3ra-441/22 — contestarea actului administrativ

3ra-441/22 — contestarea actului administrativ (Curtea Supremă de Justiție, 2022)

Dosarul nr. 3ra-441/22

2-19175648-01-3ra-16042022

Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Râșcani (jud: G. Ciobanu)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud: A. Bostan, V. Negru, G. Dașchevici)

Î N C H E I E R E

25 mai 2022 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele completului, judecătorul Ala Cobăneanu

judecătorii Nicolae Craiu

Nina Vascan

examinând admisibilitatea recursurilor depuse de Serghei Todiraș și avocatul

Igor Hlopețchi, în interesele lui Serghei Todiraș,

în cauza de contencios administrativ, intentată la cererea de chemare în

judecată depusă de Serghei Todiraș împotriva Inspectoratului General al Poliției, terți

Iurie Stoian, Oleg Pasat și Igor Zglavuță cu privire la contestarea actului administrativ,

restabilirea în funcția deținută, obligarea emiterii actului administrativ favorabil,

împotriva deciziei din 28 decembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău, prin care

a fost admis apelul depus de Inspectoratul General al Poliției, casată integral hotărârea

din 04 iunie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani și emisă o nouă decizie,

c o n s t a t ă :

La data de 04 noiembrie 2019 Serghei Todiraș a depus cerere de chemare în

judecată împotriva Inspectoratului General al Poliției, terți Iurie Stoian, Oleg Pasat și

Igor Zglavuță cu privire la anularea punctului 2 al ordinului nr. 510 ef. din 04

octombrie 2019, restabilirea în funcția deținută cu încasarea unui salariu mediu,

constatarea faptului refuzului nemotivat de angajare prin transfer, obligarea emiterii

actului administrativ favorabil de numire în funcția de șef-adjunct al Inspectoratului

Național de Investigații al Inspectoratului General al Poliției, încasarea salariului

pentru absența forțată de la serviciu, încasarea prejudiciului moral și încasarea

cheltuielilor de judecată.

În motivarea cererii de chemare în judecată reclamantul Serghei Todiraș a

invocat că, din anul 2000 a fost angajat în organele afacerilor interne a Republicii

1

Moldova. La data de 26 iulie 2019 de către Ministerul Afacerilor Interne a fost emis

ordinul, prin care a fost lichidată Direcția nr. 5, Operațiuni Speciale din cadrul

Inspectoratului Național de Investigații al Inspectoratului General al Poliției al

Ministerului Afacerilor Interne.

Reclamantul a remarcat că, după data de 26 iulie 2019, Serghei Todiraș

continua să se prezinte la muncă în cadrul Inspectoratului Național de Investigații,

fapt confirmat prin informația stocată în turnichetele amplasate la intrarea în instituție.

Reclamantul Serghei Todiraș a reținut că, de către angajator în temeiul

raportului depus, a fost demarată procedura de transfer a reclamantului în funcția de

șef-adjunct al Inspectoratului Național de Investigații. În acest context, de către

persoana împuternicită cu admiterea la muncă, șeful Inspectoratului Național de

Investigații, comisar principal – Vasile Balica și șeful Serviciului Protecție Internă și

Anticorupție al Ministerului Afacerilor Interne – Vasile Harea, a fost acceptat și

semnat raportul de transfer în funcția de șef-adjunct al Inspectoratului Național de

Investigații al Inspectoratului General al Poliției, în corespundere cu prevederile art.

32 lit. e) și art. 33 alin. (1) din Legea nr. 288 din 16 decembrie 2016 privind

funcționarul public cu statut special din cadrul Ministerului Afacerilor Interne. Mai

mult, reclamantul a notat că, a fost admis la muncă pentru a însuși deprinderile

profesionale din noua funcție, fiind formulate demersuri de rigoare către organele de

control.

Reclamantul a susținut că, deși, a fost admis la muncă, i-a fost eliberată de

către conducătorul Vasile Balica, solicitarea Inspectoratului Național de Investigații

al Inspectoratului General al Poliției nr. 34/18/16-9456 din 04 octombrie 2019, cu

privire la prezentarea cazierului de integritate profesională de la Centrul Național

Anticorupție în legătură cu numirea în funcție. Prin urmare, certificatul de cazier

privind integritatea profesională, eliberat pe numele lui Serghei Todiraș, înregistrat cu

nr. 20/3658cip al Centrului Național Anticorupție, răspunsul nr. 220/6055 al Centrul

Național Anticorupție și recipisa nr. 4124-DR din numele Vasile Balica din

04 octombrie 2019, au fost eliberate pozitiv.

Reclamantul a notat că, în conformitate cu decizia comisiei medico-militare a

Ministerului Afacerilor Interne din 16 octombrie 2019, a fost apreciat pozitiv

(sănătos) și putea fi angajat în orice funcție publică cu statut special, iar conform

biletului comisiei nr. 964 din 15 octombrie 2019, starea de sănătate a lui Serghei

Todiraș a fost calificată ca fiind bună. Astfel, reclamantul a considerat că, numirea sa

la funcție publică a fost refuzată în mod voalat, fără a fi expusă în formă scrisă.

