Sari la conținut
ÎNAPOI LA REZULTATE Curtea Supremă de Justiție
Sursă originală
CSJ 25.05.2022
inadmisibil

3ra-441/22 — contestarea actului administrativ

HOTĂRÂRE
25.05.2022
Pe scurt
Instanță
Curtea Supremă de Justiție
Obiect
contestarea actului administrativ
Temei legal
examinarea admisibilitatii cererii de recurs
Citează această cauză
3ra-441/22 — contestarea actului administrativ (Curtea Supremă de Justiție, 2022)

Dosarul nr. 3ra-441/22 2-19175648-01-3ra-16042022 Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Râșcani (jud: G. Ciobanu) Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud: A. Bostan, V. Negru, G. Dașchevici) Î N C H E I E R E 25 mai 2022 mun.

Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție în componența: Președintele completului, judecătorul Ala Cobăneanu judecătorii Nicolae Craiu Nina Vascan examinând admisibilitatea recursurilor depuse de Serghei Todiraș și avocatul Igor Hlopețchi, în interesele lui Serghei Todiraș, în cauza de contencios administrativ, intentată la cererea de chemare în judecată depusă de Serghei Todiraș împotriva Inspectoratului General al Poliției, terți Iurie Stoian, Oleg Pasat și Igor Zglavuță cu privire la contestarea actului administrativ, restabilirea în funcția deținută, obligarea emiterii actului administrativ favorabil, împotriva deciziei din 28 decembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău, prin care a fost admis apelul depus de Inspectoratul General al Poliției, casată integral hotărârea din 04 iunie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani și emisă o nouă decizie, c o n s t a t ă : La data de 04 noiembrie 2019 Serghei Todiraș a depus cerere de chemare în judecată împotriva Inspectoratului General al Poliției, terți Iurie Stoian, Oleg Pasat și Igor Zglavuță cu privire la anularea punctului 2 al ordinului nr. 510 ef.

din 04 octombrie 2019, restabilirea în funcția deținută cu încasarea unui salariu mediu, constatarea faptului refuzului nemotivat de angajare prin transfer, obligarea emiterii actului administrativ favorabil de numire în funcția de șef-adjunct al Inspectoratului Național de Investigații al Inspectoratului General al Poliției, încasarea salariului pentru absența forțată de la serviciu, încasarea prejudiciului moral și încasarea cheltuielilor de judecată. În motivarea cererii de chemare în judecată reclamantul Serghei Todiraș a invocat că, din anul 2000 a fost angajat în organele afacerilor interne a Republicii 1 Moldova. La data de 26 iulie 2019 de către Ministerul Afacerilor Interne a fost emis ordinul, prin care a fost lichidată Direcția nr. 5, Operațiuni Speciale din cadrul Inspectoratului Național de Investigații al Inspectoratului General al Poliției al Ministerului Afacerilor Interne.

Reclamantul a remarcat că, după data de 26 iulie 2019, Serghei Todiraș continua să se prezinte la muncă în cadrul Inspectoratului Național de Investigații, fapt confirmat prin informația stocată în turnichetele amplasate la intrarea în instituție. Reclamantul Serghei Todiraș a reținut că, de către angajator în temeiul raportului depus, a fost demarată procedura de transfer a reclamantului în funcția de șef-adjunct al Inspectoratului Național de Investigații.

În acest context, de către persoana împuternicită cu admiterea la muncă, șeful Inspectoratului Național de Investigații, comisar principal – Vasile Balica și șeful Serviciului Protecție Internă și Anticorupție al Ministerului Afacerilor Interne – Vasile Harea, a fost acceptat și semnat raportul de transfer în funcția de șef-adjunct al Inspectoratului Național de Investigații al Inspectoratului General al Poliției, în corespundere cu prevederile art. 32 lit. e) și art. 33 alin. (1) din Legea nr. 288 din 16 decembrie 2016 privind funcționarul public cu statut special din cadrul Ministerului Afacerilor Interne. Mai mult, reclamantul a notat că, a fost admis la muncă pentru a însuși deprinderile profesionale din noua funcție, fiind formulate demersuri de rigoare către organele de control.

