2ra-381/23 — repararea prejudiciului moral

Dosarul nr. 2ra-381/23

2-22007944-01-2ra-13032023

Prima instanță: Judecătoria Bălți, sediul Central (jud. N. Costaș)

Instanța de apel: Curtea de Apel Bălți (jud. A. Garbuz, A. Ciobanu, I. Grosu)

ÎNCHEIERE

28 februarie 2024 mun. Chișinău

Curtea Supremă de Justiție

Completul de judecată, în componența:

Președinte, judecător Stela Procopciuc

Judecători Oxana Parfeni

Mariana Ursachi

examinând admisibilitatea recursului declarat de Chiriac Ala,

în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Chiriac Ala împotriva

lui Botnari Dumitru cu privire la repararea prejudiciului moral,

împotriva deciziei din 01 decembrie 2022 a Curții de Apel Bălți, prin care a fost

respins apelul declarat de Chiriac Ala și a fost admis apelul declarat de Botnari Dumitru

și a fost modificată hotărârea din 17 iunie 2022 a Judecătoriei Bălți, sediul Central,

constată:

La data de 19 ianuarie 2022, Chiriac Ala a depus cerere de chemare în judecată

împotriva lui Botnari Dumitru cu privire la repararea prejudiciului moral.

În motivarea acțiunii a indicat că, la data de 18 februarie 2020 a depus o plângere

la Inspectoratul de Poliție Bălți pe faptul că Botnari Dumitru a plasat pe rețelele de

socializare poza ei și a familiei sale cu inscripții înjositoare. La fel, și fiul ei, la acel

moment minor, a fost înjurat pe rețelele de socializare „Instagram”. Potrivit procesului-

verbal cu privire la contravenție din 04 mai 2020, s-a constatat faptul săvârșirii

contravenției prevăzute de art. 69 alin.(2) din Codul contravențional de către Botnari

Dumitru și prin decizia agentului constatator, Botnari Dumitru a fost sancționat cu

amendă în mărime de 600 de lei, amenda fiind achitată.

Reclamanta a susținut că a fost apelată de mai multe rude și cunoștințe care i-au

arătat pozele și comentariile jignitoare la adresa familiei sale și când a citit amenințările

în adresa familiei sale s-a simțit foarte stresată, înjosită și emoțional dezechilibrată.

Pentru întreaga familie au fost niște evenimente traumatizante, ce a dus la un nivel înalt

de anxietate și a scăzut rezistența la stres. La fel, a trecut prin momente grele atât de

1

ordin material, cât și moral și consideră că pârâtul urmează a fi obligat la plata

despăgubirilor morale.

A solicitat încasarea din contul lui Botnari Dumitru în beneficiul acesteia a

prejudiciului moral în sumă de 100 000 de lei, sumă pe care o consideră rațională și

întemeiată, precum și compensarea cheltuielilor de judecată.

Prin hotărârea din 17 iunie 2022 a Judecătoriei Bălți, sediul Central a fost admisă

parțial acțiunea și s-a încasat de la Botnari Dumitru în beneficiul Alei Chiriac

prejudiciul moral în sumă de 10 000,00 lei și cheltuielile de asistență juridică în sumă

de 1 500,00 lei. S-a încasat de la Botnari Dumitru în beneficiul statului taxa de stat în

sumă de 100,00 lei și cheltuielile aferente judecării cauzei suportate de instanța

judecătorească în sumă de 23,10 lei. În rest, acțiunea a fost respinsă.

Instanța de fond reieșind din caracterul și gravitatea suferințelor psihice cauzate

persoanei vătămate, de gradul de vinovăție al autorului prejudiciului, și de măsura în

care această compensare poate aduce satisfacție reclamantei, a considerat că acordarea

sumei de 10 000 de lei cu titlu de compensație pentru repararea prejudiciului moral

suferit, este una echitabilă și va fi în măsură să aducă satisfacție reclamantei. Or, Curtea

Europeană în practica sa a statuat că, unul din criteriile orientative generale de apreciere

a prejudiciului moral este criteriul echității, care exprimă că compensația trebuie să

prezinte o justă despăgubire, iar cuantumul despăgubirilor trebuie stabilit astfel încât

acesta să aibă un efect compensatoriu, și nu trebuie să constituie sume excesive pentru

autorii daunelor, și nici venituri nejustificative pentru victimele daunelor.

