3r-74/22 — cu privire la contestarea actului de constatare

3r-74/22 — cu privire la contestarea actului de constatare (Curtea Supremă de Justiție, 2022)

Dosarul nr. 3r-74/22

2-22002939-01-3r-06042022

Prima instanță: Curtea de Apel Chișinău (jud. A. Bostan, G. Dașchevici, G. Mîra)

DECIZIE

13 iulie 2022 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele ședinței, judecătorul Ala Cobăneanu

judecătorii Nina Vascan

Iurie Bejenaru

examinând recursul depus de Autoritatea Națională de Integritate

în cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată a

Marianei Grama și a lui Victor Grama împotriva Autorității Naționale de

Integritate cu privire la contestarea actului de constatare

împotriva încheierii din 15 martie 2022 a Curții de Apel Chișinău, prin care

a fost declarată inadmisibilă cererea înaintată de Autoritatea Națională de

Integritate împotriva Marianei Grama și lui Victor Grama cu privire la constatarea

existenței diferenței substanțiale, deținerii averii cu caracter nejustificat și

confiscarea averii nejustificate, în cadrul acțiunii de contencios administrativ

înaintată de Mariana Grama și Victor Grama împotriva Autorității Naționale de

Integritate cu privire la contestarea actului de constatare, pe motiv că cererea în

cauză nu ține de competența completului specializat pentru examinarea acțiunilor

în contencios administrativ din cadrul Curții de Apel Chișinău

constată:

La 10 ianuarie 2022, Mariana Grama și Victor Grama, reprezentați de

avocatul Valentin Guțu au depus cerere de chemare în judecată împotriva

Autorității Naționale de Integritate cu privire la contestarea actului de constatare

nr. 392/10 din 13 decembrie 2021 întocmit în privința Marianei Grama de către

Inspectoratul de Integritate al Autorității Naționale de Integritate.

La 3 martie 2022, Autoritatea Națională de Integritate a depus cerere

împotriva Marianei Grama și a lui Victor Grama, prin care a solicitat constatarea

existenței diferenței substanțiale, deținerii averii cu caracter nejustificat și

confiscarea averii nejustificate.

1

Prin încheierea din 15 martie 2022 a Curții de Apel Chișinău, a fost

declarată inadmisibilă cererea înaintată de Autoritatea Națională de Integritate

împotriva Marianei Grama și lui Victor Grama cu privire la constatarea existenței

diferenței substanțiale, deținerii averii cu caracter nejustificat și confiscarea averii

nejustificate, în cadrul acțiunii de contencios administrativ înaintată de Mariana

Grama și Victor Grama împotriva Autorității Naționale de Integritate cu privire la

contestarea actului de constatare, pe motiv că cererea în cauză nu ține de

competența completului specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ din cadrul Curții de Apel Chișinău

La 22 martie 2022, prin intermediul poștei electronice, Autoritatea Națională

de Integritate a depus recurs împotriva încheierii din 15 martie 2022 a Curții de

Apel Chișinău, solicitând admiterea recursului, casarea integrală a încheierii

contestate, cu adoptarea unei noi încheieri privind soluționarea problemei, primirea

spre examinare a cererii înaintată de Autoritatea Națională de Integritate împotriva

Marianei Grama și Victor Grama cu privire la constatarea existenței diferenței

substanțiale, deținerii averii cu caracter nejustificat și confiscarea averii

nejustificate.

În motivarea recursului a invocat dezacordul cu încheierea recurată,

considerând-o ilegală și neîntemeiată pe motiv că Curtea de Apel Chișinău nu a

elucidat pe deplin toate temeiurile legale invocate și a aplicat eronat normele de

drept material care vin în contradicție cu circumstanțele de fapt și de drept.

Cu referire la prevederile art. 34 alin. (1), (5), (6) și 36 alin. (1) din Legea

nr. 132/2016 cu privire la Autoritatea Națională de Integritate, în redacția expusă

după operarea modificărilor efectuate prin Legea nr. 130 din 7 octombrie 2021, în

vigoare din 29 octombrie 2021, a evidențiat că Autoritatea Națională de Integritate

are tot dreptul de a solicita confiscarea averii nejustificate în cadrul procedurii de

contestare a actului de constatare nr. 392/10 din 13 decembrie 2021.

Reieșind din prevederile art. 5 alin. (3) și 7 alin. (3) din Legea nr. 100 din

22 decembrie 2017 cu privire la actele normative, ținând cont de faptul că Legea

nr. 132/2016 cu privire la Autoritatea Națională de Integritate în raport cu Codul

administrativ nr. 166/2018, Codul de procedură civilă, este o lege specială și

prevederile legii au fost ulterior adoptate (este o lege mai nouă), a remarcat că, la

caz, urmează a fi aplicate prevederile normelor prevăzute de Legea nr. 132/2016 cu

privire la Autoritatea Națională de Integritate.