Ca urmare, reclamantul a relevat că, în perioada de timp cuprinsă între

04 octombrie 2019 – 10 octombrie 2019, s-a aflat în concediul medical, care a încetat

la data de 11 octombrie 2019, cu revenirea la serviciu începând cu data de

12 octombrie 2019. În aceeași perioadă, deja după emiterea ordinului Ministerului

Afacerilor Interne prin care Direcția Operațiuni Speciale nr. 5 din cadrul

Inspectoratului Național de Investigații a fost lichidată, iar reclamantul a fost admis

la muncă în altă subdiviziune. În context, reclamantul a specificat că a fost preavizat

precum că Direcția nr. 5 a fost lichidată.

În această ordine de idei, reclamantul a făcut trimitere la prevederile art. 88

din Codul muncii, cu referire la condiția temporală „ex temporis” sub aspectul

situației de fapt invocată, întru temeinicia procedurii de concediere, care nu împlinește

2

condiția temporală, cerută în mod implicit potrivit clauzei fixate de legiuitor la art. 88

alin. (1) lit. b) din Codul muncii, cu 2 luni înainte de lichidarea unității, ori de

reducerea numărului sau a statelor de personal, or, după cum se deduce în mod cert

din textul articolului citat, concedierea în cazul reducerii numărului sau a statelor de

personal intervine înaintea operării modificărilor în statele de personal și nu după.

Reclamantul a menționat că, prin circumstanțe necunoscute lui, Vasile Balica

nu a remis în Secția Resurse Umane al Inspectoratului General al Poliției, raportul de

transfer în funcția șef-adjunct al Inspectoratului Național de Investigații al

Inspectoratului General al Poliției al Ministerului Afacerilor Interne și actele de

control aferente, emise de autoritățile de control, pentru includerea în proiectul de

ordine de numire în funcție.

Reclamantul Todiraș Serghei a calificat actele administrative emise de

Inspectoratului General al Poliției al Ministerului Afacerilor Interne ca fiind ilegale

în fond, emise contrar legii și cu încălcarea procedurii.

Reclamantul a relevat că, la examinarea cauzelor ce țin de refuzul neîntemeiat

de angajare la lucru, angajatorul urma să țină cont de prevederile articolelor 47, 58,

86, 88, 183, 184, 186, 329 și 330 din Codul muncii, însă, niciuna din aceste condiții

nu au fost respectate.

Conducându-se de prevederile legale și motivele indicate supra, reclamantul

a solicitat, anularea, ca ilegal, a punctului 2 din ordinul Inspectoratului General al

Poliției al Ministerului Afacerilor Interne nr. 510 ef. din 04 octombrie 2019 „Cu

privire la încetarea serviciului în Poliție”, precum și a contractului individual de

muncă a inspectorului-principal de politie Serghei Todiraș, în partea încetării

serviciului în Poliție, repunerea imediată, în condițiile art. 256 alin. (2) din Codul de

procedură civilă pe Serghei Todiraș în situația anterioară emiterii actului administrativ

contestat, cu încasarea unui salariu mediu din contul Inspectoratului General al

Poliției al Ministerului Afacerilor Interne, constatarea faptului refuzului nemotivat de

angajare prin transfer a lui Serghei Todiraș în funcția de șef-adjunct al Inspectoratului

Național de Investigații, obligarea Inspectoratului General al Poliției de a emite actul

administrativ favorabil de numire a lui Serghei Todiraș în funcția de șef-adjunct al

Inspectoratului Național de Investigații al Inspectoratului General al Poliției,

încasarea din contul Inspectoratului General al Poliției al Ministerului Afacerilor

Interne în beneficiul lui Serghei Todiraș a salariului net pentru absența forțată de la

serviciu, din ziua emiterii ordinului de încetare a raporturilor de muncă până în ziua

refuzului neîntemeiat de angajare prin transfer în funcția de șef-adjunct al

Inspectoratului Național de Investigații, încasarea din contul Inspectoratului General

al Poliției al Ministerului Afacerilor Interne în beneficiul lui Serghei Todiraș salariul

net pentru absența forțată de la serviciu din ziua refuzului neîntemeiat de angajare

până la repunerea efectivă in funcție; adjudecarea din contul Inspectoratului General

al Poliției al Ministerului Afacerilor Interne în beneficiul lui Serghei Todiraș a sumei

de 20000 de lei cu titlu de prejudiciu moral, încasarea din contul Inspectoratului

General al Poliției al Ministerului Afacerilor Interne în beneficiul lui Serghei Todiraș

a cheltuielilor de asistență juridică suportate în legătură cu prezentul proces.

Prin încheierea din 04 iunie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani, s-a

declarat inadmisibilă pretenția înaintată de Serghei Todiraș împotriva Inspectoratului

General al Poliției privind încasarea prejudiciului moral în mărime de 20000 de lei.

3

Prin hotărârea din 04 iunie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani, a fost

admisă parțial acțiunea înaintată de Serghei Todiraș împotriva Inspectoratului General

al Poliției, terți Iurie Stoian, Oleg Pasat și Igor Zglavuță cu privire anularea punctului

2 al ordinului nr. 510 ef. din 04 octombrie 2019, restabilirea în funcția deținută cu

încasarea unui salariu mediu constatarea faptului refuzului nemotivat de angajare prin

transfer obligarea emiterii actului administrativ favorabil de numire în funcția de șef-

adjunct al Inspectoratului Național de Investigații al Inspectoratului General al

Poliției, încasarea salariului pentru absența forțată de la serviciu și încasarea

cheltuielilor de judecată. S-a anulat punctul 2 din ordinul Inspectoratului General al

Poliției nr. 510 ef. din 04 octombrie 2019 „Cu privire la încetarea raporturilor de

serviciu ale unor angajați ai Poliției”, prin care a fost încetat raportul de serviciu al

inspectorului principal Serghei Todiraș. S-a obligat Inspectoratul General al Poliției

să emită actul administrativ individual privind restabilirea lui Serghei Todiraș în

funcția deținută până la încetarea raportului de serviciu, cu achitarea salariului și a

drepturilor salariale pentru absența forțată de la muncă, de la data încetării raportului

de serviciu până la data restabilirii în funcție. De asemenea, s-a dispus că, hotărârea

în partea restabilirii lui Serghei Todiraș în funcție și achitării unui salariu mediu, se

execută imediat. În rest acțiunea s-a respins ca neîntemeiată.