Reclamantul a susținut că, deși, a fost admis la muncă, i-a fost eliberată de către conducătorul Vasile Balica, solicitarea Inspectoratului Național de Investigații al Inspectoratului General al Poliției nr. 34/18/16-9456 din 04 octombrie 2019, cu privire la prezentarea cazierului de integritate profesională de la Centrul Național Anticorupție în legătură cu numirea în funcție. Prin urmare, certificatul de cazier privind integritatea profesională, eliberat pe numele lui Serghei Todiraș, înregistrat cu nr. 20/3658cip al Centrului Național Anticorupție, răspunsul nr. 220/6055 al Centrul Național Anticorupție și recipisa nr. 4124-DR din numele Vasile Balica din 04 octombrie 2019, au fost eliberate pozitiv.

Reclamantul a notat că, în conformitate cu decizia comisiei medico-militare a Ministerului Afacerilor Interne din 16 octombrie 2019, a fost apreciat pozitiv (sănătos) și putea fi angajat în orice funcție publică cu statut special, iar conform biletului comisiei nr. 964 din 15 octombrie 2019, starea de sănătate a lui Serghei Todiraș a fost calificată ca fiind bună. Astfel, reclamantul a considerat că, numirea sa la funcție publică a fost refuzată în mod voalat, fără a fi expusă în formă scrisă.

Ca urmare, reclamantul a relevat că, în perioada de timp cuprinsă între 04 octombrie 2019 – 10 octombrie 2019, s-a aflat în concediul medical, care a încetat la data de 11 octombrie 2019, cu revenirea la serviciu începând cu data de 12 octombrie 2019. În aceeași perioadă, deja după emiterea ordinului Ministerului Afacerilor Interne prin care Direcția Operațiuni Speciale nr. 5 din cadrul Inspectoratului Național de Investigații a fost lichidată, iar reclamantul a fost admis la muncă în altă subdiviziune. În context, reclamantul a specificat că a fost preavizat precum că Direcția nr. 5 a fost lichidată.

În această ordine de idei, reclamantul a făcut trimitere la prevederile art. 88 din Codul muncii, cu referire la condiția temporală „ex temporis” sub aspectul situației de fapt invocată, întru temeinicia procedurii de concediere, care nu împlinește 2 condiția temporală, cerută în mod implicit potrivit clauzei fixate de legiuitor la art. 88 alin. (1) lit. b) din Codul muncii, cu 2 luni înainte de lichidarea unității, ori de reducerea numărului sau a statelor de personal, or, după cum se deduce în mod cert din textul articolului citat, concedierea în cazul reducerii numărului sau a statelor de personal intervine înaintea operării modificărilor în statele de personal și nu după.

Reclamantul a menționat că, prin circumstanțe necunoscute lui, Vasile Balica nu a remis în Secția Resurse Umane al Inspectoratului General al Poliției, raportul de transfer în funcția șef-adjunct al Inspectoratului Național de Investigații al Inspectoratului General al Poliției al Ministerului Afacerilor Interne și actele de control aferente, emise de autoritățile de control, pentru includerea în proiectul de ordine de numire în funcție. Reclamantul Todiraș Serghei a calificat actele administrative emise de Inspectoratului General al Poliției al Ministerului Afacerilor Interne ca fiind ilegale în fond, emise contrar legii și cu încălcarea procedurii. Reclamantul a relevat că, la examinarea cauzelor ce țin de refuzul neîntemeiat de angajare la lucru, angajatorul urma să țină cont de prevederile articolelor 47, 58, 86, 88, 183, 184, 186, 329 și 330 din Codul muncii, însă, niciuna din aceste condiții nu au fost respectate.

Conducându-se de prevederile legale și motivele indicate supra, reclamantul a solicitat, anularea, ca ilegal, a punctului 2 din ordinul Inspectoratului General al Poliției al Ministerului Afacerilor Interne nr. 510 ef.

