3ra-576/22 — contestarea actului administrativ
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- contestarea actului administrativ
- Temei legal
- temeiurile inadmisibilitatii recursului
3ra-576/22 — contestarea actului administrativ (Curtea Supremă de Justiție, 2022)
Dosarul nr. 3ra-576/22
2-19175648-01-3ra-16042022
Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Râșcani (jud: G. Ciobanu)
Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud: A. Bostan, V. Negru, G. Dașchevici)
Î N C H E I E R E
06 iulie 2022 mun. Chișinău
Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ
al Curții Supreme de Justiție
în componența:
Președintele completului, judecătorul Tamara Chișca-Doneva
judecătorii Aliona Miron
Iurie Bejenaru
examinând admisibilitatea recursului depus de Serghei Todiraș, reprezentat de
avocatul Igor Hlopețchi,
în cauza de contencios administrativ, intentată la cererea de chemare în
judecată depusă de Serghei Todiraș împotriva Inspectoratului General al Poliției, terți
Iurie Stoian, Oleg Pasat și Igor Zglavuță cu privire la contestarea actului administrativ,
restabilirea în funcția deținută, obligarea emiterii actului administrativ favorabil,
împotriva deciziei din 28 decembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău, prin care
a fost admis apelul depus de Inspectoratul General al Poliției, casată integral hotărârea
din 04 iunie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani și emisă o nouă decizie,
c o n s t a t ă :
La data de 04 noiembrie 2019 Serghei Todiraș a depus cerere de chemare în
judecată împotriva Inspectoratului General al Poliției, terți Iurie Stoian, Oleg Pasat și
Igor Zglavuță cu privire la anularea punctului 2 al ordinului nr. 510 ef. din 04
octombrie 2019, restabilirea în funcția deținută cu încasarea unui salariu mediu,
constatarea faptului refuzului nemotivat de angajare prin transfer, obligarea emiterii
actului administrativ favorabil de numire în funcția de șef-adjunct al Inspectoratului
Național de Investigații al Inspectoratului General al Poliției, încasarea salariului
pentru absența forțată de la serviciu, încasarea prejudiciului moral și încasarea
cheltuielilor de judecată.
În motivarea cererii de chemare în judecată reclamantul Serghei Todiraș a
invocat că, din anul 2000 a fost angajat în organele afacerilor interne a Republicii
Moldova. La data de 26 iulie 2019 de către Ministerul Afacerilor Interne a fost emis
ordinul, prin care a fost lichidată Direcția nr. 5, Operațiuni Speciale din cadrul
Inspectoratului Național de Investigații al Inspectoratului General al Poliției al
Ministerului Afacerilor Interne.
1
Reclamantul a remarcat că, după data de 26 iulie 2019, Serghei Todiraș
continua să se prezinte la muncă în cadrul Inspectoratului Național de Investigații,
fapt confirmat prin informația stocată în turnichetele amplasate la intrarea în instituție.
Reclamantul Serghei Todiraș a reținut că, de către angajator în temeiul
raportului depus, a fost demarată procedura de transfer a reclamantului în funcția de
șef-adjunct al Inspectoratului Național de Investigații. În acest context, de către
persoana împuternicită cu admiterea la muncă, șeful Inspectoratului Național de
Investigații, comisar principal – Vasile Balica și șeful Serviciului Protecție Internă și
Anticorupție al Ministerului Afacerilor Interne – Vasile Harea, a fost acceptat și
semnat raportul de transfer în funcția de șef-adjunct al Inspectoratului Național de
Investigații al Inspectoratului General al Poliției, în corespundere cu prevederile art.
32 lit. e) și art. 33 alin. (1) din Legea nr. 288 din 16 decembrie 2016 privind
funcționarul public cu statut special din cadrul Ministerului Afacerilor Interne. Mai
mult, reclamantul a notat că, a fost admis la muncă pentru a însuși deprinderile
profesionale din noua funcție, fiind formulate demersuri de rigoare către organele de
control.
Reclamantul a susținut că, deși, a fost admis la muncă, i-a fost eliberată de
către conducătorul Vasile Balica, solicitarea Inspectoratului Național de Investigații
al Inspectoratului General al Poliției nr. 34/18/16-9456 din 04 octombrie 2019, cu
privire la prezentarea cazierului de integritate profesională de la Centrul Național
Anticorupție în legătură cu numirea în funcție. Prin urmare, certificatul de cazier
privind integritatea profesională, eliberat pe numele lui Serghei Todiraș, înregistrat cu
nr. 20/3658cip al Centrului Național Anticorupție, răspunsul nr. 220/6055 al Centrul
Național Anticorupție și recipisa nr. 4124-DR din numele Vasile Balica din
04 octombrie 2019, au fost eliberate pozitiv.
