ÎNAPOI LA REZULTATE Curtea Supremă de Justiție
Sursă originală
CSJ 13.07.2022

2ra-773/22 — repararea prejudiciului material si moral

HOTĂRÂRE
13.07.2022
Pe scurt
Instanță
Curtea Supremă de Justiție
Obiect
repararea prejudiciului material si moral
Temei legal
Temeiurile inadmisibilitătii recursului
Citează această cauză
2ra-773/22 — repararea prejudiciului material si moral (Curtea Supremă de Justiție, 2022)

Dosarul nr. 2ra-773/22

2-21074173-01-2ra-30052022

prima instanță: Judecătoria Bălți, sediul central – A. Roșca

instanța de apel: Curtea de Apel Bălți – S. Procopciuc, N. Chircu, E. Grumeza

13 iulie 2022 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componență:

Președintele completului, judecătorul Svetlana Filincova

judecătorii Galina Stratulat

Maria Ghervas

examinând admisibilitatea recursului declarat de Olga Șulga, reprezentată de

avocatul Violina Munteanu,

în cauza civilă intentată la cererea de chemare în judecată depusă de Natalia

Zarișneac împotriva Olgăi Șulga cu privire la repararea prejudiciului material și

moral, precum și compensarea cheltuielilor de judecată,

împotriva deciziei din 01 februarie 2022 a Curții de Apel Bălți, prin care s-a

admis apelul declarat de Olga Șulga și s-a modificat hotărârea din 26 august 2021

a Judecătoriei Bălți, sediul central, în sensul micșorării sumei adjudecate cu titlu

de reparare a prejudiciului moral,

constată:

La 19 mai 2021, Natalia Zarișneac, reprezentată de avocatul Ana Sofroni, a

depus cerere de chemare în judecată împotriva Olgăi Șulga cu privire la repararea

prejudiciului material și moral, precum și compensarea cheltuielilor de judecată.

În motivarea acțiunii a invocat că fiica sa minoră frecventează școala în

aceeași clasă cu copilul Olgăi Șulga, fiind colege de clasă la liceul moldo-turc

„Orizont”.

La 27 martie 2020, Olga Șulga a postat pe rețele de socializare informații

defăimătoare în privința sa și a familiei sale, precum și a înjurat-o. În opinia

reclamantei, faptul că a fost înjurată în public pe rețele de socializare Facebook,

Instagram, informație care este disponibilă pentru toate contactele pe care le are

Olga Șulga în rețelele de socializare, a înjosit-o, i-a defăimat onoarea și

demnitatea, precum și i-a ponegrit reputația profesională de medic.

Reclamanta a menționat că Olga Șulga a sesizat Ministerul Sănătății în

privința calităților sale de medic, fapt care de asemenea i-a prejudiciat reputația

profesională, or, medicul are un statut social special, iar reputația pe care o deține

este rezultatul muncii și a efortului depus timp de ani de zile. Respectiv, nimănui

nu îi este permis să discrediteze o persoană în mod public.

1

În opinia reclamantei, în cazul în care Olga Șulga consideră că ea, în calitate

de medic, i-a cauzat careva prejudicii, aceasta este în drept să apeleze la organele

abilitate și procedee legale pentru a-și apăra drepturile și interesele presupus

lezate, dar nicidecum nu este în drept să recurgă la discreditări publice.

Deopotrivă, reclamanta a evocat că, datorită comportamentului

necorespunzător al Olgăi Șulga, s-a creat o atmosferă insuportabilă și în clasa

unde copilul său frecventează școala, de fiecare dată la ședințele cu părinții (chiar

și cele on-line) Olga Șulga nu evită să o jignească, îndemnând la acest

comportament și copilul acesteia. Ca rezultat nu doar ea are de suferit, dar și fiica

sa minoră, care se întâlnește zilnic cu fiica Olgăi Șulga. Ba mai mult ca atât, Olga

a preîntâmpinat-o că va face tot posibilul ca ea să fie nevoită să schimbe copilul

la altă școală.