La data de 08 iunie 2021 Inspectoratul General al Poliției a depus apel

împotriva hotărârii din 04 iunie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani, prin

care a solicitat casarea hotărârii primei instanțe și pronunțarea unei noi decizii, prin

care cererea de chemare în judecată depusă de Serghei Todiraș să fie respinsă ca

neîntemeiată (f.d. 139, Vol. I).

Hotărârea motivată din 04 iunie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani

a fost notificată Inspectoratului General al Poliției, prin intermediul poștei electronice,

la data de 23 iunie 2021, fapt ce se confirmă prin extrasul din poșta electronică, anexat

la actele cauzei (f.d. 161, Vol. I).

La data de 06 iulie 2021 Inspectoratul General al Poliției a prezentat motivarea

apelului împotriva hotărârii din 04 iunie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani,

prin care a solicitat admiterea apelului, casarea integrală a hotărârii primei instanțe,

cu emiterea unei noi decizii de respingere a cererii de chemare în judecată depuse de

Serghei Todiraș (f.d. 173-183, Vol. I).

Astfel, instanța de apel întemeiat a considerat ca fiind depus în termen apelul

Inspectoratului General al Poliției împotriva hotărârii din 04 iunie 2021 a Judecătoriei

Chișinău, sediul Râșcani.

Prin decizia din 28 decembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău a fost admis

apelul depus de Inspectoratul General al Poliției. S-a casat integral hotărârea din 04

iunie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani și s-a emis o nouă decizie, prin

care cererea de chemare în judecată depusă de Serghei Todiraș împotriva

Inspectoratului General al Poliției, terți Iurie Stoian, Oleg Pasat și Igor Zglavuță

privind anularea punctului 2 al ordinului nr. 510 ef. din 04 octombrie 2019, restabilirea

în funcția deținută cu încasarea unui salariu mediu, constatarea faptului refuzului

nemotivat de angajare prin transfer, obligarea emiterii actului administrativ favorabil

de numire în funcția de șef-adjunct al Inspectoratului Național de Investigații al

Inspectoratului General al Poliției; încasarea salariului pentru absența forțată de la

4

serviciu și încasarea cheltuielilor de judecată, a fost respinsă ca neîntemeiată (f.d. 30,

31-54, Vol. II).

Pentru a pronunța această decizie, instanța de apel a menționat că potrivit

Ordinului Ministrului Afacerilor Interne nr.439 din 26 iulie 2019, subdiviziunea

Direcția nr. 5 (operațiuni speciale) din cadrul Inspectoratului Național de Investigații

a fost lichidată, în temeiul raportului nr.4/l-216s din 16 iulie 2019 privind rezultatele

controlului activității de serviciu a Direcției nr. 5, realizat în conformitate cu Ordinul

Ministrului Afacerilor Interne nr. 389/2019 „Cu privire la evaluarea modului de

organizare și desfășurare a activităților de serviciu de către Direcția nr. 5”.

Instanța de apel a notat că art. 183 din Codul muncii expres statuează că doar

în cazul reducerii numărului sau a statelor de personal, salariații beneficiază de dreptul

preferențial de a fi lăsați la lucru, or, în cazul reducerii unei subdiviziuni, toți angajații

sunt disponibilizați, indiferent de experiența bogată în serviciu, calificarea înaltă a

angajaților, lipsa de sancțiuni disciplinare etc.

Instanța de apel a reținut că actul adminsitrativ, prin care au fost aprobate

modificări în statele de organizare al Inspectoratului General al Poliției, în legătură cu

lichidarea subdiviziunii Direcția nr.5 (operațiuni speciale) din cadrul Inspectoratului

Național de Investigații, îl constituie Ordinul Ministrului Afacerilor Interne nr.439 din

26 iulie 2019.

Suplimentar, instanța de apel a subliniat că în temeiul acestui ordin a fost

elaborat Ordinul șefului Inspectoratului General al Poliției nr. 264 din 30 iulie 2019

„Cu privire la punerea în aplicare a Ordinului Ministrului Afacerilor Interne nr.439

din 26 iulie 2019 „Cu privire la modificarea statului de organizare a Inspectoratului

General al Poliției al Ministerului Afacerilor Interne, aprobat prin Ordinul Ministrului

Afacerilor Interne nr. 71/2013”.

În acest context, instanța de apel a relatat că Inspectoratul General al Poliției,

ca subdiviziune subordonată, este obligată să execute ordinele Ministerului Afacerilor

Interne, la caz, Ordinul Ministrului Afacerilor Interne nr.439 din 26 iulie 2019, prin

care a fost lichidată Direcția nr.5 a Inspectoratului Național de Investigații.