Reclamantul a notat că, în conformitate cu decizia comisiei medico-militare a
Ministerului Afacerilor Interne din 16 octombrie 2019, a fost apreciat pozitiv
(sănătos) și putea fi angajat în orice funcție publică cu statut special, iar conform
biletului comisiei nr. 964 din 15 octombrie 2019, starea de sănătate a lui Serghei
Todiraș a fost calificată ca fiind bună. Astfel, reclamantul a considerat că, numirea sa
la funcție publică a fost refuzată în mod voalat, fără a fi expusă în formă scrisă.
Ca urmare, reclamantul a relevat că, în perioada de timp cuprinsă între
04 octombrie 2019 – 10 octombrie 2019, s-a aflat în concediul medical, care a încetat
la data de 11 octombrie 2019, cu revenirea la serviciu începând cu data de
12 octombrie 2019. În aceeași perioadă, deja după emiterea ordinului Ministerului
Afacerilor Interne prin care Direcția Operațiuni Speciale nr. 5 din cadrul
Inspectoratului Național de Investigații a fost lichidată, iar reclamantul a fost admis
la muncă în altă subdiviziune. În context, reclamantul a specificat că a fost preavizat
precum că Direcția nr. 5 a fost lichidată.
În această ordine de idei, reclamantul a făcut trimitere la prevederile art. 88
din Codul muncii, cu referire la condiția temporală „ex temporis” sub aspectul
situației de fapt invocată, întru temeinicia procedurii de concediere, care nu împlinește
condiția temporală, cerută în mod implicit potrivit clauzei fixate de legiuitor la art. 88
alin. (1) lit. b) din Codul muncii, cu 2 luni înainte de lichidarea unității, ori de
reducerea numărului sau a statelor de personal, or, după cum se deduce în mod cert
2
din textul articolului citat, concedierea în cazul reducerii numărului sau a statelor de
personal intervine înaintea operării modificărilor în statele de personal și nu după.
Reclamantul a menționat că, prin circumstanțe necunoscute lui, Vasile Balica
nu a remis în Secția Resurse Umane al Inspectoratului General al Poliției, raportul de
transfer în funcția șef-adjunct al Inspectoratului Național de Investigații al
Inspectoratului General al Poliției al Ministerului Afacerilor Interne și actele de
control aferente, emise de autoritățile de control, pentru includerea în proiectul de
ordine de numire în funcție.
Reclamantul Todiraș Serghei a calificat actele administrative emise de
Inspectoratului General al Poliției al Ministerului Afacerilor Interne ca fiind ilegale
în fond, emise contrar legii și cu încălcarea procedurii.
Reclamantul a relevat că, la examinarea cauzelor ce țin de refuzul neîntemeiat
de angajare la lucru, angajatorul urma să țină cont de prevederile articolelor 47, 58,
86, 88, 183, 184, 186, 329 și 330 din Codul muncii, însă, niciuna din aceste condiții
nu au fost respectate.
Conducându-se de prevederile legale și motivele indicate supra, reclamantul
a solicitat, anularea, ca ilegal, a punctului 2 din ordinul Inspectoratului General al
Poliției al Ministerului Afacerilor Interne nr. 510 ef. din 04 octombrie 2019 „Cu
privire la încetarea serviciului în Poliție”, precum și a contractului individual de
muncă a inspectorului-principal de politie Serghei Todiraș, în partea încetării
serviciului în Poliție, repunerea imediată, în condițiile art. 256 alin. (2) din Codul de
procedură civilă pe Serghei Todiraș în situația anterioară emiterii actului administrativ
contestat, cu încasarea unui salariu mediu din contul Inspectoratului General al
Poliției al Ministerului Afacerilor Interne, constatarea faptului refuzului nemotivat de
angajare prin transfer a lui Serghei Todiraș în funcția de șef-adjunct al Inspectoratului
Național de Investigații, obligarea Inspectoratului General al Poliției de a emite actul
administrativ favorabil de numire a lui Serghei Todiraș în funcția de șef-adjunct al
Inspectoratului Național de Investigații al Inspectoratului General al Poliției,
încasarea din contul Inspectoratului General al Poliției al Ministerului Afacerilor
Interne în beneficiul lui Serghei Todiraș a salariului net pentru absența forțată de la
serviciu, din ziua emiterii ordinului de încetare a raporturilor de muncă până în ziua
refuzului neîntemeiat de angajare prin transfer în funcția de șef-adjunct al
Inspectoratului Național de Investigații, încasarea din contul Inspectoratului General
al Poliției al Ministerului Afacerilor Interne în beneficiul lui Serghei Todiraș salariul
net pentru absența forțată de la serviciu din ziua refuzului neîntemeiat de angajare
până la repunerea efectivă in funcție; adjudecarea din contul Inspectoratului General
al Poliției al Ministerului Afacerilor Interne în beneficiul lui Serghei Todiraș a sumei
de 20000 de lei cu titlu de prejudiciu moral, încasarea din contul Inspectoratului
General al Poliției al Ministerului Afacerilor Interne în beneficiul lui Serghei Todiraș
a cheltuielilor de asistență juridică suportate în legătură cu prezentul proces.