Reclamanta a notat că defăimarea publică, prin intermediul rețelelor de

socializarea și injuria adusă în public, la care au acces atât persoanele apropiate

cât și pacienții săi, i-a adus grave suferințe morale pe care le estimează la suma

de 20 000 de lei.

Cu titlu subsecvent, reclamanta a învederat că, din cauza acțiunilor Olgăi

Șulga, a suportat și un prejudiciu material, care constă în asistența juridică

acordată de către un avocat în cadrul cauzei contravenționale intentată pe numele

Olgăi Șulga, pentru care a achitat suma de 4 000 de lei, dar și suma de 5 000 de

lei pentru asistența juridică acordată în prezenta cauză civilă.

Reclamanta Natalia Zarișneac a solicitat prin cererea de chemare în judecată

încasarea din contul Olgăi Șulga în beneficiul său a sumei de 20 000 de lei, cu

titlu de reparare a prejudiciului moral și suma de 9 000 de lei, cu titlu de

compensare a cheltuielilor de asistență juridică acordată în cadrul cauzei

contravenționale și a în cadrul prezentei cauze civile.

Prin hotărârea din 26 august 2021 a Judecătoriei Bălți, sediul central, s-a

admis cererea de chemare în judecată a Nataliei Zarișneac.

S-a încasat de la Olga Șulga în beneficiul Nataliei Zarișneac suma de 4 000

de lei, cu titlu de reparare a prejudiciului material, suma de 20 000 de lei, cu titlu

de reparare a prejudiciului moral și suma de 5 000 de lei, cu titlu de compensare a

cheltuielilor de asistență juridică.

S-a încasat de la Olga Șulga în beneficiul statului taxa de stat în cuantum de

250 de lei (f.d. 29, 34-35).

La 24 septembrie 2021, în interiorul termenului prevăzut la art. 362 din

Codul de procedură civilă, Olga Șulga, reprezentată de avocatul Violina

Munteanu, a declarat apel împotriva hotărârii din 26 august 2021 a Judecătoriei

Bălți, sediul central (f.d. 31).

Prin decizia din 01 februarie 2022 a Curții de Apel Bălți s-a admis apelul

declarat de Olga Șulga.

S-a modificat hotărârea din 26 august 2021 a Judecătoriei Bălți, sediul

central în latura prejudiciului moral, micșorând cuantumul de la 20 000 de lei la

5 000 de lei.

În rest, hotărârea primei instanțe s-a menținut (f.d. 84, 85-88 recto-verso).

În consolidarea soluțiilor instanțele inferioare au reținut că, la 27 martie

2020, Olga Șulga prin intermediul rețelelor de socializare a înjurat-o public pe

Natalia Zarișneac, fapt pentru ce în privința primei a fost întocmit un proces-

verbal cu privire la contravenție în baza art. 69 alin. (2) din Codul contravențional

2

și aplicată sancțiune sub formă de amendă în mărime de 24 unități convenționale,

(f.d. 10-11), iar reclamanta Natalia Zarișneac fiind recunoscută în calitate de

victimă pe cauza contravențională (f.d. 12). Din acest considerent, Olga Șulga

este ținută să-i repare Nataliei Zarișneac prejudiciul material și moral cauzat prin

acțiunile sale ilicite, de defăimare publică.

Instanța de apel a considerat irelevante argumentele Olgăi Șulga, precum că

are la întreținere patru copii minori și nu are resurse pentru achitarea sumei

adjudecate de prima instanță cu titlu de reparare a prejudiciilor, or, răspunderea

pentru fapta prejudiciabilă, inclusiv cea materială, survine indiferent de vârstă și

unele criterii sociale, iar cuantumul despăgubirilor trebuie stabilit astfel, încât

acesta să aibă efect compensatoriu și nu trebuie să constituie nici sume excesive

pentru autorii daunelor și nici venituri nejustificative pentru victimele daunelor.