La 6 aprilie 2022, Curtea Supremă de Justiție a expediat în adresa Marianei

Grama și a lui Victor Grama copia recursului depus de Autoritatea Națională de

Integritate, însă intimații nu și-au valorificat dreptul procedural de a depune

referință.

În conformitate cu art. 242 Cod administrativ, recursul împotriva încheierii

judecătorești se depune motivat la instanța de judecată care a emis încheierea

contestată în termen de 15 zile de la notificarea încheierii judecătorești, dacă legea

nu stabilește un termen mai mic. Instanța de judecată care a emis încheierea

contestată transmite neîntârziat recursul împotriva încheierii judecătorești

împreună cu dosarul judiciar instanței competente să soluționeze recursul.

2

Din materialele dosarului rezultă că încheierea recurată a fost notificată

recurentei Autoritatea Națională de Integritate la 17 martie 2022, fapt ce se

confirmă prin extrasul din poșta electronică anexat la actele cauzei (f. d. 230).

Astfel, se constată că recurenta s-a conformat prevederilor legale și a

declarat recursul la 22 martie 2022, în termenul legal.

În conformitate cu art. 243 alin. (2) Cod administrativ, instanța competentă

soluționează recursul împotriva încheierilor judecătorești fără ședință de judecată.

Dacă consideră necesar, instanța competentă poate cita participanții la proces.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție consideră inoportună invitarea părților la proces pentru a se

pronunța cu privire la problemele invocate în recurs, întrucât argumentele expuse

în cererea de recurs au fost formulate cu suficientă precizie pentru a permite

instanței examinarea acesteia.

Studiind materialele dosarului, completul specializat pentru examinarea

acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră recursul

neîntemeiat și care urmează a fi respins cu menținerea încheierii din 15 martie

2022 a Curții de Apel Chișinău, din următoarele considerente.

În conformitate cu art. 243 alin. (1) lit. b) Cod administrativ, examinând

recursul împotriva încheierii judecătorești, instanța adoptă decizia de respingere a

recursului.

După cum denotă actele cauzei, Mariana Grama și Victor Grama,

reprezentați de avocatul Valentin Guțu înaintând acțiunea de contencios

administrativ în judecată împotriva Autorității Naționale de Integritate, au solicitat

anularea în tot a actului de constatare nr. 392/10 din 13 decembrie 2021 întocmit în

privința Marianei Grama de către Inspectoratul de Integritate al Autorității

Naționale de Integritate, ca fiind ilegal, prin care reclamanții sunt vătămați în

drepturile sale.

Este cert și faptul că la 3 martie 2022, Autoritatea Națională de Integritate a

depus cerere împotriva Marianei Grama și a lui Victor Grama, prin care a solicitat

constatarea existenței diferenței substanțiale și deținerea averii cu caracter

nejustificat, în mărime de 1015847,70 de lei, pentru anul 2020, confiscarea averii

nejustificate constatate prin actul de constatare nr. 392/10 din 13 decembrie 2021,

în mărime de 1015847,70 de lei, pentru anul 2020, diferență ce a fost constatată

între averea dobândită și veniturile obținute de către Mariana Grama și Victor

Grama în perioada 10 iunie 2014 -14 iunie 2021.

Iar prin încheierea din 15 martie 2022 a Curții de Apel Chișinău, a fost

declarată inadmisibilă cererea înaintată de Autoritatea Națională de Integritate

împotriva Marianei Grama și lui Victor Grama cu privire la constatarea existenței

diferenței substanțiale, deținerii averii cu caracter nejustificat și confiscarea averii

nejustificate, în cadrul acțiunii de contencios administrativ înaintată de Mariana

Grama și Victor Grama împotriva Autorității Naționale de Integritate cu privire la

contestarea actului de constatare, pe motiv că cererea în cauză nu ține de

3

competența completului specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ din cadrul Curții de Apel Chișinău

Verificând legalitatea încheierii contestate, în raport cu motivele recursului

și cadrul legal aplicabil speței, instanța de recurs constată ca justificată concluzia

Curții de Apel Chișinău cu privire la declararea inadmisibilității cererii înaintată

de Autoritatea Națională de Integritate.

În susținerea opiniei enunțate instanța de recurs reține prevederile art. 207

alin. (1) Cod administrativ, potrivit cărora instanța verifică din oficiu dacă sunt

întrunite condițiile pentru admisibilitatea unei acțiuni în contenciosul administrativ.