Prin încheierea din 04 iunie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani, s-a
declarat inadmisibilă pretenția înaintată de Serghei Todiraș împotriva Inspectoratului
General al Poliției privind încasarea prejudiciului moral în mărime de 20000 de lei.
Prin hotărârea din 04 iunie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani, a fost
admisă parțial acțiunea înaintată de Serghei Todiraș împotriva Inspectoratului General
al Poliției, terți Iurie Stoian, Oleg Pasat și Igor Zglavuță cu privire anularea punctului
3
2 al ordinului nr. 510 ef. din 04 octombrie 2019, restabilirea în funcția deținută cu
încasarea unui salariu mediu constatarea faptului refuzului nemotivat de angajare prin
transfer obligarea emiterii actului administrativ favorabil de numire în funcția de șef-
adjunct al Inspectoratului Național de Investigații al Inspectoratului General al
Poliției, încasarea salariului pentru absența forțată de la serviciu și încasarea
cheltuielilor de judecată. S-a anulat punctul 2 din ordinul Inspectoratului General al
Poliției nr. 510 ef. din 04 octombrie 2019 „Cu privire la încetarea raporturilor de
serviciu ale unor angajați ai Poliției”, prin care a fost încetat raportul de serviciu al
inspectorului principal Serghei Todiraș. S-a obligat Inspectoratul General al Poliției
să emită actul administrativ individual privind restabilirea lui Serghei Todiraș în
funcția deținută până la încetarea raportului de serviciu, cu achitarea salariului și a
drepturilor salariale pentru absența forțată de la muncă, de la data încetării raportului
de serviciu până la data restabilirii în funcție. De asemenea, s-a dispus că, hotărârea
în partea restabilirii lui Serghei Todiraș în funcție și achitării unui salariu mediu, se
execută imediat. În rest acțiunea s-a respins ca neîntemeiată.
La data de 08 iunie 2021 Inspectoratul General al Poliției a depus apel
împotriva hotărârii din 04 iunie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani, prin
care a solicitat casarea hotărârii primei instanțe și pronunțarea unei noi decizii, prin
care cererea de chemare în judecată depusă de Serghei Todiraș să fie respinsă ca
neîntemeiată (f.d. 139, Vol. I).
Hotărârea motivată din 04 iunie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani
a fost notificată Inspectoratului General al Poliției, prin intermediul poștei electronice,
la data de 23 iunie 2021, fapt ce se confirmă prin extrasul din poșta electronică, anexat
la actele cauzei (f.d. 161, Vol. I).
La data de 06 iulie 2021 Inspectoratul General al Poliției a prezentat motivarea
apelului împotriva hotărârii din 04 iunie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani,
prin care a solicitat admiterea apelului, casarea integrală a hotărârii primei instanțe,
cu emiterea unei noi decizii de respingere a cererii de chemare în judecată depuse de
Serghei Todiraș (f.d. 173-183, Vol. I).
Astfel, instanța de apel întemeiat a considerat ca fiind depus în termen apelul
Inspectoratului General al Poliției împotriva hotărârii din 04 iunie 2021 a Judecătoriei
Chișinău, sediul Râșcani.
Prin decizia din 28 decembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău a fost admis
apelul depus de Inspectoratul General al Poliției. S-a casat integral hotărârea din 04
iunie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani și s-a emis o nouă decizie, prin
care cererea de chemare în judecată depusă de Serghei Todiraș împotriva
Inspectoratului General al Poliției, terți Iurie Stoian, Oleg Pasat și Igor Zglavuță
privind anularea punctului 2 al ordinului nr. 510 ef. din 04 octombrie 2019, restabilirea
în funcția deținută cu încasarea unui salariu mediu, constatarea faptului refuzului
nemotivat de angajare prin transfer, obligarea emiterii actului administrativ favorabil
de numire în funcția de șef-adjunct al Inspectoratului Național de Investigații al
Inspectoratului General al Poliției; încasarea salariului pentru absența forțată de la
serviciu și încasarea cheltuielilor de judecată, a fost respinsă ca neîntemeiată (f.d. 30,
31-54, Vol. II).