Prin urmare, instanța de apel a indicat că prin ordinul Ministerului Afacerilor

Interne nr. 439 din 26 iulie 2019, s-a ordonat lichidarea subdiviziunii Direcției nr. 5

(operațiuni speciale) din cadrul Inspectoratului Național de Investigații al

Inspectoratului General al Poliției al Ministerului Afacerilor Interne.

Astfel, instanța de apel a stabilit că prima instanță neîntemeiat a obligat

Inspectoratul General al Poliției să emită actul administrativ individual privind

restabilirea lui Serghei Todiraș în funcția deținută până la încetarea raportului de

serviciu, or, subdiviziunea Direcției nr. 5 (operațiuni speciale) din cadrul

Inspectoratului Național de Investigații al Inspectoratului General al Poliției al

Ministerului Afacerilor Interne, în care activa Serghei Todiraș a fost lichidată.

Instanța de apel a menționat că, odată ce Todiraș Serghei solicită transferul

într-o funcție superioară celei deținute, ultimul urma a întruni condițiile stabilite de

legislația în vigoare.

Instanța de apel a relevat că Regulamentul cu privire la evoluția în carieră a

funcționarilor publici cu statut special din cadrul Ministerului Afacerilor Interne,

Anexa nr.1 la Hotărîrea Guvernului nr.460 din 22 iunie 2017, prevede că transferul se

face într-o funcție echivalentă cu funcția deținută de către angajatul Ministerului

5

Afacerilor Interne sau într-o funcție de nivel inferior în ierarhia profesională și

nicidecum într-o funcție de nivel superior celei deținute după cum solicită

reclamantul.

În acest sens, instanța de apel a invocat că funcțiile propuse angajatului

Serghei Todiraș: ofițer superior de investigații al Biroului crime grave al Serviciului

poliției criminale al Secției investigații infracțiuni al IP Râșcani al DP mun. Chișinău

sau Ofițer de sector al Sectorului de poliție nr. 1 al IP Buiucani al DP mun. Chișinău,

sunt funcții echivalente cu funcția deținută de Serghei Todiraș, ofițer principal de

investigații al Secției nr. 7 a Direcției nr. 5 a Inspectoratului Național de Investigații.

Instanța de apel a menționat că, concluzia primei instanțe precum că

Inspectoratul General al Poliției ar fi defășurat o activitate administrativă arbitrară –

nu și-a găsit confirmare, or, actele cauzei elucidate anterior atestă contrariul.

Inspectoratul General al Poliției a propus angajatului Serghei Todiraș transferul la una

din cele două funcții echivalente cu funcția deținută de către angajatul Ministerului

Afacerilor Interne, care au fost refuzate de ultimul, drept urmare, în temeiul art. 38

alin. (1) lit. f) a Legii nr. 288 din 16 decembrie 2016 privind funcționarul public cu

statut special din cadrul Ministerului Afacerilor Interne, absolut întemeiat a dispus

încetarea raportului de serviciu al inspectorului principal Serghei Todiraș, ofițer

principal de investigații al Secției nr. 7 a Direcției nr. 5 a Inspectoratului Național de

Investigații.

Instanța de apel a indicat că, nu poate fi reținută ca întemeiată nici concluzia

primei instanțe, precum că prezentarea lui Serghei Todiraș la serviciu după data

emiterii ordinului de lichidare a subdiviziunii, ar atesta acceptarea tacită a salariatului

la serviciu de către angajator și existența unui contract individual de muncă. Întrucât,

în lipsa unui act administrativ sau a unei hotărâri a instanței de judecată de restabilire

în serviciu, Serghei Todiraș nu poate fi considerat angajat, având în vedere că potrivit

art.31 al Legii nr. 288 din 16 decembrie 2016 privind funcționarul public cu statut

special din cadrul Ministerului Afacerilor Interne, raportul de serviciu al

funcționarului public cu statut special apare la data numirii persoanei în funcție în

condițiile legii, în temeiul unui act administrativ emis de persoana/organul care are

competența legală de angajare/numire în serviciu. Astfel, admiterea la muncă se

efectuează în temeiul unui ordin de angajare emis de angajator sau a unei hotărâri

judecătorești.

La data de 26 ianuarie 2022, prin intermediul poștei electronice și la data de

27 ianuarie 2022, prin intermediul oficiului poștal, Serghei Todiraș a depus recurs

împotriva deciziei din 28 decembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău, prin care a

solicitat admiterea recursului, casarea integrală a deciziei instanței de apel și emiterea

unei noi decizii privind menținerea hotărârii primei instanțe (f.d. 59-62, Vol. II).

La data de 27 ianuarie 2022, prin intermediul poștei electronice, avocatul Igor

Hlopețchi, în interesele lui Serghei Todiraș a depus recurs împotriva deciziei din

28 decembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău, solicitând admiterea recursului, casarea

integrală a deciziei instanței de apel și emiterea unei noi decizii privind menținerea

hotărârii primei instanțe (f.d. 64-66, Vol. II).

La data de 15 aprilie 2022 Curtea Supremă de Justiție a expediat în adresa

intimatului Inspectoratului General al Poliției, terților Iurie Stoian, Oleg Pasat și Igor

Zglavuță, copia recursurilor depuse de Serghei Todiraș și avocatul Igor Hlopețchi, în

6

interesele lui Serghei Todiraș, cu înștiințarea despre posibilitatea depunerii referinței

(f.d. 78, Vol. II).