Dacă este inadmisibilă, acțiunea în contencios administrativ se declară ca atare prin

încheiere judecătorească susceptibilă de recurs.

Așadar, raportând la caz dispozițiile legale specificate supra, instanța de

recurs constată că Autoritatea Națională de Integritate a depus cererea împotriva

Marianei Grama și lui Victor Grama cu privire la constatarea existenței diferenței

substanțiale, deținerii averii cu caracter nejustificat și confiscarea averii

nejustificate, în procedura examinării cauzei de contencios administrativ la cererea

de chemare în judecată a Marianei Grama și a lui Victor Grama împotriva

Autorității Naționale de Integritate cu privire la contestarea actului de constatare.

Ca urmare, având în vedere faptul că din analiza conținutului și solicitărilor

Autorității Naționale de Integritate, cererea depusă de către Autoritatea Națională

de Integritate indică la elementele unei cereri reconvenționale, prima instanță

justificat a stabilit că Codul administrativ nu conține în Cartea a treia, reglementări

legale de înaintare a acțiunii reconvenționale în procedura contenciosului

administrativ.

Or, acțiunea reconvențională este o categorie separată a acțiunii civile, care

este înaintată de către pârât, în cadrul unui proces deja pornit, ca mijloc de apărare

împotriva acțiunii principale.

Pe când, în conformitate cu prevederile art. 5 Cod administrativ, activitatea

administrativă reprezintă totalitatea actelor administrative individuale și normative,

a contractelor administrative, a actelor reale, precum și a operațiunilor

administrative realizate de autoritățile publice în regim de putere publică, prin care

se organizează aplicarea legii și se aplică nemijlocit legea.

Astfel, acțiunea în contenciosul administrativ constituie ansamblul

mijloacelor procesuale consacrate și garantate, pentru apărarea, prin intermediul

instanței de judecată, a unui drept încălcat prin activitatea administrativă a unei

autorități publice și constă din trei elemente interdependente: obiectul, temeiul și

părțile acțiunii.

La rândul său, obiectul acțiunii în contenciosul administrativ îl formează

pretențiile reclamantului față de autoritatea publică pârâtă, adresate instanței de

judecată în scopul apărării propriilor drepturi și care reies din raportul material-

litigios și în privința cărora instanța de judecată urmează să se expună prin actul de

dispoziție judecătoresc.

În acest context este de menționat că procedura contenciosului administrativ

nu este o procedură judiciară civilă, ci o procedură judiciară distinctă, iar normele

4

Codului de procedură civilă se aplică doar complementar și anume în situația, când

în Codul administrativ lipsește o normă corespunzătoare, și numai dacă

reglementarea corespunzătoare din Codul de procedură civilă nu este în

contradicție cu ideile de bază ale Cărții a treia din Codul administrativ.

Astfel fiind, în raport cu dispozițiile Codului de procedură civilă, care la

art. 172 prevede intentarea acțiunii reconvenționale, Cartea a treia din Codul

administrativ, care reglementează procedura contenciosului administrativ, este lex

specialis și respinge toate normele Codului de procedură civilă, care derogă de la

Codul administrativ.

Mai mult decât atât, reieșind din prevederile art. 2 alin. (2) Cod

administrativ, anumite aspecte ce țin de activitatea administrativă privind domenii

specifice de activitate pot fi reglementate prin norme legislative speciale

derogatorii de la prevederile prezentului cod numai dacă această reglementare este

absolut necesară și nu contravine principiilor prezentului cod.

În interpretarea corectă a normei de drept enunțate, este de înțeles că

prevederile derogatorii pentru procedura administrativă și pentru procedura

contenciosului administrativ din legile speciale cu reglementări privind procedura

contenciosului administrativ au prioritate față de prevederile Codului administrativ,

iar în tot cazul, aceste reglementări de excepție urmează să rămână limitate la cele

neapărat necesare și nu se permite ca ele să contravină principiilor Codului

administrativ.

Sub acest aspect, instanța de recurs remarcă că prevederile art. 34 alin. (6)

din Legea nr. 132 din 17 iunie 2016 cu privire la Autoritatea Națională de

Integritate, în redacția Legii nr. 130 din 7 octombrie 2021, în vigoare din

29 octombrie 2021, invocate de către Autoritatea Națională de Integritate, potrivit

cărora în cazul contestării actului prin care se constată încălcarea regimului juridic

al declarării averii și intereselor personale, Autoritatea poate solicita confiscarea

averii nejustificate în cadrul procedurilor de contestare a actului de constatare, nu

pot fi aplicabile în speță, deoarece derogă de la prevederile Codului administrativ.

