3r-67/22 — contestarea actului administrativ

Dosarul nr.3r-67/2022 2-21180910-01-3r-05042022 prima instanță: Curtea de Apel Chișinău (jud. A.Bostan, G.Dașchevici, Gh.Mîra) D E C I Z I E 13 iulie 2022 mun.

Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție, în componență: Președintele ședinței, judecătorul Tamara Chișca-Doneva judecătorii Aliona Miron Iurie Bejenaru examinând recursul depus de Autoritatea Națională de Integritate, în cauza de contencios administrativ, la cererea înaintată de Autoritatea Națională de Integritate împotriva lui Sîrbu Serghei privind constatarea existenței diferenței substanțiale, deținerea averii cu caracter nejustificat și confiscarea averii nejustificate, înaintate în cadrul acțiunii de contencios administrativ înaintată de Sîrbu Serghei împotriva Autorității Naționale de Integritate cu privire la contestarea actului de constatare nr.379/04 din 01 decembrie 2021, împotriva încheierii din 24 martie 2022 a Curții de Apel Chișinău, c o n s t a t ă : La 07 decembrie 2021, Sîrbu Serghei a sesizat Curtea de Apel Chișinău cu acțiunea în contencios administrativ îndreptată către Autoritatea Națională de Integritate prin care au solicitat anularea actului de constatare nr.379/04 din 01 decembrie 2021. La 21 martie 2022, Autoritatea Națională de Integritate, în calitate de reclamant a depus la Curtea de Apel Chișinău cerere către pârâtul Sîrbu Serghei prin care a solicitat constatarea existenței diferenței substanțiale, deținerea averii cu caracter nejustificat și confiscarea averii nejustificate,

cererea fiind înaintată în cadrul acțiunii de contencios administrativ intentate de Sîrbu Serghei către Autoritatea Națională de Integritate privind contestarea actului de constatare nr.379/04 din 01 decembrie 2021. Prin încheierea din 24 martie 2022 a Curții de Apel Chișinău cererea înaintată de Autoritatea Națională de Integritate către Sîrbu Serghei privind constatarea existenței diferenței substanțiale, deținerea averii cu caracter nejustificat și confiscarea averii nejustificate, înaintate în cadrul acțiunii de contencios administrativ înaintată de Sîrbu Serghei către Autoritatea Națională de Integritate privind contestarea actului de constatare nr.379/04 din 01.12.2021 – s-a declarat inadmisibilă pe motiv că cererea în cauză nu ține de competența Completului specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ din cadrul Curții de Apel Chișinău.

La 28 martie 2022, Autoritatea Națională de Integritate a depus recurs împotriva încheierii din 24 martie 2022 a Curții de Apel Chișinău, solicitând anularea încheierii instanței de apel, cu adoptarea unei noi încheieri privind soluționarea problemei, primirea spre examinare a cererii înaintate de Autoritatea Națională de Integritate. În motivarea recursului, recurenta Autoritatea Națională de Integritate a indicat dezacordul cu încheierea instanței de apel.

La fel, cu referire la netemeinicia încheierii contestate, Autoritatea Națională de Integritate a susținut că încheierea instanței de apel este ilegală, pe motiv că conform prevederilor art.34 alin.(6) din Legea nr. 132/2016 cu privire la Autoritatea Națională de Integritate (redacție expusă după operarea modificărilor efectuate prin Legea nr.130 din 07.10.2021, în vigoare din 29.10.2021), în cazul contestării actului prin care se constată încălcarea regimului juridic al declarării averii și intereselor personale, Autoritatea poate solicita confiscarea averii nejustificate în cadrul procedurilor de contestare a actului de constatare.

A menționat recurenta că ținând cont de faptul că Legea nr. 132/2016 cu privire la Autoritatea Națională de Integritate în raport cu Codul administrativ nr.116/2018, Codul de procedură civilă, este o lege specială și prevederile Legii au fost ulterior adoptate, la caz se vor aplica prevederile normelor prevăzute de Legea nr. 132/2016 cu privire la Autoritatea Națională de Integritate. Conform art.241 alin.(1) din Codul administrativ, încheierile primei instanțe și ale instanței de apel pot fi contestate cu recurs, separat de hotărâre, în cazurile prevăzute de prezentul cod și de alte legi. În conformitate cu art.242 din Codul administrativ, recursul împotriva încheierii judecătorești se depune motivat la instanța de judecată care a emis încheierea contestată în termen de 15 zile de la notificarea încheierii judecătorești, dacă legea nu stabilește un termen mai mic.