Deși, la data de 22 aprilie 2022 Iurie Stoian și Oleg Pasat au recepționat copiile

recursurilor, terții nu și-au valorificat dreptul procedural respectiv și nu au depus

referințe, în care să-și expună opinia referitor la cererile de recurs depuse de Serghei

Todiraș și avocatul Igor Hlopețchi, în interesele lui Serghei Todiraș (f.d. 82, 83,

Vol. II).

Prin referința depusă la data de 06 mai 2022 Inspectoratul General al Poliției

a solicitat respingerea recursurilor depuse de Serghei Todiraș și avocatul Igor

Hlopețchi, în interesele lui Serghei Todiraș (f.d. 86-96, Vol. II)

Examinând admisibilitatea recursurilor depuse de Serghei Todiraș și avocatul

Igor Hlopețchi, în interesele lui Serghei Todiraș în raport cu actele cauzei, completul

specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului

civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră

că, recursurile urmează a fi declarate inadmisibile, din următoarele motive.

Din actele cauzei rezultă că decizia Curții de Apel Chișinău a fost pronunțată

la data de 28 decembrie 2021 (f.d. 30, 31-54, Vol.II).

Totodată, date despre notificarea dispozitivului deciziei nominalizate lui

Serghei Todiraș și avocatului Igor Hlopețchi la dosar nu sunt.

La data de 26 ianuarie 2022, prin intermediul poștei electronice și la data de

27 ianuarie 2022, prin intermediul oficiului poștal, Serghei Todiraș a depus recurs

împotriva deciziei din 28 decembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău, prin care a

solicitat admiterea recursului, casarea integrală a deciziei instanței de apel și emiterea

unei noi decizii privind menținerea hotărârii primei instanțe (f.d. 59-62, Vol. II).

La data de 27 ianuarie 2022, prin intermediul poștei electronice, avocatul Igor

Hlopețchi, în interesele lui Serghei Todiraș a depus recurs împotriva deciziei din

28 decembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău, solicitând admiterea recursului, casarea

integrală a deciziei instanței de apel și emiterea unei noi decizii privind menținerea

hotărârii primei instanțe (f.d. 64-66, Vol. II).

Decizia motivată din 28 decembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău a fost

notificată lui Serghei Todiraș și avocatului Igor Hlopețchi la data de 01 aprilie 2022,

fapt ce se confirmă prin avizele de recepție nr. DS8006532585AS și nr.

DS8006532584AS, anexate la actele cauzei (f.d. 75, 76, Vol. II).

Însă, până la data examinării admisibilității recursurilor depuse de Serghei

Todiraș și avocatul Igor Hlopețchi, în interesele lui Serghei Todiraș de către Curtea

Supremă de Justiție, recurentul Serghei Todiraș și reprezentantul acestuia nu au

prezentat motivarea recursurilor împotriva deciziei din 28 decembrie 2021 a Curții de

Apel Chișinău.

În conformitate cu art. 245 din Codul administrativ, recursul se depune la

instanța de apel în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel,

dacă legea nu stabilește un termen mai mic. Motivarea recursului se prezintă Curții

Supreme de Justiție în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel.

Dacă se depune împreună cu cererea de recurs, motivarea recursului se depune la

instanța de apel.

Raportat la cele expuse supra, este cert că legiuitorul a prevăzut depunerea

recursului separat de motivarea acestuia, respectiv, termenul de declarare și cel de

7

prezentare a motivării recursului curg din momente diferite dies a quo, și anume: în

temeiul art. 245 alin. (2) din Codul administrativ, de la notificarea deciziei motivate

a instanței de apel, sub sancțiunea art. 246 alin. (2) lit. e) din Codul administrativ –

recursul se declară inadmisibil, în special, dacă motivarea recursului nu a fost depusă

sau a fost depusă, după expirarea termenului prevăzut la art. 245 alin. (2).

Notificarea se dispune de instanța de judecată, prin alegerea unei modalități

stabilite de art. 96 alin. (1) și art. 97 alin. (3) din Codul administrativ, prin urmare,

termenul de depunere a recursului începe să curgă imediat din ziua următoare a

aducerii la cunoștință a dispozitivului deciziei Curții de Apel.

Respectiv, notificarea deciziei motivate a instanței de apel participanților la

proces, are drept scop comunicarea adecvată, rapidă și eficientă din punctul de vedere

al costurilor textului cuprins în actul de procedură. Iar, întru confirmarea aducerii la

cunoștință a actului de procedură participanților la proces, este necesar a fi anexată

dovada recepționării acestuia la materialele cauzei.

Astfel, în privința modalităților de comunicare și notificare, Codul

administrativ statuează la art. 96 alin. (1), că notificările și comunicările către

participanții la procedura administrativă se realizează în orice formă de comunicare

adecvată, rapidă și eficientă din punctul de vedere al costurilor. Comunicarea prin

mijloace electronice are prioritate dacă este adecvată obiectului comunicării și

acceptată de participantul la procedură.