Pentru a pronunța această decizie, instanța de apel a menționat că potrivit
Ordinului Ministrului Afacerilor Interne nr.439 din 26 iulie 2019, subdiviziunea
4
Direcția nr. 5 (operațiuni speciale) din cadrul Inspectoratului Național de Investigații
a fost lichidată, în temeiul raportului nr.4/l-216s din 16 iulie 2019 privind rezultatele
controlului activității de serviciu a Direcției nr. 5, realizat în conformitate cu Ordinul
Ministrului Afacerilor Interne nr. 389/2019 „Cu privire la evaluarea modului de
organizare și desfășurare a activităților de serviciu de către Direcția nr. 5”.
Instanța de apel a notat că art. 183 din Codul muncii expres statuează că doar
în cazul reducerii numărului sau a statelor de personal, salariații beneficiază de dreptul
preferențial de a fi lăsați la lucru, or, în cazul reducerii unei subdiviziuni, toți angajații
sunt disponibilizați, indiferent de experiența bogată în serviciu, calificarea înaltă a
angajaților, lipsa de sancțiuni disciplinare etc.
Instanța de apel a reținut că actul adminsitrativ, prin care au fost aprobate
modificări în statele de organizare al Inspectoratului General al Poliției, în legătură cu
lichidarea subdiviziunii Direcția nr.5 (operațiuni speciale) din cadrul Inspectoratului
Național de Investigații, îl constituie Ordinul Ministrului Afacerilor Interne nr.439 din
26 iulie 2019.
Suplimentar, instanța de apel a subliniat că în temeiul acestui ordin a fost
elaborat Ordinul șefului Inspectoratului General al Poliției nr. 264 din 30 iulie 2019
„Cu privire la punerea în aplicare a Ordinului Ministrului Afacerilor Interne nr.439
din 26 iulie 2019 „Cu privire la modificarea statului de organizare a Inspectoratului
General al Poliției al Ministerului Afacerilor Interne, aprobat prin Ordinul Ministrului
Afacerilor Interne nr. 71/2013”.
În acest context, instanța de apel a relatat că Inspectoratul General al Poliției,
ca subdiviziune subordonată, este obligată să execute ordinele Ministerului Afacerilor
Interne, la caz, Ordinul Ministrului Afacerilor Interne nr.439 din 26 iulie 2019, prin
care a fost lichidată Direcția nr.5 a Inspectoratului Național de Investigații.
Prin urmare, instanța de apel a indicat că prin ordinul Ministerului Afacerilor
Interne nr. 439 din 26 iulie 2019, s-a ordonat lichidarea subdiviziunii Direcției nr. 5
(operațiuni speciale) din cadrul Inspectoratului Național de Investigații al
Inspectoratului General al Poliției al Ministerului Afacerilor Interne.
Astfel, instanța de apel a stabilit că prima instanță neîntemeiat a obligat
Inspectoratul General al Poliției să emită actul administrativ individual privind
restabilirea lui Serghei Todiraș în funcția deținută până la încetarea raportului de
serviciu, or, subdiviziunea Direcției nr. 5 (operațiuni speciale) din cadrul
Inspectoratului Național de Investigații al Inspectoratului General al Poliției al
Ministerului Afacerilor Interne, în care activa Serghei Todiraș a fost lichidată.
Instanța de apel a menționat că, odată ce Todiraș Serghei solicită transferul
într-o funcție superioară celei deținute, ultimul urma a întruni condițiile stabilite de
legislația în vigoare.
Instanța de apel a relevat că Regulamentul cu privire la evoluția în carieră a
funcționarilor publici cu statut special din cadrul Ministerului Afacerilor Interne,
Anexa nr.1 la Hotărîrea Guvernului nr.460 din 22 iunie 2017, prevede că transferul se
face într-o funcție echivalentă cu funcția deținută de către angajatul Ministerului
Afacerilor Interne sau într-o funcție de nivel inferior în ierarhia profesională și
nicidecum într-o funcție de nivel superior celei deținute după cum solicită
reclamantul.