Însă, distinct concluziilor primei instanțe, Curtea de Apel Bălți a considerat

că, deși Natalia Zarișneac este îndreptățită să obțină repararea prejudiciului

moral, cauzat prin comiterea de către Olga Șulga la 27 martie 2020 a

contravenției prevăzute la art. 69 din Codul contravențional, suma de 20 000 de

lei este exagerată în raport cu gravitatea suferințelor suportate către aceasta.

Astfel, instanța de apel a opinat că suferințele reclamantei estimate de prima

instanță la suma de 20 000 de lei sunt disproporțional de mari, în raport cu cazul

produs între părți, consecințele acestuia și valorile morale lezate, din care

considerente această sumă urmează a fi micșorată de la 20 000 de lei până la

5 000 de lei.

La 12 mai 2022, Olga Șulga, reprezentată de avocatul Violina Munteanu, a

depus prin intermediul oficiului poștal cerere de recurs împotriva deciziei din 01

februarie 2022 a Curții de Apel Bălți, solicitând casarea parțială a deciziei

recurate și a hotărârii din 26 august 2021 a Judecătoriei Bălți, sediul central, în

partea admiterii pretenției cu privire la repararea prejudiciului material în sumă

de 4 000 de lei, cu pronunțarea în această parte a unei hotărâri noi în sensul

respingerii acestei pretenții; modificarea deciziei recurate în latura pretenției cu

privire la repararea prejudiciului moral, micșorând suma adjudecată de la 5 000

de lei la 500 de lei; modificarea hotărârii primei instanțe în partea încasării taxei

de stat, cu micșorarea cuantumului acesteia proporțional pretențiilor admise;

compensarea din contul Nataliei Zarișneac în beneficiul său a cheltuielilor de

judecată în sumă de 5 125 de lei (f.d. 1000-107, 109)

În motivarea recursului a reiterat circumstanțele faptice ale cauzei și a

transpus unele constatări și concluzii ale instanțelor inferioare.

Suplimentar, recurenta a invocat că instanța de apel nu a ținut cont de faptul

că, deși Natalia Zarișneac a fost recunoscută în calitate de victimă pe cauza

contravențională și a anexat un bon prin care se presupune că ar fi achitat

avocatului suma de 4 000 de lei pentru serviciile juridice acordate în cadrul

dosarului contravențional, potrivit ordonanței de recunoaștere în calitate de

victimă pe cauza contravențională Natalia Zarișneac nu a fost asistată de avocat.

Respectiv, suma de 4 000 de lei a fost încasată neîntemeiat, deoarece Natalia

Zarișneac nu a prezentat probe ce ar confirma faptul că a fost asistată de avocat în

cadrul acelei cauze contravenționale.

La fel, recurenta a considerat că instanța de apel nu a interpretat și aplicat

eronat prevederile art. 2037 alin. (1) din Codul civil, la determinarea mărimii

despăgubirii pentru prejudiciu moral, or, suma de 5 000 de lei este exagerată și

3

trebuie micșorată până la suma de 500 de lei, care este echitabilă și va aduce

satisfacție persoanei vătămate. În acest sens, la stabilirea cuantumului

prejudiciului moral, instanța de apel nu a dat apreciere faptului că conflictul

dintre Olga Șulga și Natalia Zarișneac a fost provocat de către ultima. De

asemenea, a fost ignorat argumentul că Olga Șulga are la întreținere patru copii

minori și nu este angajată în câmpul muncii, iar acest fapt implică imposibilitatea

acesteia de a achita o sumă mai mare de 500 de lei în contul reparării

prejudiciului moral.

La 31 mai 2022, Curtea Supremă de Justiție a expediat în adresa

reprezentantului intimatei Natalia Zarișneac, avocatului Ana Sofroni, pentru

notificare copia recursului declarat de Olga Șulga, reprezentată de avocatul

Violina Munteanu, împotriva deciziei din 01 februarie 2022 a Curții de Apel

Bălți, explicându-i dreptul de a depune referință asupra acestuia (f.d. 112).