La data de 07 iulie 2022 Botnari Dumitru a declarat apel împotriva hotărârii din

17 iunie 2022 a Judecătoriei Bălți, sediul Central, solicitând casarea hotărârii în partea

în care au fost admise pretențiile, cu emiterea unei hotărâri noi prin care acțiunea să fie

respinsă integral.

La data de 08 iulie 2022, Chiriac Ala a declarat apel împotriva hotărârii primei

instanțe, solicitând casarea parțială a acesteia, cu emiterea unei hotărâri noi prin care

acțiunea să fie admisă integral.

Prin decizia din 01 decembrie 2022 a Curții de Apel Bălți, a fost respins apelul

declarat de Chiriac Ala și a fost admis apelul declarat de Botnari Dumitru, s-a modificat

hotărârea din 17 iunie 2022 a Judecătoriei Bălți, sediul Central, prin micșorarea

cuantumului prejudiciului moral de la 10 000 de lei la 2 000 de lei.

Pentru a decide astfel, Curtea de Apel Bălți a reținut că prima instanță corect a

constatat că prin acțiunile pârâtului, reclamantei i-a fost cauzat un prejudiciu moral, or,

injuria adusă reclamantei în prezența unui public larg, este însoțită de disconfort și

rușine, astfel, există legătura cauzală între acțiunile pârâtului și prejudiciul moral cauzat.

Reieșind din caracterul și gravitatea suferințelor psihice cauzate persoanei

vătămate, de gradul de vinovăție al autorului prejudiciului, și de măsura în care această

compensare poate aduce satisfacție reclamantei, instanța de apel a considerat că

acordarea sumei de 2 000 de lei cu titlu de compensație pentru repararea prejudiciului

moral suferit, este una echitabilă și va fi în măsură să aducă satisfacție reclamantei.

2

La data de 14 februarie 2023, Chiriac Ala, prin intermediul oficiului poștal, a

declarat recurs împotriva deciziei din 01 decembrie 2022 a Curții de Apel Bălți,

solicitând admiterea recursului, casarea parțială a deciziei instanței de apel și hotărârii

primei instanțe, cu emiterea unei hotărâri noi prin care acțiunea să fie admisă integral.

În motivarea recursului s-a invocat că, deoarece repararea prejudiciului moral în

acest caz este prevăzută de legislație, odată ce norma de drept enunțată reglementează

expres dreptul la dauna morală al persoanei prejudiciate în urma comiterii unei acțiuni

delictuale, a considerat că intimatul urmează a fi obligat la plata despăgubirilor morale

în mărime de 100 000 de lei.

A susținut că reieșind din principiile compensării echitabile și rezonabile a

prejudiciului moral, suferințele morale cauzate, starea de stres și frustrare cauzate ei și

familiei sale, suma care poate fi considerată ca o compensare ce ar aduce satisfacție

echitabilă persoanei vătămate este de 100 000 de lei.

A notat că Judecătoria Bălți, sediul Central nu a dat apreciere probelor

administrate conform prevederilor art. 117-122, 130 din Codul de procedură civilă, iar

Curtea de Apel Bălți nu s-a expus asupra tuturor motivelor invocate în cererea de apel,

încălcând dreptul prevăzut de art. 20 din Constituție și art. 6 alin. (1) CEDO.

În conformitate cu art. 434 alin. (1) din Codul de procedură civilă, recursul se

declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau deciziei integrale, dacă

legea nu prevede altfel.

Curtea de Apel Bălți a pronunțat decizia contestată la data de 01 decembrie 2022.

Materialele cauzei atestă că decizia motivată a instanței de apel a fost expediată

în adresa recurentei Chiriac Ala, prin intermediul oficiului poștal, la data de 07 februarie

2023 (f.d. 146), corespondența fiind returnată cu mențiunea „nereclamat” (f.d.148-149),

iar reprezentantului său, avocat Uncu Natalia a fost expediată, prin intermediul poștei

electronice, la data de 07 februarie 2023.

Astfel, recursul, declarat la 14 februarie 2023, este în termen.

La 13 martie 2023, copia recursului a fost expediată în adresa intimatului

Botnari Dumitru, cu înștiințarea despre depunerea referinței (f.d. 160).

Prin referința din 16 mai 2023, Botnari Dumitru a solicitat respingerea recursului

declarat de Chiriac Ala.