5
În acest sens, instanța de apel a invocat că funcțiile propuse angajatului
Serghei Todiraș: ofițer superior de investigații al Biroului crime grave al Serviciului
poliției criminale al Secției investigații infracțiuni al IP Râșcani al DP mun. Chișinău
sau Ofițer de sector al Sectorului de poliție nr. 1 al IP Buiucani al DP mun. Chișinău,
sunt funcții echivalente cu funcția deținută de Serghei Todiraș, ofițer principal de
investigații al Secției nr. 7 a Direcției nr. 5 a Inspectoratului Național de Investigații.
Instanța de apel a menționat că, concluzia primei instanțe precum că
Inspectoratul General al Poliției ar fi defășurat o activitate administrativă arbitrară –
nu și-a găsit confirmare, or, actele cauzei elucidate anterior atestă contrariul.
Inspectoratul General al Poliției a propus angajatului Serghei Todiraș transferul la una
din cele două funcții echivalente cu funcția deținută de către angajatul Ministerului
Afacerilor Interne, care au fost refuzate de ultimul, drept urmare, în temeiul art. 38
alin. (1) lit. f) a Legii nr. 288 din 16 decembrie 2016 privind funcționarul public cu
statut special din cadrul Ministerului Afacerilor Interne, absolut întemeiat a dispus
încetarea raportului de serviciu al inspectorului principal Serghei Todiraș, ofițer
principal de investigații al Secției nr. 7 a Direcției nr. 5 a Inspectoratului Național de
Investigații.
Instanța de apel a indicat că, nu poate fi reținută ca întemeiată nici concluzia
primei instanțe, precum că prezentarea lui Serghei Todiraș la serviciu după data
emiterii ordinului de lichidare a subdiviziunii, ar atesta acceptarea tacită a salariatului
la serviciu de către angajator și existența unui contract individual de muncă. Întrucât,
în lipsa unui act administrativ sau a unei hotărâri a instanței de judecată de restabilire
în serviciu, Serghei Todiraș nu poate fi considerat angajat, având în vedere că potrivit
art.31 al Legii nr. 288 din 16 decembrie 2016 privind funcționarul public cu statut
special din cadrul Ministerului Afacerilor Interne, raportul de serviciu al
funcționarului public cu statut special apare la data numirii persoanei în funcție în
condițiile legii, în temeiul unui act administrativ emis de persoana/organul care are
competența legală de angajare/numire în serviciu. Astfel, admiterea la muncă se
efectuează în temeiul unui ordin de angajare emis de angajator sau a unei hotărâri
judecătorești.
La data de 26 ianuarie 2022, prin intermediul poștei electronice și la data de
27 ianuarie 2022, prin intermediul oficiului poștal, Serghei Todiraș a depus recurs
nemotivat împotriva deciziei din 28 decembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău, prin
care a solicitat admiterea recursului, casarea integrală a deciziei instanței de apel și
emiterea unei noi decizii privind menținerea hotărârii primei instanțe (f.d. 59-62, Vol.
II).
La data de 27 ianuarie 2022, prin intermediul poștei electronice, avocatul Igor
Hlopețchi, în interesele lui Serghei Todiraș a depus recurs nemotivat împotriva
deciziei din 28 decembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău, solicitând admiterea
recursului, casarea integrală a deciziei instanței de apel și emiterea unei noi decizii
privind menținerea hotărârii primei instanțe (f.d. 64-66, Vol. II).
Prin încheierea din 25 mai 2022 a Curții Supreme de Justiție recursurile
depuse de Serghei Todiraș și avocatul Igor Hlopețchi, în interesele lui Serghei Todiraș
s-au declarat inadmisibile.
La 25 mai 2022 prin intermediul poștei terestre, avocatul Igor Hlopețchi, în
interesele lui Serghei Todiraș a depus recurs motivat împotriva deciziei din 28
6
decembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău, solicitând admiterea recursului, casarea
integrală a deciziei instanței de apel și emiterea unei noi decizii privind menținerea
hotărârii primei instanțe (f.d.119-136, Vol. II).
În motivarea cererii de recurs s-a invocat că decizia motivată a instanței de
apel a fost comunicată părților prin publicare la 23 martie 2022, prin urmare
motivarea recursului depusă la 25 aprilie 2022 prin predarea la oficiul poștal, șe
consideră depus în termen.
A relatat că decizia instanței de apel este vădit ilegală și neîntemeiată, motiv
din care urmează a fi casată, instanța de apel la emiterea deciziei a interpretat în mod
eronat legea, aprecierea probelor de către instanța de apel a fost arbitrară și erorile
comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.
Prin referința depusă la 28 iunie 2022 Inspectoratul General al Poliției a
solicitat respingerea recursului ca fiind inadmisibil.