Curtea de Apel Chișinău a pronunțat încheierea contestată la 24 martie 2022, iar la 28 martie 2022 prin intermediul adresei electronice Autoritatea Națională de Integritate a depus recurs. Prin urmare, recursul din 28 martie 2022 a fost depus cu respectarea prevederilor art.242 din Codul administrativ. Prin prisma art.191 alin.(5) din Codul administrativ, Curtea Supremă de Justiție soluționează cererile de recurs împotriva hotărârilor, deciziilor și încheierilor curților de apel. La 05 aprilie 2022, Curtea Supremă de Justiție a expediat în adresa lui Sîrbu Serghei copia recursului depus de Autoritatea Națională de Integritate, însă intimatul nu și-a valorificat acest drept procedural și nu a depus referință.

Conform art.243 alin.(2) din Codul administrativ, instanța competentă soluționează recursul împotriva încheierilor judecătorești fără ședință de judecată. Dacă consideră necesar, instanța competentă poate cita participanții la proces. Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ a decis examinarea cererii de recurs fără înștiințarea participanților la proces, cu plasarea datei ședinței pe pagina web a Curții Supreme de Justiție, fiind inoportună invitarea părților, întrucât argumentele expuse în cererea de recurs au fost formulate cu suficientă precizie pentru a permite instanței examinarea acesteia. Studiind actele cauzei, completul specializat pentru examinare acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră recursul neîntemeiat și care urmează a fi respins din următoarele motive.

2 Conform art. 243 alin.(1) lit. b) din Codul administrativ, examinând recursul împotriva încheierii judecătorești, instanța adoptă decizie de respingere a recursului.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ reține că în prezenta speță obiectul de examinare în ordine de recurs vizează legalitatea încheierii din 24 martie 2022 a Curții de Apel Chișinău, prin care în temeiul art.207 alin.(1) și alin.(2) din Codul administrativ, a fost declarată inadmisibilă cererea înaintată de Autoritatea Națională de Integritate către Sîrbu Serghei privind constatarea existenței diferenței substanțiale, deținerea averii cu caracter nejustificat și confiscarea averii nejustificate, înaintate în cadrul acțiunii de contencios administrativ înaintată de Sîrbu Serghei către Autoritatea Națională de Integritate privind contestarea actului de constatare nr.379/04 din 01.12.2021, pe motiv că cererea în cauză nu ține de competența Completului specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ din cadrul Curții de Apel Chișinău.

Verificând legalitatea încheierii contestate, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că încheierea din 24 martie 2022 a Curții de Apel Chișinău este întemeiată și legală, din următoarele considerente. Conform art.5 Cod administrativ, activitatea administrativă reprezentă totalitatea actelor administrative individuale și normative, a contractelor administrative, a actelor reale, precum și a operațiunilor administrative realizate de autoritățile publice în regim de putere publică, prin care se organizează aplicarea legii și se aplică nemijlocit legea.

Totodată, în condițiile art. 20 din Codul administrativ, dacă printr-o activitate administrativă se încalcă un drept legitim sau o libertate stabilită prin lege, acest drept poate fi revendicat printr-o acțiune în contencios administrativ, cu privire la care decid instanțele de judecată competente pentru examinarea procedurii de contencios administrativ, conform prezentului cod. Conform art. 39 Cod administrativ, orice persoană care revendică un drept vătămat de către o autoritate publică în sensul art.17 sau prin nesoluționarea în termenul legal a unei cereri se poate adresa instanței de judecată competente. În conformitate cu art. 189 alin. (1) Cod administrativ, orice persoană care revendică încălcarea unui drept al său prin activitatea administrativă a unei autorități publice poate înainta o acțiune în contencios administrativ.

Conform art. 206 alin. (1) Cod administrativ, o acțiune în contencios administrativ poate fi depusă pentru: a) anularea în tot sau în parte a unui act administrativ individual (acțiune în contestare); b) obligarea autorității publice să emită un act administrativ individual (acțiune în obligare); c) impunerea la acțiune, la tolerare a acțiunii sau la inacțiune (acțiune în realizare); d) constatarea existenței sau inexistenței unui raport juridic ori nulității unui act administrativ individual sau a unui contract administrativ (acțiune în constatare); sau e) anularea în tot sau în parte a unui act administrativ normativ (acțiune de control normativ).