Conform art. XI alin. (1) și (3) din Legea pentru modificarea unor acte normative

(modificarea cadrului normativ conex reformei Curții Supreme de Justiție) nr. 246 din

31 iulie 2023, prezenta lege intră în vigoare la data publicării în Monitorul Oficial al

Republicii Moldova, cu excepția art.IV, V pct.1–9 și 11–16 și art. VII, care vor intra în

vigoare la 01 septembrie 2023.

Recursurile depuse la Curtea Supremă de Justiție până la data intrării în vigoare

a prezentei legi vor fi examinate în baza temeiurilor în vigoare la data depunerii

recursului.

Din sensul normei de drept enunțate, urmează că legiuitorul a optat pentru

principiul aplicării imediate a noilor reglementări procedurale, cu excepția temeiurilor

în baza cărora se vor examina recursurile depuse la Curtea Supremă de Justiție până la

3

data intrării în vigoare a prezentei legi. Respectiv, recursul declarat de Chiriac Ala a

fost depus până la data intrării în vigoare a Legii pentru modificarea unor acte normative

(modificarea cadrului normativ conex reformei Curții Supreme de Justiție) nr. 246 din

31 iulie 2023, și va fi examinat în baza temeiurilor în vigoare la data depunerii

recursului.

Examinând temeiurile recursului în raport cu materialele cauzei civile, Completul

de judecată al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul este inadmisibil din

următoarele motive.

În conformitate cu art. 432 din Codul de procedură civilă, părțile și alți

participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea

esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept

procedural.

Se consideră că normele de drept material au fost încălcate sau aplicate eronat în

cazul în care instanța judecătorească:

a) nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată;

b) a aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată;

b1) a aplicat o lege care a fost declarată neconstituțională;

c) a interpretat în mod eronat legea;

d) a aplicat în mod eronat analogia legii sau analogia dreptului.

Se consideră că normele de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat

în cazul în care:

a) cauza a fost judecată de un judecător care nu avea dreptul să participe la

judecarea ei;

b) cauza a fost judecată în absența unui participant la proces căruia nu i s-a

comunicat locul, data și ora ședinței de judecată;

c) în judecarea cauzei au fost încălcate regulile privind limba de desfășurare a

procesului;

d) instanța a soluționat problema drepturilor unor persoane care nu au fost

implicate în proces;

e) în dosar lipsește procesul-verbal al ședinței de judecată;

f) hotărârea a fost pronunțată cu încălcarea competenței jurisdicționale.

Săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la alin. (3) constituie temei de

declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut

duce la soluționarea greșită a cauzei sau în cazul în care instanța de recurs consideră că

aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care

erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

Temeiurile prevăzute la alin. (3) se iau în considerare de către instanță din oficiu.

În conformitate cu art. 433 lit. a) din Codul de procedură civilă, cererea de recurs

se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile

prevăzute la art. 432 alin.(2), (3) și (4).

4

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul declarat

de Chiriac Ala, nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4)

din Codul de procedură civilă.

Prin urmare, argumentele invocate în recurs nu denotă încălcarea esențială sau

aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural de

către instanța de apel, respectiv, nu constituie temei de casare a deciziei recurate.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reține că recursul exercitat

asupra deciziilor instanțelor de apel are caracter nedevolutiv și controlul judiciar se

circumscrie doar asupra problemelor de drept material și procedural, verificându-se în

exclusivitate doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia ei în fapt.

În acest context, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție menționează

și faptul că, procedura admisibilității constă în verificarea faptului dacă motivele

invocate în recurs se încadrează în cele prevăzute în art. 432 alin. (2), (3) și (4) din

Codul de procedură civilă.

Totodată, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție relevă că, conform

jurisprudenței CEDO, recursurile trebuie să fie efective, adică să fie capabile să ofere

îndreptarea situației prezentate în cerere, la fel recursul trebuie să posede puterea de a

îndrepta în mod direct starea de lucruri (cauza Rebai și alții contra Franței, 25 februarie

1995), pe când în recursul declarat de Chiriac Ala, asemenea aspecte nu se regăsesc.

Astfel, din considerentele menționate, Completul de judecată al Curții Supreme

de Justiție ajunge la concluzia de a considera recursul declarat de Chiriac Ala, ca

inadmisibil.

În conformitate cu art. 431 alin. (2), 433 lit. a) și 440 alin. (1) din Codul de

procedură civilă, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție

dispune:

Recursul declarat de Chiriac Ala se consideră inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președinte, judecător Stela Procopciuc

Judecători Oxana Parfeni

Mariana Ursachi

5