La 05 iulie 2022 Serghei Todiraș a depus cerere de recurs suplimentară
invocând că avocatul său nu a recepționat decizia instanței de apel deoarece în privința
acestuia a fost aplicată la 14 martie 2022 măsură preventivă sub forma obligării de
nepărăsire a localității or. Cricova, prin urmare avocatul Igor Hlopețchi era în
imposibilitate de a desfășura activitatea de serviciu.
A solicitat recurentul Serghei Todiraș repunerea în termenul de declarare a
recursului și admiterea recursului depus de avocatul Igor Hlopețchi, în interesele lui
Serghei Todiraș.
Examinând admisibilitatea recursului depus de Serghei Todiraș, reprezentat
de avocatul Igor Hlopețchi în raport cu actele cauzei, completul specializat pentru
examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de
contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că, recursul urmează
a fi declarat inadmisibil, din următoarele motive.
Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios
administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții
Supreme de Justiție relevă că, din actele cauzei rezultă cu certitudine că, începând cu
30 ianuarie 2020, avocatul Igor Hlopețchi reprezintă interesele lui Serghei Todiraș în
instanțele de judecată în prezenta cauză, fapt confirmat prin mandatul avocațial seria
MA nr. 1277000 din 30 ianuarie 2020 (f.d. 15, Vol. I), iar pe partea verso a mandatului
nominalizat supra, este indicat în mod expres dreptul avocatului de a ataca hotărârea
judecătorească.
Astfel, începând cu data de 30 ianuarie 2020 avocatul Igor Hlopețchi a dispus
de împuterniciri corespunzătoare din partea lui Serghei Todiraș, pentru a ataca actele
judecătorești, în termenul stabilit de legislația în vigoare, prevăzut la art. 245 din
Codul administrativ, inclusiv pentru a prezenta în termen motivarea recursului
împotriva deciziei din 28 decembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău.
Potrivit art. 57 alin. (14) și (19) din Statutul Profesiei de Avocat, adoptat de
Congresul Uniunii Avocaților din 29 ianuarie 2011, avocatul are obligația să
informeze rezonabil clientul în legătură cu situația curentă a asistenței și reprezentării
și să răspundă cu promptitudine oricăror solicitări de informare din partea clientului.
În cazul în care avocatul este în imposibilitate să-și îndeplinească activitatea
profesională, își va asigura substituirea printr-un alt avocat, dacă, în prealabil, obține
acordul clientului în acest scop.
7
Astfel, instanța de recurs menționează că, Curtea de Apel Chișinău a utilizat
mijloacele corespunzătoare de comunicare, ce ar asigura notificarea deciziei motivate
din 28 decembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău lui Serghei Todiraș și avocatului
Igor Hlopețchi.
Din actele cauzei rezultă că decizia Curții de Apel Chișinău a fost pronunțată
la data de 28 decembrie 2021 (f.d. 30, 31-54, Vol.II).
Totodată, date despre notificarea dispozitivului deciziei nominalizate lui
Serghei Todiraș și avocatului Igor Hlopețchi la dosar nu sunt.
La data de 27 ianuarie 2022, prin intermediul poștei electronice, avocatul Igor
Hlopețchi, în interesele lui Serghei Todiraș a depus recurs nemotivat împotriva
deciziei din 28 decembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău, solicitând admiterea
recursului, casarea integrală a deciziei instanței de apel și emiterea unei noi decizii
privind menținerea hotărârii primei instanțe (f.d. 64-66, Vol. II).
Decizia motivată din 28 decembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău a fost
notificată lui Serghei Todiraș și avocatului Igor Hlopețchi la data de 01 aprilie 2022,
fapt ce se confirmă prin avizele de recepție nr. DS8006532585AS și nr.
DS8006532584AS, anexate la actele cauzei (f.d. 75, 76, Vol. II).
Cele menționate supra denotă faptul că termenul de 30 de zile prevăzut la
art.245 alin.(1) din Codul administrativ, pentru prezentarea recursului, a început să
curgă începând cu ziua de 04 aprilie 2022, iar termenul limită de prezentare a
motivării recursului fiind data de 03 mai 2022, zi de marți.
În conformitate cu art. 245 din Codul administrativ, recursul se depune la
instanța de apel în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel,
dacă legea nu stabilește un termen mai mic. Motivarea recursului se prezintă Curții
Supreme de Justiție în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel.
Dacă se depune împreună cu cererea de recurs, motivarea recursului se depune la
instanța de apel.