La caz, instanța de recurs indică că, conform art. 207 alin. (2) din Codul administrativ, acțiunea în contencios administrativ se declară inadmisibilă în special cînd: a) există o hotărîre judecătorească definitivă cu privire la un litigiu între aceleași părți, cu același obiect și pe aceleași temeiuri de drept; b) există o încheiere judecătorească prin care s-a dispus încetarea procesului în legătură cu faptul că reclamantul a renunțat la acțiune sau și-a retras acțiunea într-un litigiu între aceleași părți, cu același obiect și pe aceleași temeiuri de drept sau că între parți s-a încheiat o 3 tranzacție de împăcare; c) la aceeași sau la altă instanță de judecată se examinează o acțiune între aceleași părți, cu același obiect și pe aceleași temeiuri de drept; d) acțiunea a fost depusă după expirarea termenului prevăzut la art.209; e) reclamantul nu poate revendica încălcarea, prin activitatea administrativă, a unui drept în sensul art.17; f) nu sînt întrunite condițiile prevăzute la art.208; g) acțiunea a fost depusă de o persoană fără împuterniciri în acest sens; h) cererea de chemare în judecată nu corespunde cerințelor prevăzute la art.211 alin.(1) și (2) și art.212 alin.(1) și reclamantul nu a înlăturat neajunsurile în termenul stabilit de instanța de judecată.

Luând în considerare prevederile citate și cele stabilite, instanța de recurs relevă că, prima instanță just a menționat că, deși cererea din 21.03.2020 a fost intitulată de Autoritatea Națională de Integritate „Cerere”, din analiza conținutului și solicitărilor indicate este cert că se pretinde că aceasta este o cerere reconvențională. Prin urmare, Codul administrativ nu conține în cartea a III instituția acțiunii reconvenționale. Această instituție nu se regăsește nici în Titlul VII, capitolul II al Cărții a III a Codului administrativ - executarea, corespunzător, Completul va aplica dispozițiile Codului de procedură civilă, aplicând norma art. 195 Codul administrativ conform căreia, procedura acțiunii în contenciosul administrativ se desfășoară conform prevederilor prezentului cod.

Suplimentar se aplică corespunzător prevederile Codului de procedura civilă, cu excepția art.169-171 CPC. Art.172 Cod de procedură civilă, prevede că, până la începerea dezbaterilor judiciare, pîrîtul are dreptul să intenteze împotriva reclamantului o acțiune reconvențională pentru a fi judecată odată cu acțiunea inițială. (2) Intentarea acțiunii reconvenționale se face conform regulilor generale de intentare a acțiunii. Dispozițiile privind administrarea probelor se aplică în mod corespunzător.

Suplimentar, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție reiterează că la data de 21 martie 2022, Autoritatea Națională de Integritate, în calitate de reclamant a depus la Curtea de Apel Chișinău cererea către Sîrbu Serghei prin care a solicitat constatarea existenței diferenței substanțiale, deținerea averii cu caracter nejustificat și confiscarea averii nejustificate, cererea fiind înaintată în cadrul acțiunii de contencios administrativ intentate de Sîrbu Serghei către Autoritatea Națională de Integritate privind contestarea actului de constatare nr.379/04 din 01.12.2021.

Or, reieșind din prevederile art.2781 alin. (1) Cod de procedură civilă, cererea privind confiscarea averii nejustificate se depune la judecătoria în a cărei circumscripție își are domiciliul persoana a cărei avere este solicitată de a fi confiscată. Iar, art. 2782 alin. (1) Cod de procedură civilă, prevede că, cererea privind confiscarea averii nejustificate se judecă în instanță conform regulilor generale de examinare a acțiunilor civile, cu excepțiile stabilite de prezentul capitol. Potrivit art.34 alin.(6) din Legea cu privire la Autoritatea Națională de Integritate nr.132 din 17.06.2016, în cazul contestării actului prin care se constată încălcarea regimului juridic al declarării averii și intereselor personale, Autoritatea poate solicita confiscarea averii nejustificate în cadrul procedurilor de contestare a actului de constatare.

Pentru motivele expuse, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ apreciază că instanța de apel corect a stabilit că cererea înaintată de Autoritatea Națională de Integritate este depusă cu încălcarea normelor legale menționate supra, din care motive aceasta urmează a fi declarată inadmisibilă în 4 temeiul art. 207 alin. (1) și (2) al Codului administrativ, or art. 197 din Codul administrativ, statuează că nimeni nu poate fi lipsit de dreptul judecării procesului de către instanța în a cărei competență este dată prin lege cauza, cu excepțiile expres stabilite de lege. Prin urmare, argumentele invocate în cererea de recurs sunt neîntemeiate și nu constituie temei de anulare a încheierii recurate, care este compatibilă cu respectarea garanțiilor unui proces echitabil în sensul art.6 din CEDO.