din 04 octombrie 2019 „Cu privire la încetarea serviciului în Poliție”, precum și a contractului individual de muncă a inspectorului-principal de politie Serghei Todiraș, în partea încetării serviciului în Poliție, repunerea imediată, în condițiile art. 256 alin. (2) din Codul de procedură civilă pe Serghei Todiraș în situația anterioară emiterii actului administrativ contestat, cu încasarea unui salariu mediu din contul Inspectoratului General al Poliției al Ministerului Afacerilor Interne, constatarea faptului refuzului nemotivat de angajare prin transfer a lui Serghei Todiraș în funcția de șef-adjunct al Inspectoratului Național de Investigații, obligarea Inspectoratului General al Poliției de a emite actul administrativ favorabil de numire a lui Serghei Todiraș în funcția de șef-adjunct al Inspectoratului Național de Investigații al Inspectoratului General al Poliției, încasarea din contul Inspectoratului General al Poliției al Ministerului Afacerilor Interne în beneficiul lui Serghei Todiraș a salariului net pentru absența forțată de la serviciu, din ziua emiterii ordinului de încetare a raporturilor de muncă până în ziua refuzului neîntemeiat de angajare prin transfer în funcția de șef-adjunct al Inspectoratului Național de Investigații,

încasarea din contul Inspectoratului General al Poliției al Ministerului Afacerilor Interne în beneficiul lui Serghei Todiraș salariul net pentru absența forțată de la serviciu din ziua refuzului neîntemeiat de angajare până la repunerea efectivă in funcție; adjudecarea din contul Inspectoratului General al Poliției al Ministerului Afacerilor Interne în beneficiul lui Serghei Todiraș a sumei de 20000 de lei cu titlu de prejudiciu moral, încasarea din contul Inspectoratului General al Poliției al Ministerului Afacerilor Interne în beneficiul lui Serghei Todiraș a cheltuielilor de asistență juridică suportate în legătură cu prezentul proces. Prin încheierea din 04 iunie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani, s-a declarat inadmisibilă pretenția înaintată de Serghei Todiraș împotriva Inspectoratului General al Poliției privind încasarea prejudiciului moral în mărime de 20000 de lei.

3 Prin hotărârea din 04 iunie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani, a fost admisă parțial acțiunea înaintată de Serghei Todiraș împotriva Inspectoratului General al Poliției, terți Iurie Stoian, Oleg Pasat și Igor Zglavuță cu privire anularea punctului 2 al ordinului nr. 510 ef. din 04 octombrie 2019, restabilirea în funcția deținută cu încasarea unui salariu mediu constatarea faptului refuzului nemotivat de angajare prin transfer obligarea emiterii actului administrativ favorabil de numire în funcția de șef- adjunct al Inspectoratului Național de Investigații al Inspectoratului General al Poliției, încasarea salariului pentru absența forțată de la serviciu și încasarea cheltuielilor de judecată.

S-a anulat punctul 2 din ordinul Inspectoratului General al Poliției nr. 510 ef. din 04 octombrie 2019 „Cu privire la încetarea raporturilor de serviciu ale unor angajați ai Poliției”, prin care a fost încetat raportul de serviciu al inspectorului principal Serghei Todiraș. S-a obligat Inspectoratul General al Poliției să emită actul administrativ individual privind restabilirea lui Serghei Todiraș în funcția deținută până la încetarea raportului de serviciu, cu achitarea salariului și a drepturilor salariale pentru absența forțată de la muncă, de la data încetării raportului de serviciu până la data restabilirii în funcție. De asemenea, s-a dispus că, hotărârea în partea restabilirii lui Serghei Todiraș în funcție și achitării unui salariu mediu, se execută imediat.

În rest acțiunea s-a respins ca neîntemeiată. La data de 08 iunie 2021 Inspectoratul General al Poliției a depus apel împotriva hotărârii din 04 iunie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani, prin care a solicitat casarea hotărârii primei instanțe și pronunțarea unei noi decizii, prin care cererea de chemare în judecată depusă de Serghei Todiraș să fie respinsă ca neîntemeiată (f.d. 139, Vol. I). Hotărârea motivată din 04 iunie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani a fost notificată Inspectoratului General al Poliției, prin intermediul poștei electronice, la data de 23 iunie 2021, fapt ce se confirmă prin extrasul din poșta electronică, anexat la actele cauzei (f.d.

