de fond și de apel.

Forța atribuită unei probe sau alteia, coraportul dintre probe, suficiența probelor și concluziile făcute în urma probațiunii sunt în afara controlului instanței de recurs. Prin prisma art. 432 alin.(4) Cod de procedură civilă, instanța de recurs poate interveni în materia probațiunii doar sub aspect procedural și anume dacă se invocă că instanța de apel a apreciat în mod arbitrar probele, încălcând în mod flagrant regulile de apreciere a probelor stabilite în art. 130 Cod de procedură civilă, însă, din recursul declarat nu rezultă argumentul privind încălcarea flagrantă a regulilor de apreciere a probelor.

În acest sens, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a relevat în jurisprudența sa constantă, rezultînd din prevederile art. 6 § 1 al Convenției Europene pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, că nu se impune motivarea în detaliu a unei decizii prin care o instanță de recurs, întemeindu-se pe dispoziții legale specifice, respinge recursul declarat împotriva sentinței pronunțate de o instanță inferioară, ca fiind lipsit de șanse de succes (cauza Rebai și alții contra Franței, Comisia Europeană a Drepturilor Omului, 25 februarie 1995, nr.26561/1995). În circumstanțele menționate, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a recunoaște recursul declarat de Draguțan Maria, reprezentată de avocatul Vlas Elena, ca fiind inadmisibil.

În conformitate cu art. art. 433 lit. a), 440 alin. (1) Cod de procedură civilă, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție 4 d i s p u n e: Se consideră inadmisibil recursul declarat de Draguțan Maria, reprezentată de avocatul Vlas Elena. Încheierea este irevocabilă. Președintele completului, judecătorul Mariana Pitic Judecătorii Galina Stratulat Iurie Bejenaru 5