Examinând temeiurile recursului în raport cu materialele cauzei civile,

completul de admisibilitate al Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că, recursul este inadmisibil,

din motivele ce succed.

În conformitate cu articolul 440 alin.(1) din Codul de procedură civilă, în

cazul în care se constată existența unuia din temeiurile prevăzute la art. 433,

completul din 3 judecători decide în mod unanim, printr-o încheiere motivată

irevocabilă, asupra inadmisibilității recursului. Încheierea se emite conform

prevederilor art. 270 și nu conține nicio referire cu privire la fondul recursului.

Completul de admisibilitate al instanței de recurs subliniază că, un stat care

dispune de instanțe de recurs are obligația să se asigure că justițiabilii săi se

bucură de principiile unui proces echitabil prevăzute la articolul 6 § 1 din

Convenția pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale (a

se vedea cauza Lebedinschi v. Republica Moldova, 16 septembrie 2015, § 32;

cauza Sultan v. Republica Moldova, 05 iunie 2018, § 24).

În aceste condiții, procedura de admisibilitate a cererii de recurs va fi

efectuată și analizată prin prisma articolului precitat, care cuprinde, în mod

particular, dreptul de acces la justiție și dreptul de a fi auzit.

Cu privire la primul aspect, instanța de recurs observă că dreptul de acces la

un tribunal poate fi limitat, inclusiv în cazul admisibilității contestațiilor înaintate

prin intermediul căilor de atac, pentru că prin însăși natura sa, recursul trebuie

reglementat de către stat, care se bucură în această privință de o anumită marjă de

apreciere.

În acest sens, criteriile pentru autorizarea unei cereri introduse pe o cale de

atac extraordinară pot fi mai stricte decât condițiile instituite pentru o cale de atac

ordinară (a se vedea inter alia cauzele Marc Brauer v. Germania, 01 septembrie

2016, § 34; Miessen v. Belgia, 16 octombrie 2016, § 64; Samardžić v. Croația, 20

iulie 2017, § 28; Zubac v. Croația (Marea Cameră), 05 aprilie 2018, § 82).

Așadar, prin prisma articolului 433 din Codul de procedură civilă, completul

de admisibilitate verifică dacă actul judecătoresc de dispoziție recurat poate

constitui obiectul recursului, dacă cererea dedusă judecății este formulată de

persoana îndreptățită, dacă aceasta nu a fost depusă în mod repetat și dacă a fost

declarată în termen.

4

Prin urmare, obiectul prezentei cereri se referă la decizia din 01 februarie

2022 a Curții de Apel Bălți, care intră în categoria de acte specificate în articolul

429 alin. (1) din Codul de procedură civilă.

Succesiv, completul de admisibilitate notează că, în cazul în care, dreptul de

acces la justiție este limitat fie de lege, fie de fapte, instanțele naționale trebuie să

verifice dacă aceste restricții au redus esența dreptului și, în special, dacă ele

urmăresc un scop legitim și dacă există o legătură rezonabilă de proporționalitate

între mijloacele utilizate și scopul care trebuie îndeplinit (a se vedea cauzele

Levages Prestations Servicii v. Franța, 25 octombrie 1996, § 40; Tricard

v. Franța, 10 iulie 2001, §§ 29, 33; Freitag v. Germania, 19 iulie 2007, § 37; Marc

Brauer, 01 septembrie 2016, § 34).

Articolul 434 din Codul de procedură civilă prescrie că, recursul se declară

în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale, dacă

legea nu prevede altfel. Termenul de 2 luni este termen de decădere și nu poate fi

restabilit.

În conformitate cu art. 111 alin. (2) și (3) din Codul de procedură civilă,

termenul de procedură se instituie prin indicarea unei date calendaristice, datei

comunicării actului de procedură, a unei perioade sau prin referire la un

eveniment viitor și cert că se va produce. În ultimul caz, actul de procedură poate

fi efectuat în decursul întregii perioade. Dacă începutul curgerii termenului este

determinat de un eveniment sau moment în timp care va surveni pe parcursul

zilei, inclusiv de comunicarea actului de procedură, atunci ziua survenirii

evenimentului sau a momentului nu se ia în considerare la calcularea termenului.