În sensul art. 246 din Codul administrativ, Curtea Supremă de Justiție

examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs. Dacă este inadmisibil, recursul

se declară ca atare printr-o încheiere. Recursul se declară inadmisibil în special când:

decizia instanței de apel nu poate fi contestată cu recurs; recursul este depus în mod

repetat; recursul este depus de o persoană neîmputernicită; recursul a fost depus după

expirarea termenului stabilit la art. 245 alin. (1); motivarea recursului nu a fost depusă

sau a fost depusă după expirarea termenului prevăzut la art. 245 alin. (2); cererea de

recurs nu corespunde cerințelor stabilite la art. 244 alin. (2), art. 233 alin. (1) și (2) și

art. 234 alin. (2) și recurentul nu a înlăturat neajunsurile în termenul stabilit de Curtea

Supremă de Justiție.

Potrivit avizului de recepție nr. DS8006532585AS, trimiterile poștale cu

copiile deciziei motivate din 28 decembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău, expediate

la adresa de corespondență lui Serghei Todiraș și avocatului Igor Hlopețchi –

mun. Chișinău, bd. Ștefan cel Mare și Sfânt, nr. 147, et. 3, of. 1, au fost recepționate

la data de 01 aprilie 2022 (f.d. 75, Vol. II).

Adresa respectivă a fost indicată de către Serghei Todiraș în cererea de

chemare în judecată, cererea de atragere a intervenientului accesoriu și în susținerile

verbale (f.d. 2, 21, 123, Vol. I).

Prin Hotărârea Parlamentului nr. 41 din 24 februarie 2022 privind declararea

stării de urgență, s-a declarat stare de urgență pe întreg teritoriul Republicii Moldova

pentru o perioadă de 60 de zile.

La data de 02 martie 2022 de către Comisia pentru Situații Excepționale a

Republicii Moldova a fost adoptată dispoziția nr. 5. Prin pct. 5.2 subpct. 5.2.1 din

dispoziția Comisiei pentru Situații Excepționale a Republicii Moldova nr. 5 din 02

martie 2022, s-a suspendat de drept examinarea de către instanțele de judecată a

acțiunilor în contencios administrativ, procedurile de executare a hotărârilor

8

judecătorești și a tranzacțiilor judiciare de împăcare, în conformitate cu prevederile

capitolului VI din cartea a treia a Codului administrativ al Republicii Moldova nr.

116/2018. Sunt exceptate de la suspendare cauzele privind luarea în custodie publică

a străinilor și de prelungire a duratei acesteia și alte categorii de cauze stabilite expres

prin dispoziții emise de Comisia pentru Situații Excepționale a Republicii Moldova

Conform dispoziției Președintelui interimar al Curții Supreme de Justiție nr.

20 din 03 martie 2022 „Cu privire la organizarea activității Curții Supreme de Justiție

pe perioada stării de urgență”, examinarea cauzei a fost suspendată de drept, ședința

de judecata fiind contramandată.

Conform pct. 1 din dispoziția Comisiei pentru Situații Excepționale a

Republicii Moldova nr. 13 din 31 martie 2022, s-au exclus măsurile specifice în

domeniul justiției și s-a abrogat punctul 5 din dispoziția nr. 5 din 02 martie 2022, cu

modificările ulterioare, a Comisiei pentru Situații Excepționale a Republicii Moldova,

începând cu data de 04 aprilie 2022.

Prin dispoziția Președintelui interimar al Curții Supreme de Justiție nr. 37 din

01 aprilie 2022 „Cu privire la organizarea activității Curții Supreme de Justiție pe

perioada stării de urgență”, s-a luat act de măsurile de tranziție în domeniul justiției

stabilite în dispoziția Comisiei pentru Situații Excepționale nr. 13 din 31 martie 2022,

începând cu 04 aprilie 2022.

Din coroborarea prevederilor legale precitate cu circumstanțele faptice

constatate, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție constată că începutul curgerii termenului de depunere a motivării

recursului de către Serghei Todiraș este ziua de 04 aprilie 2022, iar termenul limită de

prezentare a motivării recursului fiind data de 03 mai 2022, zi de marți.

Însă, distinct acestor circumstanțe, recurentul Serghei Todiraș și avocatul Igor

Hlopețchi, în interesele lui Serghei Todiraș nu au prezentat motivarea recursului la

Curtea Supremă de Justiție până la data de 03 mai 2022 și nici până la data examinării

admisibilității recursului.

Mai mult, instanța de recurs reține că în interiorul termenului cuprins între

01 aprilie 2021 și 03 mai 2022, Serghei Todiraș și reprezentantul acestuia, avocatul

Igor Hlopețchi au dispus de suficient timp pentru a întocmi și a depune la Curtea

Supremă de Justiție motivarea recursurilor împotriva deciziei din 28 decembrie 2021

a Curții de Apel Chișinău.

Subsecvent, instanța de recurs reține că, motivarea recursului reprezintă o

activitate procesuală desfășurată de recurent în scopul susținerii motivelor de

netemeinicie a deciziei instanței de apel contestate. Astfel, motivarea recursului

determină limitele controlului judiciar extraordinar și conferă intimatului posibilitatea

de a-și pregăti apărarea. Recursul poate fi motivat prin însăși cererea de recurs sau

printr-o motivare prezentată separat, dar în termenul prevăzut de lege pentru

exercitarea acestei căi de atac.

Prin urmare, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție notează că motivarea recursului urmează să cuprindă în sine,

temeiurile de fapt și de drept în baza cărora partea interesată, solicită anularea sau

modificarea deciziei instanței de apel.