Raportat la cele expuse supra, este cert că legiuitorul a prevăzut depunerea
recursului separat de motivarea acestuia, respectiv, termenul de declarare și cel de
prezentare a motivării recursului curg din momente diferite dies a quo, și anume: în
temeiul art. 245 alin. (2) din Codul administrativ, de la notificarea deciziei motivate
a instanței de apel, sub sancțiunea art. 246 alin. (2) lit. e) din Codul administrativ –
recursul se declară inadmisibil, în special, dacă motivarea recursului nu a fost depusă
sau a fost depusă, după expirarea termenului prevăzut la art. 245 alin. (2).
Notificarea se dispune de instanța de judecată, prin alegerea unei modalități
stabilite de art. 96 alin. (1) și art. 97 alin. (3) din Codul administrativ, prin urmare,
termenul de depunere a recursului începe să curgă imediat din ziua următoare a
aducerii la cunoștință a dispozitivului deciziei Curții de Apel.
Respectiv, notificarea deciziei motivate a instanței de apel participanților la
proces, are drept scop comunicarea adecvată, rapidă și eficientă din punctul de vedere
al costurilor textului cuprins în actul de procedură. Iar, întru confirmarea aducerii la
cunoștință a actului de procedură participanților la proces, este necesar a fi anexată
dovada recepționării acestuia la materialele cauzei.
Astfel, în privința modalităților de comunicare și notificare, Codul
administrativ statuează la art. 96 alin. (1), că notificările și comunicările către
participanții la procedura administrativă se realizează în orice formă de comunicare
8
adecvată, rapidă și eficientă din punctul de vedere al costurilor. Comunicarea prin
mijloace electronice are prioritate dacă este adecvată obiectului comunicării și
acceptată de participantul la procedură.
În sensul art. 246 din Codul administrativ, Curtea Supremă de Justiție
examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs. Dacă este inadmisibil, recursul
se declară ca atare printr-o încheiere. Recursul se declară inadmisibil în special când:
decizia instanței de apel nu poate fi contestată cu recurs; recursul este depus în mod
repetat; recursul este depus de o persoană neîmputernicită; recursul a fost depus după
expirarea termenului stabilit la art. 245 alin. (1); motivarea recursului nu a fost depusă
sau a fost depusă după expirarea termenului prevăzut la art. 245 alin. (2); cererea de
recurs nu corespunde cerințelor stabilite la art. 244 alin. (2), art. 233 alin. (1) și (2) și
art. 234 alin. (2) și recurentul nu a înlăturat neajunsurile în termenul stabilit de Curtea
Supremă de Justiție.
Potrivit avizului de recepție nr. DS8006532585AS, trimiterile poștale cu
copiile deciziei motivate din 28 decembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău, expediate
la adresa de corespondență lui Serghei Todiraș și avocatului Igor Hlopețchi –
XXXXX, au fost recepționate la data de 01 aprilie 2022 (f.d. 75, 76 Vol. II).
Colegiul menționează că la data de 27 ianuarie 2022, prin intermediul poștei
electronice, avocatul Igor Hlopețchi, acționând în interesele lui Serghei Todiraș a
depus recurs intitulându-l „preliminar” împotriva deciziei din 28 decembrie 2021 a
Curții de Apel Chișinău, iar ca denumire a fișierului expediat fiind indicat „recurs
nemotivat Todiraș.semnat.pdf” (f.d. 64-66, Vol. II).
Distinct acestor circumstanțe, avocatul Igor Hlopețchi, în interesele lui Serghei
Todiraș nu a prezentat motivarea recursului la Curtea Supremă de Justiție până la data
de 03 mai 2022.
Mai mult, instanța de recurs nu poate reține argumentul avocatului Igor
Hlopețchi, în interesele lui Serghei Todiraș precum că a depus recurs motivat la 25
aprilie 2022 prin predare la oficiul poștal, or, conform ștampilei aplicate pe plicul
poștal se datează data de 25 mai 2022 (f.d.146, vol. II).
Totodată, instanța de recurs menționează că prin încheierea din 25 mai 2022 a
Curții Supreme de Justiție recursurile depuse de Serghei Todiraș și avocatul Igor
Hlopețchi, în interesele lui Serghei Todiraș s-au declarat inadmisibile, deoarece
recurenții au neglijat obligația de a se conforma prevederilor art. 245 alin. (2) din
Codul administrativ, adică de a prezenta motivarea recursului în termen de 30 de zile
de la notificarea deciziei motivate a instanței de apel.