Normele procedurale referitoare la termenele pentru căile de atac sunt,

înafara oricărui dubiu, menite să asigure buna administrare a justiției și

respectarea, în special, a principiului securității juridice. Persoanele vizate trebuie

să se aștepte ca aceste reguli să fie aplicate (a se vedea cauzele Tricard v. Franța,

10 iulie 2001, § 29; Nicolae Popa v. România, 09 decembrie 2014, § 16; Tence v.

Slovenia, 31 mai 2016, § 31). Mai mult, CtEDO a statuat că, în cazul în care

termenul pentru o cale de atac ordinară este prelungit după o perioadă

considerabilă de timp, o astfel de decizie poate încălca principiul securității

juridice (a se vedea cauzele Ponomaryov v. Ucraina, 03 aprilie 2008, § 41;

Ustimenko v. Ucraina, 20 octombrie 2015, § 47).

Dispozitivul deciziei Curții de Apel Bălți a fost pronunțat la 01 februarie

„veronica.birliba@justice.md”, copia deciziei motivate din 01 februarie 2022 a

Curții de Apel Bălți a fost notificată reprezentantului recurentei, avocatului Ana

Sofroni, în mod electronic la 15 martie 2022 (f.d. 185).

Astfel, completul de admisibilitate opinează că, în speță, calea de atac în

ordine de recurs a fost demarată în interiorul termenului legal, deoarece cererea

de recurs a fost predată oficiului poștal la 12 mai 2022 (f.d. 100, 109).

Succesiv, completul de admisibilitate evocă faptul că, în conformitate cu

articolul 432 din Codul de procedură civilă, părțile și alți participanți la proces

sînt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau

aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept

procedural.

(2) Se consideră că normele de drept material au fost încălcate sau aplicate

eronat în cazul în care instanța judecătorească:

5

a) nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată;

b) a aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată;

b1) a aplicat o lege care a fost declarată neconstituțională;

c) a interpretat în mod eronat legea;

d) a aplicat în mod eronat analogia legii sau analogia dreptului.

(3) Se consideră că normele de drept procedural au fost încălcate sau

aplicate eronat în cazul în care:

a) cauza a fost judecată de un judecător care nu avea dreptul să participe la

judecarea ei;

b) cauza a fost judecată în absența unui participant la proces căruia nu i s-a

comunicat locul, data și ora ședinței de judecată;

c) în judecarea cauzei au fost încălcate regulile privind limba de desfășurare

a procesului;

d) instanța a soluționat problema drepturilor unor persoane care nu au fost

implicate în proces;

e) în dosar lipsește procesul-verbal al ședinței de judecată;

f) hotărârea a fost pronunțată cu încălcarea competenței jurisdicționale.

(4) Săvârșirea altor încălcări decît cele indicate la alin. (3) constituie temei

de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi

putut duce la soluționarea greșită a cauzei sau în cazul în care instanța de recurs

consideră că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară,

sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților

fundamentale ale omului.

(5) Temeiurile prevăzute la alin. (3) se iau în considerare de către instanță

din oficiu.

Conform articolului 433 din Codul de procedură civilă, cererea de recurs se

consideră inadmisibilă în cazul în care:

a) recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3)

și (4);

a1) recursul este depus împotriva unui act ce nu se supune recursului, cu

excepția cazurilor prevăzute la art. 429 alin. (5);

b) recursul este depus cu omiterea termenului de declarare prevăzut la

art. 434;

c) persoana care a înaintat recursul nu este în drept să-l declare;

d) recursul se depune în mod repetat după ce a fost examinat.

In concreto motivelor inserate în cererea de recurs, completul de

admisibilitate le apreciază ca fiind lipsite de substanță și care nu pot fi acceptate.