9

Instanța de recurs reiterează că, la data de 26 ianuarie 2022, prin intermediul

poștei electronice, Serghei Todiraș a depus recurs împotriva deciziei Curții de Apel

Chișinău din 28 decembrie 2021, iar ca denumire a fișierului expediat fiind indicat

„Recurs nemotivat, dos. Todiraș.pdf” (f.d. 59-62, Vol. II).

În conținutul cererilor de recurs depuse la 26 ianuarie 2022, prin intermediul

poștei electronice și la data de 27 ianuarie 2022, prin intermediul oficiului poștal,

Serghei Todiraș a menționat în mod expres că decizia motivată nu a fost recepționată

de către recurent, precum și aceasta nu a fost publicată pe site-ul oficial al instanțelor

de judecată.

Totodată, recurentul Serghei Todiraș și-a rezervat dreptul de a prezenta

motivarea recursului ulterior notificării deciziei motivate a instanței de apel, în

conformitate cu prevederile art. 245 alin. (2) din Codul administrativ (f.d. 68-69,

Vol. II).

Ulterior, data de 27 ianuarie 2022, prin intermediul poștei electronice,

avocatul Igor Hlopețchi, acționând în interesele lui Serghei Todiraș a depus recurs

intitulându-l „preliminar” împotriva deciziei din 28 decembrie 2021 a Curții de Apel

Chișinău, iar ca denumire a fișierului expediat fiind indicat „recurs nemotivat

Todiraș.semnat.pdf” (f.d. 64-66, Vol. II).

În acest context, instanța de recurs relevă că în cuprinsul cererilor de recurs

depuse de Serghei Todiraș și reprezentantul acestuia, avocatul Igor Hlopețchi, nu sunt

indicate în mod expres critici de netemeinicie a deciziei din 28 decembrie 2021 a

Curții de Apel Chișinău, care să vizeze raționamentul adoptat de instanța de apel,

privind admiterea apelului depus de Inspectoratul General al Poliției, casarea integrală

a hotărârii din 04 iunie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani și emiterea unei

noi decizii privind menținerea hotărârii primei instanțe.

Astfel, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție menționează că recurentul Serghei Todiraș și reprezentantul

acestuia, avocatul Igor Hlopețchi, nu au formulat critici veritabile împotriva deciziei

din 28 decembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău, prin care să indice în mod expres

în ce constă netemeinicia deciziei contestate în raport cu soluția pronunțată de Curtea

de Apel Chișinău, ori la argumentele indicate de instanță de apel în fundamentarea

deciziei.

Instanța de recurs menționează că fără a combate raționamentul instanței de

apel și fără a formula careva critici plauzibile, recurentul Serghei Todiraș și

reprezentantul acestuia, avocatul Igor Hlopețchi s-au limitat, prin cererile de recurs,

numai la enumerarea soluțiilor adoptate de instanțele ierarhic inferioare.

În acest context, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în

contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție subliniază că, recurentul Serghei Todiraș și

reprezentantul acestuia, avocatul Igor Hlopețchi nu au prezentat Curții Supreme de

Justiție în termenul stipulat de lege motivarea recursului, în care să demonstreze, prin

motivele de recurs formulate, în baza unui raționament juridic întemeiat pe dispoziții

legale, care sunt argumentele de netemeinicie ale deciziei din 28 decembrie 2021 a

Curții de Apel Chișinău și care sunt normele legale încălcate, prin admiterea apelului

depus de Inspectoratul General al Poliției.

10

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție remarcă că, rolul instanței de judecată este de a aduce la

cunoștință persoanei despre emiterea hotărârii judecătorești, iar Serghei Todiraș și

avocatul Igor Hlopețchi, fiind părți interesate în soluționarea prezentei cauze, urmau

să întreprindă măsurile necesare de a-și proteja drepturile sale de acces la instanță și

anume, să depună motivarea cererilor de recurs în termenul stabilit de lege.

Instanța de recurs învederează că, potrivit art. 98 alin. (1) din Codul

administrativ, dacă în cadrul procedurii administrative un participant este reprezentat,

conform art. 45, de către un reprezentant legal, notificările se adresează acestuia.

În conformitate cu art. 45 alin. (1) din Codul administrativ, persoanele fizice

participă la procedura administrativă personal sau prin reprezentanții lor.

Prevederile art. 47 din Codul administrativ stabilesc că, acțiunile procedurale

întreprinse de reprezentantul împuternicit se atribuie participantului reprezentat. În

măsura în care participantul nu contrazice neîntîrziat acțiunile întreprinse de

reprezentantul împuternicit, acestea se consideră ca fiind întreprinse de participant. În

pofida desemnării unui reprezentant împuternicit, participantul este în drept să

întreprindă el însuși acțiuni procedurale. Culpa reprezentantului împuternicit se

atribuie participantului reprezentat.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție relevă că, din actele cauzei rezultă cu certitudine că, începând cu

30 ianuarie 2020, avocatul Igor Hlopețchi reprezintă interesele lui Serghei Todiraș în

instanțele de judecată în prezenta cauză, fapt confirmat prin mandatul avocațial seria

MA nr. 1277000 din 30 ianuarie 2020 (f.d. 15, Vol. I), iar pe partea verso a mandatului

nominalizat supra, este indicat în mod expres dreptul avocatului de a ataca hotărârea

judecătorească.