Din considerentele menționate și având în vedere faptul că încheierea instanței de apel este întemeiată și legală, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a respinge recursul și a menține încheierea contestată. În conformitate cu art.243 alin.(1) lit.b) și alin.(2) din Codul administrativ, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție d e c i d e: Se respinge recursul depus de Autoritatea Națională de Integritate.

Se menține încheierea din 24 martie 2022 a Curții de Apel Chișinău, în cauza de contencios administrativ, la cererea înaintată de Autoritatea Națională de Integritate împotriva lui Sîrbu Serghei privind constatarea existenței diferenței substanțiale, deținerea averii cu caracter nejustificat și confiscarea averii nejustificate, înaintate în cadrul acțiunii de contencios administrativ înaintată de Sîrbu Serghei împotriva Autorității Naționale de Integritate cu privire la contestarea actului de constatare nr.379/04 din 01 decembrie 2021. Decizia este irevocabilă. Președintele ședinței, judecătorul Tamara Chișca-Doneva judecătorii Aliona Miron Iurie Bejenaru 5 Dosarul nr.3r-67/2022 2-21180910-01-3r-05042022 Î N C H E I E R E 13 iulie 2022 mun.

Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție, în componență: Președintele ședinței, judecătorul Tamara Chișca-Doneva judecătorii Aliona Miron Iurie Bejenaru examinând cererea lui Sîrbu Serghei, reprezentat de avocatul Natalia Bayram cu privire la ridicarea excepției de neconstituționalitate și sesizarea Curții Constituționale a Republicii Moldova, în cauza de contencios administrativ, la cererea înaintată de Autoritatea Națională de Integritate împotriva lui Sîrbu Serghei privind constatarea existenței diferenței substanțiale, deținerea averii cu caracter nejustificat și confiscarea averii nejustificate, înaintate în cadrul acțiunii de contencios administrativ înaintată de Sîrbu Serghei împotriva Autorității Naționale de Integritate cu privire la contestarea actului de constatare nr.379/04 din 01 decembrie 2021, c o n s t a t ă : La 07 decembrie 2021, Sîrbu Serghei a sesizat Curtea de Apel Chișinău cu acțiunea în contencios administrativ îndreptată către Autoritatea Națională de Integritate prin care au solicitat anularea actului de constatare nr.379/04 din 01 decembrie 2021. La 21 martie 2022, Autoritatea Națională de Integritate, în calitate de reclamant a depus la Curtea de Apel Chișinău cerere către pârâtul Sîrbu Serghei prin care a solicitat constatarea existenței diferenței substanțiale,

deținerea averii cu caracter nejustificat și confiscarea averii nejustificate, cererea fiind înaintată în cadrul acțiunii de contencios administrativ intentate de Sîrbu Serghei către Autoritatea Națională de Integritate privind contestarea actului de constatare nr.379/04 din 01 decembrie 2021. Prin încheierea din 24 martie 2022 a Curții de Apel Chișinău cererea înaintată de Autoritatea Națională de Integritate împotriva lui Sîrbu Serghei privind constatarea existenței diferenței substanțiale, deținerea averii cu caracter nejustificat și confiscarea averii nejustificate, înaintate în cadrul acțiunii de contencios administrativ înaintată de Sîrbu Serghei către Autoritatea Națională de Integritate privind contestarea actului de constatare nr.379/04 din 01.12.2021 – s-a declarat inadmisibilă pe motiv că cererea în cauză nu ține de competența Completului specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ din cadrul Curții de Apel Chișinău.

La 28 martie 2022, Autoritatea Națională de Integritate a depus recurs împotriva încheierii din 24 martie 2022 a Curții de Apel Chișinău, solicitând anularea încheierii instanței de apel, cu adoptarea unei noi încheieri privind soluționarea problemei, primirea spre examinare a cererii înaintate de Autoritatea Națională de Integritate. 6 În motivarea recursului, recurenta Autoritatea Națională de Integritate a indicat dezacordul cu încheierea instanței de apel.

La fel, cu referire la netemeinicia încheierii contestate, Autoritatea Națională de Integritate a susținut că încheierea instanței de apel este ilegală, pe motiv că conform prevederilor art.34 alin.(6) din Legea nr. 132/2016 cu privire la Autoritatea Națională de Integritate (redacție expusă după operarea modificărilor efectuate prin Legea nr.130 din 07.10.2021, în vigoare din 29.10.2021), în cazul contestării actului prin care se constată încălcarea regimului juridic al declarării averii și intereselor personale, Autoritatea poate solicita confiscarea averii nejustificate în cadrul procedurilor de contestare a actului de constatare.