Or, recursul împotriva deciziei instanței de apel este o cale de atac de drept,

vizând în exclusivitate legalitatea actului de dispoziție contestat. Însă, din analiza

cererii de recurs depuse de Olga Șulga, reprezentată de avocatul Violina

Munteanu, rezultă că aceasta nu a evidențiat memoriul ilegalității și netemeiniciei

deciziei recurate, limitându-se la reiterarea circumstanțelor faptice ale cauzei și

transpunerea unor concluzii ale instanței de apel.

În acest sens, completul de admisibilitate menționează faptul că dezvoltarea

recursului trebuie să cuprindă o motivare corespunzătoare, în sensul arătării cu

claritate a acelor critici care, circumscrise fiind motivelor de recurs îngăduite de

lege, sunt de natură a învedera ilegalitatea hotărârii. Respectiv, nu este suficientă

simpla expunere a circumstanțelor faptice ale cauzei, fiind necesară motivarea

6

recursului cu indicarea motivelor de ilegalitate pe care se întemeiază, precum și

dezvoltarea lor. Motivarea recursului însemnând nu doar exprimarea

nemulțumirii față de actul de dispoziție pronunțat în apel, ci expunerea tuturor

motivelor pentru care, din punctul de vedere al părții, instanța a pronunțat o

hotărâre neîntemeiată. Aderent, recursul nu se poate limita la o simplă indicare a

textelor de lege, condiția legală a dezvoltării motivelor de recurs implicând

determinarea greșelilor anume imputate instanței de apel, o minimă argumentare

a criticii în fapt și în drept, precum și indicarea probelor pe care se bazează.

La caz, completul de admisibilitate vădește că, argumentele invocate în

cererea de recurs, după esența lor, pot fi încadrate în temeiurile aplicabile doar

procedurii de apel și nu se regăsesc în articolul 432 din Codul de procedură

civilă, aplicabil recursului. Ba mai mult ca atât, acestea au fost deja supuse

examinării și aprecierii de către instanța de apel prin prisma articolului 130 din

Codul de procedură civilă, fiindu-le oferite concluziile de rigoare și, prin urmare,

nu urmează a fi reiterate în ordine de recurs.

Ipotezele relevate certifică în mod clar caracterul lipsit de substanță al

recursului declarat, deoarece Olga Șulga, reprezentată de avocatul Violina

Munteanu, nu a invocat niciun argument plauzibil în vederea justificării

ilegalității deciziei instanței de apel. Astfel, se evidențiază caracterul declarativ al

recursului, deoarece este lipsit de conținut și desprinde simplul fapt al

dezacordului recurentei cu soluția dată de instanța inferioară, precum și lipsa

temeiurilor legale de declarare a recursului.

În acest sens, completul reamintește că în jurisprudența sa, Curtea

Europeană a precizat că dreptul de a fi auzit în combinație cu dreptul la un recurs

efectiv sunt în primul rând chestiuni de reglementare în dreptul intern și este în

principiu, competența instanțelor să evalueze motivele de admisibilitate a unei

cereri de acest tip (Doorson v. Olanda, 26 martie 1996, § 67). La acest capitol

instanță de recurs reține că recursul declarat de Olga Șulga, reprezentată de

avocatul Violina Munteanu nu s-a bazat exclusiv pe chestiuni de drept, ce ar

cuprinde încălcări esențiale sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau

a normelor de drept procedural, iar ca urmare nu corespunde cerinței de a fi

„efectiv”, fiind lipsit de șanse de succes și nu este capabil să ofere îndreptarea

situației din decizia recurată.

Subsidiar, completul de admisibilitate relevă că, în condițiile din speță,

cererea de recurs a fost depusă după ce Olga Șulga a avut posibilitatea de a fi

auzită de o instanță de fond și de o instanță de apel, fiecare dintre care a avut

deplină jurisdicție (a se vedea mutatis mutandis „Levages Prestations Services”

v. Franța, cererea nr.21920/93 din 25 octombrie 1996, §§ 48-50).