Or, unul dintre principiile procedurii de contencios administrativ, constituie

supremația dreptului, prevăzut de art. 36 alin. (1) și (2) Cod administrativ, conform

cărora instanța de judecată competentă să soluționeze acțiunile în contencios

administrativ este obligată să respecte principiul supremației dreptului, în

conformitate cu care demnitatea omului, drepturile și libertățile lui sunt considerate

valori supreme și sunt garantate de stat.

Instanțele de judecată competente aplică principiul supremației dreptului cu

luarea în considerare a jurisprudenței Curții Europene pentru Drepturile Omului.

La acest segment, se va evidenția și jurisprudența CtEDO, care în practica sa

constantă a statuat că o instanță este caracterizată de rolul său jurisdicțional: de a

soluționa, pe baza normelor de drept, cu jurisdicție deplină și în urma unei

proceduri organizate, orice problemă care ține de competența sa (hotărârea CtEDO

din 10 mai 2001 Cipru vs Turcia pct. 233).

5

În această ipoteză se va nota că, pentru ca dreptul de acces la o instanță să fie

respectat, instanța în fața căreia este adusă cauza trebuie să se bucure de jurisdicție

deplină.

Pe cale de consecință, în circumstanțele expuse, instanța de recurs

menționează că prevederile Codului administrativ nu învestește completul

specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ din cadrul

Curții de Apel Chișinău, de a examina acțiunea reconvențională depusă de către

Autoritatea Națională de Integritate împotriva Marianei Grama și Victor Grama, în

procedura contenciosului administrativ.

În contextul dat, prin prisma standardelor Curții Europene a Drepturilor

Omului, este de relevat că nerespectarea de către o instanță a dispozițiilor de drept

intern implică în principiu o încălcare a art. 6 § 1 din Convenție (DMD Group,

A.S. împotriva Slovaciei, pct. 61).

Sintetizând cele reliefate supra, instanța de recurs atestă temeinicia

concluziei primei instanțe precum că purcederea la examinarea acțiunii/cererii

înaintate de Autoritatea Națională de Integritate, în procedura contenciosului

administrativ, în lipsa unor reglementări a raporturilor administrative la înfăptuirea

activității administrative, ar duce la încălcarea principiilor prevăzute de Codul

administrativ.

Față de toate aceste considerente, prima instanță justificat a considerat

inadmisibilă cererea înaintată de Autoritatea Națională de Integritate, ca fiind

depusă cu încălcarea normelor Codului administrativ.

Mai cu seamă că procedura de confiscare a averii nejustificate în folosul

statului este reglementată de normele Codului de procedură civilă, într-o procedură

civilă separată, conform regulilor de examinare a acțiunii civile, care nu poate fi

asimilată unei acțiuni în procedura contenciosului administrativ.

Or, în conformitate cu art. 2781 alin. (1) și (2) CPC, cererea privind

confiscarea averii nejustificate se depune la judecătoria în a cărei circumscripție își

are domiciliul persoana a cărei avere este solicitată de a fi confiscată. Cererea

privind confiscarea averii nejustificate este depusă de Autoritatea Națională de

Integritate și trebuie să corespundă prevederilor art. 166.

Iar potrivit prevederilor art. 2782 alin. (1) CPC, cererea privind confiscarea

averii nejustificate se judecă în instanță conform regulilor generale de examinare a

acțiunilor civile, cu excepțiile stabilite de prezentul capitol.

În conexiunea celor relatate, circumstanțele stabilite resping susținerile

invocate de către Autoritatea Națională de Integritate în cererea de recurs și,

corespunzător, atestă legalitatea și temeinicia încheierii din 15 martie 2022 a Curții

de Apel Chișinău.

În această ordine de idei, completul specializat pentru examinarea acțiunilor

în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a respinge

recursul depus de Autoritatea Națională de Integritate și de a menține încheierea

din 15 martie 2022 a Curții de Apel Chișinău.

6

În conformitate cu art. 243 alin. (1) lit. b) Cod administrativ, completul

specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului

civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

decide:

Se respinge recursul depus de Autoritatea Națională de Integritate.

Se menține încheierea din 15 martie 2022 a Curții de Apel Chișinău, în

cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată a Marianei

Grama și a lui Victor Grama împotriva Autorității Naționale de Integritate cu

privire la contestarea actului de constatare.

Decizia este irevocabilă.

Președintele ședinței, Ala Cobăneanu

judecătorul

judecătorii Nina Vascan

Iurie Bejenaru

7