A menționat recurenta că ținând cont de faptul că Legea nr. 132/2016 cu privire la Autoritatea Națională de Integritate în raport cu Codul administrativ nr.116/2018, Codul de procedură civilă, este o lege specială și prevederile Legii au fost ulterior adoptate, la caz se vor aplica prevederile normelor prevăzute de Legea nr. 132/2016 cu privire la Autoritatea Națională de Integritate. La 11 iulie 2022 Sîrbu Serghei, reprezentat de avocatul Natalia Bayram a depus cerere cu privire la ridicarea excepției de neconstituționalitate prin care a solicitat ridicarea excepției de neconstituționalitate a textului ,,în cadrul procedurilor de contestare a actului de constatare” din art.34 alin.(6) din Legea nr. 132/2016 cu privire la Autoritatea Națională de Integritate ( în redacția Legii nr.130 din 07.10.2021).

Examinând cererea lui Sîrbu Serghei, reprezentat de avocatul Natalia Bayram cu privire la ridicarea excepției de neconstituționalitate, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că aceasta urmează a fi respinsă, din următoarele motive. Prin prisma art. 195 din Codul administrativ, procedura acțiunii în contenciosul administrativ se desfășoară conform prevederilor prezentului cod. Suplimentar se aplică corespunzător prevederile Codului de procedura civilă, cu excepția art. 169-171.

În conformitate cu art. 121 alin. (1) din Codul de procedură civilă în cazul existenței incertitudinii privind constituționalitatea legilor, a hotărârilor Parlamentului, a decretelor Președintelui Republicii Moldova, a hotărârilor și ordonanțelor Guvernului ce urmează a fi aplicate la soluționarea unei cauze, instanța de judecată, din oficiu sau la cererea unui participant la proces, sesizează Curtea Constituțională.

Alineatul (2) al aceluiași articol prevede că, la ridicarea excepției de neconstituționalitate și sesizarea Curții Constituționale, instanța nu este în drept să se pronunțe asupra temeiniciei sesizării sau asupra conformității cu Constituția a normelor contestate, limitându-se exclusiv la verificarea întrunirii următoarelor condiții: a) obiectul excepției intră în categoria actelor prevăzute la art. 135 alin. (1) lit.a) din Constituție; b) excepția este ridicată de către una din părți sau reprezentantul acesteia ori este ridicată de către instanța de judecată din oficiu; c) prevederile contestate urmează a fi aplicate la soluționarea cauzei; d) nu există o hotărâre anterioară a Curții Constituționale avînd ca obiect prevederile contestate.

7 Deopotrivă, alineatul (5) al aceluiași articol stipulează că instanța de judecată poate ridica excepția de neconstituționalitate doar dacă cererea de chemare în judecată sau cererea de apel a fost acceptată în modul prevăzut de lege ori dacă cererea de recurs împotriva hotărârii sau deciziei curții de apel a fost declarată admisibilă conform legii. Din conținutul normelor legale precitate rezultă indubitabil că instanța de judecată poate ridica excepția de neconstituționalitate doar dacă examinează fondul cauzei după ce a primit în procedură cererea cu care a fost sesizată.

Prin prisma art. 121 alin. (5) din Codul de procedură civilă, instanța de recurs consideră inoportun de a ridica excepția de neconstituționalitate a textului ,,în cadrul procedurilor de contestare a actului de constatare” din art.34 alin.(6) din Legea nr. 132/2016 cu privire la Autoritatea Națională de Integritate ( în redacția Legii nr.130 din 07.10.2021) în condițiile în care nu judecă fondul litigiului, or, specificul procedurii în recurs conform Capitolului IV din Codul administrativ se limitează la verificarea legalității și temeiniciei acțiunilor instanței vis-a-vis de unele aspecte procedurale la judecarea cauzei. Prin urmare, din motivele reliefate supra, instanța de recurs consideră că cererea cu privire la ridicarea excepției de neconstituționalitate înaintată de către Sîrbu Serghei, reprezentat de avocatul Natalia Bayram urmează a fi respinsă.

Conform art. 195 și art. 230 din Codul administrativ și în conformitate cu art. 121 din Codul de procedură civilă, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție dispune: Se respinge cererea lui Sîrbu Serghei, reprezentat de avocatul Natalia Bayram cu privire la ridicarea excepției de neconstituționalitate și sesizarea Curții Constituționale a Republicii Moldova. Încheierea nu se supune niciunei căi de atac. Președintele ședinței, judecătorul Tamara Chișca-Doneva judecătorii Aliona Miron Iurie Bejenaru 8