Or, fiind cel interesat de soluționarea cauzei în ordine de recurs, avocatul Igor
Hlopețchi, în interesele lui Serghei Todiraș trebuia să întreprindă toate măsurile
necesare de a-și proteja dreptul de acces la instanță, după cum sugerează și
jurisprudența CEDO, prin efectuarea actului de procedură până la expirarea
termenului prevăzut de lege, la caz prin depunerea recursului și prezentării motivării
acestuia în conformitate cu art. 245 din Codul administrativ. Prin urmare, conform
materialelor dosarului reiese că a fost depus motivarea recursului la data de 25 mai
2022 după expirarea termenului prevăzut de art.245 din Codul administrativ. Drept
consecință, intervine aplicarea sancțiunii procedurale prevăzută la art.246 alin.(2) lit.
e) din Codul administrativ de declarare a recursului inadmisibil.
9
Conform art.24 alin.(1) din Codul administrativ, participanții la procedura
administrativă și procedura de contencios administrativ trebuie să își exercite
drepturile și să își îndeplinească obligațiile cu bună-credință, fără a încălca drepturile
procesuale ale altor participanți.
Buna-credință prezumă că partea este obligată să respecte termenele prevăzute de
lege, or, termenul de recurs prevăzut la art. 245 din Codul administrativ, este
considerat un termen imperativ, absolut și peremptoriu, astfel că nerespectarea
acestuia atrage ca și consecință după sine decăderea părții din dreptul de a mai exercita
această cale de atac.
Prin urmare, nerespectarea termenului de depunere a recursului se datorează în
exclusivitate comportamentului pasiv al avocatului Igor Hlopețchi, în interesele lui
Serghei Todiraș, care trebuia să dea dovadă de responsabilitate și atitudine activă,
folosindu-se cu bună-credință de drepturile și obligațiile sale procedurale. Or,
admiterea spre examinare a unui recurs tardiv poate duce la încălcarea principiului
securității raporturilor juridice garantat de art. 6§1 din Convenția Europeană pentru
Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale.
Sub acest aspect, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în
contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ
al Curții Supreme de Justiție reiterează că decizia motivată din 28 decembrie 2021 a
Curții de Apel Chișinău a fost notificată lui Serghei Todiraș și avocatului Igor
Hlopețchi la data de 01 aprilie 2022, fapt ce se confirmă prin avizele de recepție nr.
DS8006532585AS și nr. DS8006532584AS, anexate la actele cauzei (f.d. 75, 76, Vol.
II), prin urmare, atât avocatul cât și Serghei Todiraș aveau obligația pozitivă de a
întreprinde toate măsurile necesare, după cum sugerează și jurisprudența CEDO în
cauza Van Harn vs Germany, nr.7557/03 din 11 septembrie 2007, de a proteja
drepturile sale de acces la instanță, fapt ignorat cu desăvârșire.
Astfel, recursul depus de avocatul Igor Hlopețchi, în interesele lui Serghei Todiraș
împotriva deciziei din 28 decembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău, necesită a fi
declarat inadmisibil, deoarece neîndeplinirea oricărui act de procedură în termenul
legal atrage decăderea din drept, afară de cazul când legea dispune altfel sau când
partea dovedește că a fost împiedicată printr-o împrejurare mai presus de voința ei să
efectueze acțiunea în termen.
În circumstanțele menționate, completul specializat pentru examinarea
acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios
administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a respinge cererea
privind repunerea în termen a recursului și în temeiul art. 246 alin. (2) lit. e) Cod
administrativ, de a declara inadmisibil recursul depus de către avocatul Igor
Hlopețchi, în interesele lui Serghei Todiraș.
În atare circumstanțe, declararea recursului depus de avocatul Igor Hlopețchi, în
interesele lui Serghei Todiraș ca fiind inadmisibil este compatibilă cu respectarea
prevederilor Convenției Europene pentru Apărarea Drepturilor Omului și a
Libertăților Fundamentale.
În conformitate cu articolele 65, 230, 246 alin. (1), (2) lit. e) și
258 alin. (3) din Codul administrativ, completul specializat pentru examinarea
acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios
administrativ al Curții Supreme de Justiție,
10
d i s p u n e :
Se respinge cererea lui Serghei Todiraș de repunere în termen a recursului
împotriva deciziei din 28 decembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău.
Recursul depus de avocatul Igor Hlopețchi, în interesele lui Serghei Todiraș se
declară inadmisibil.
Încheierea este irevocabilă.
Președintele completului, judecătorul Tamara Chișca-Doneva
judecătorii Aliona Miron
Iurie Bejenaru
11