Astfel, începând cu data de 30 ianuarie 2020 avocatul Igor Hlopețchi a dispus

de împuterniciri corespunzătoare din partea lui Serghei Todiraș, pentru a ataca actele

judecătorești, în termenul stabilit de legislația în vigoare, prevăzut la art. 245 din

Codul administrativ, inclusiv pentru a prezenta în termen motivarea recursului

împotriva deciziei din 28 decembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău.

Potrivit art. 57 alin. (14) și (19) din Statutul Profesiei de Avocat, adoptat de

Congresul Uniunii Avocaților din 29 ianuarie 2011, avocatul are obligația să

informeze rezonabil clientul în legătură cu situația curentă a asistenței și reprezentării

și să răspundă cu promptitudine oricăror solicitări de informare din partea clientului.

În cazul în care avocatul este în imposibilitate să-și îndeplinească activitatea

profesională, își va asigura substituirea printr-un alt avocat, dacă, în prealabil, obține

acordul clientului în acest scop.

Astfel, instanța de recurs menționează că, Curtea de Apel Chișinău a utilizat

mijloacele corespunzătoare de comunicare, ce ar asigura notificarea deciziei motivate

din 28 decembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău lui Serghei Todiraș și avocatului

Igor Hlopețchi.

În conformitate cu art. 65 alin. (1) și (2) din Codul administrativ, dacă o

persoană, din motive independente de voința ei, nu a putut respecta un termen legal,

atunci, la cerere, ea poate fi repusă în termen. Culpa unui reprezentant legal sau

11

împuternicit se atribuie reprezentatului. Cererea de repunere în termen se depune în

termen de 15 zile de la înlăturarea impedimentului. La cerere se anexează probele care

confirmă faptele pe care aceasta se întemeiază și suplimentar, se recuperează acțiunile

omise.

În corespundere cu prevederile art. 24 alin. (1) din Codul administrativ,

participanții la procedura administrativă și procedura de contencios administrativ

trebuie să își exercite drepturile și să își îndeplinească obligațiile cu bună-credință,

fără a încălca drepturile procesuale ale altor participanți.

Buna-credință prezumă că partea este obligată să respecte termenele prevăzute

de lege, or, termenul de recurs este considerat un termen imperativ, absolut și

peremptoriu, astfel că nerespectarea lui atrage după sine decăderea părții din dreptul

de a mai exercita această cale de atac.

Prin urmare, nerespectarea termenului de depunere a recursului se datorează

în exclusivitate comportamentului pasiv al recurentului Serghei Todiraș și

reprezentantului acestuia, avocatului Igor Hlopețchi, care trebuiau să dea dovadă de

responsabilitate și atitudine activă, folosindu-se cu bună-credință de drepturile și

obligațiile procedurale.

Contrar acestor prevederi legale, recurentul Serghei Todiraș și avocatul Igor

Hlopețchi nu au depus diligența necesară în vederea exercitării căii de atac în termen

și nu au prezentat motivarea recursului în interiorul termenului legal de 30 de zile de

la notificarea deciziei motivate a instanței de apel, termen imperativ prevăzut de lege.

La caz, Serghei Todiraș și avocatul Igor Hlopețchi, care reprezintă interesele

recurentului au neglijat obligația de a se conforma prevederilor art. 245 alin. (2) din

Codul administrativ, adică de a prezenta motivarea recursului în termen de 30 de zile

de la notificarea deciziei motivate a instanței de apel.

În acest context, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în

contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție remarcă că, importanța termenelor procedurale este

dictată de faptul că ele determină regimul temporar optimal pentru realizarea justiției,

mobilizează cercetarea cauzei, totodată contracarează urgentarea nejustificată a

realizării drepturilor și obligațiilor procesuale, reprezentând instrumentul prevenirii

de către participanții la proces de a se folosi cu rea-credință de drepturile sale

procedurale.

Sub acest aspect, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în

contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție reiterează că decizia motivată a instanței de apel a fost

notificată lui Serghei Todiraș și avocatului Igor Hlopețchi, care reprezintă interesele

recurentului la data de 01 aprilie 2022 și prin urmare, recurentul și reprezentantul

acestuia aveau obligația pozitivă de a întreprinde toate măsurile necesare, după cum

sugerează și jurisprudența CEDO în cauza Van Harn vs Germany, nr.7557/03 din

11 septembrie 2007, de a proteja drepturile de acces la instanță, fapt ignorat cu

desăvârșire.

Astfel, recursurile depuse de Serghei Todiraș și avocatul Igor Hlopețchi, în

interesele lui Serghei Todiraș împotriva deciziei din 28 decembrie 2021 a Curții de

Apel Chișinău, necesită a fi declarate inadmisibile, deoarece neîndeplinirea oricărui

act de procedură în termenul legal atrage decăderea din drept, cu excepția cazului când

12

legea dispune altfel sau când partea dovedește că a fost împiedicată printr-o

împrejurare mai presus de voința ei să efectueze acțiunea în termen.

În circumstanțele menționate, completul specializat pentru examinarea

acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a declara

inadmisibile recursurile depuse de Serghei Todiraș și avocatul Igor Hlopețchi, în

interesele lui Serghei Todiraș.

În conformitate cu articolele 230 și 246 alin. (1), (2) lit. e) din Codul

administrativ, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție,

d i s p u n e :

Recursurile depuse de Serghei Todiraș și avocatul Igor Hlopețchi, în interesele

lui Serghei Todiraș se declară inadmisibile.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Ala Cobăneanu

judecătorii Nicolae Craiu

Nina Vascan

13