Prin urmare, instanța de recurs apreciază că recurentei i-a fost asigurat

dreptul de acces la o instanță și dreptul de a fi auzită combinat cu dreptul la un

recurs efectiv. De fapt, în cazul când nu există suspiciuni privind încălcarea

echității procedurii din perspectiva art. 6 § 1 din CEDO, rezultă că participanții

au reușit să pună în discuție în fața instanțelor toate observațiile și raționamentele

pe care le considerau necesare în vederea apărării punctului său de vedere

(Blücher v. Cehia, cererea nr. 58580/00 din 11 aprilie 2005, §§ 65-67)

Din considerentele menționate și având în vedere faptul, că instanța de apel

a examinat cauza sub toate aspectele, a verificat și a apreciat corect probele

prezentate, a aplicat și interpretat elocvent normele de drept material și

7

procedural, iar argumentele invocate în recurs nu se încadrează în temeiurile

prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) din Codul de procedură civilă, completul

de admisibilitate al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție, în unanimitate, ajunge la concluzia de a considera

recursul declarat de Olga Șulga, reprezentată de avocatul Violina Munteanu,

împotriva deciziei din 01 februarie 2022 a Curții de Apel Bălți, în baza articolului

433 lit. a) din Codul de procedură civilă, ca fiind inadmisibil.

În conformitate cu art. 431 alin. (2), art. 433 lit. a) și art. 440 din Codul de

procedură civilă, completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție

dispune:

Se consideră inadmisibil recursul declarat de Olga Șulga, reprezentată de

avocatul Violina Munteanu, împotriva deciziei din 01 februarie 2022 a Curții de

Apel Bălți.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Svetlana Filincova

judecătorii Galina Stratulat

Maria Ghervas

8

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
CSJ 2024-02-28
0,93
2ra-381/23 — repararea prejudiciului moral
Dosarul nr. 2ra-381/23 2-22007944-01-2ra-13032023 Prima instanță: Judecătoria Bălți, sediul Central (jud. N. Costaș) Instanța de apel: Curtea de Apel Bălți (jud. A. Garbuz, A. Ciobanu, I. Grosu) ÎNCHEIERE 28 februarie 2024 mun. Chișinău Cur
CSJ 2021-06-02
0,93
2ra-493/21 — constatarea incalcarii dreptului
Dosarul nr. 2ra-493/2021 Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Centru (jud. O.Parfeni) Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud. M.Guzun, V.Sîrbu, O.Cojocaru) Î N C H E I E R E 02 iunie 2021 mun. Chișinău Colegiul civil, comerc
CSJ 2024-04-24
0,93
2ra-1469/23 — constatarea încălcării dreptului la judecarea în termen rezonabil a cauzeri si repararea prejudiciului moral
Dosarul nr. 2ra-1469/23 2-22144352-01-2ra-21092023 Prima instanţă: Judecătoria Chișinău, sediul Centru (jud.: Sv. Cușnir) Instanţa de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud.: V. Mihaila, A. Braga, A. Malîi) Î N C H E I E R E 24 aprilie 2024 mun
CSJ 2022-04-13
0,93
2ra-204/22 — repararea prejudiciului moral cauzat prin contraventie si incasarea cheltuielilor de judecata
Dosarul nr. 2ra-204/22 2-20118910-01-2ra-15022022 prima instanță: Judecătoria Edineț, sediul central – Gh. Bîrsan instanța de apel: Curtea de Apel Bălți – Iu. Grosu, D. Corolevschi, D. Stănilă ÎNCHEIERE 13 aprilie 2022 mun. Chișinău Colegiu
CSJ 2022-12-21
0,92
2ra-1456/22 — cu privire la constatarea faptului incalcarii dreptului sau la examinarea plangerii
Dosarul nr. 2ra-1456/22 2-21192220-01-2ra-07102022 Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Centru – A. Sandu Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău – M. Guzun, V. Buhnaci, V. Sîrbu ÎNCHEIERE 21 decembrie 2022 mun. Chișinău Colegiul
Sursă