161, Vol. I). La data de 06 iulie 2021 Inspectoratul General al Poliției a prezentat motivarea apelului împotriva hotărârii din 04 iunie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani, prin care a solicitat admiterea apelului, casarea integrală a hotărârii primei instanțe, cu emiterea unei noi decizii de respingere a cererii de chemare în judecată depuse de Serghei Todiraș (f.d. 173-183, Vol. I). Astfel, instanța de apel întemeiat a considerat ca fiind depus în termen apelul Inspectoratului General al Poliției împotriva hotărârii din 04 iunie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani. Prin decizia din 28 decembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău a fost admis apelul depus de Inspectoratul General al Poliției.

S-a casat integral hotărârea din 04 iunie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani și s-a emis o nouă decizie, prin care cererea de chemare în judecată depusă de Serghei Todiraș împotriva Inspectoratului General al Poliției, terți Iurie Stoian, Oleg Pasat și Igor Zglavuță privind anularea punctului 2 al ordinului nr. 510 ef. din 04 octombrie 2019, restabilirea în funcția deținută cu încasarea unui salariu mediu, constatarea faptului refuzului nemotivat de angajare prin transfer, obligarea emiterii actului administrativ favorabil de numire în funcția de șef-adjunct al Inspectoratului Național de Investigații al Inspectoratului General al Poliției; încasarea salariului pentru absența forțată de la 4 serviciu și încasarea cheltuielilor de judecată, a fost respinsă ca neîntemeiată (f.d.

30, 31-54, Vol. II). Pentru a pronunța această decizie, instanța de apel a menționat că potrivit Ordinului Ministrului Afacerilor Interne nr.439 din 26 iulie 2019, subdiviziunea Direcția nr. 5 (operațiuni speciale) din cadrul Inspectoratului Național de Investigații a fost lichidată, în temeiul raportului nr.4/l-216s din 16 iulie 2019 privind rezultatele controlului activității de serviciu a Direcției nr. 5, realizat în conformitate cu Ordinul Ministrului Afacerilor Interne nr. 389/2019 „Cu privire la evaluarea modului de organizare și desfășurare a activităților de serviciu de către Direcția nr. 5”.

Instanța de apel a notat că art. 183 din Codul muncii expres statuează că doar în cazul reducerii numărului sau a statelor de personal, salariații beneficiază de dreptul preferențial de a fi lăsați la lucru, or, în cazul reducerii unei subdiviziuni, toți angajații sunt disponibilizați, indiferent de experiența bogată în serviciu, calificarea înaltă a angajaților, lipsa de sancțiuni disciplinare etc. Instanța de apel a reținut că actul adminsitrativ, prin care au fost aprobate modificări în statele de organizare al Inspectoratului General al Poliției, în legătură cu lichidarea subdiviziunii Direcția nr.5 (operațiuni speciale) din cadrul Inspectoratului Național de Investigații, îl constituie Ordinul Ministrului Afacerilor Interne nr.439 din 26 iulie 2019. Suplimentar, instanța de apel a subliniat că în temeiul acestui ordin a fost elaborat Ordinul șefului Inspectoratului General al Poliției nr. 264 din 30 iulie 2019 „Cu privire la punerea în aplicare a Ordinului Ministrului Afacerilor Interne nr.439 din 26 iulie 2019 „Cu privire la modificarea statului de organizare a Inspectoratului General al Poliției al Ministerului Afacerilor Interne, aprobat prin Ordinul Ministrului Afacerilor Interne nr. 71/2013”.

În acest context, instanța de apel a relatat că Inspectoratul General al Poliției, ca subdiviziune subordonată, este obligată să execute ordinele Ministerului Afacerilor Interne, la caz, Ordinul Ministrului Afacerilor Interne nr.439 din 26 iulie 2019, prin care a fost lichidată Direcția nr.5 a Inspectoratului Național de Investigații. Prin urmare, instanța de apel a indicat că prin ordinul Ministerului Afacerilor Interne nr. 439 din 26 iulie 2019, s-a ordonat lichidarea subdiviziunii Direcției nr. 5 (operațiuni speciale) din cadrul Inspectoratului Național de Investigații al Inspectoratului General al Poliției al Ministerului Afacerilor Interne.

Astfel, instanța de apel a stabilit că prima instanță neîntemeiat a obligat Inspectoratul General al Poliției să emită actul administrativ individual privind restabilirea lui Serghei Todiraș în funcția deținută până la încetarea raportului de serviciu, or, subdiviziunea Direcției nr. 5 (operațiuni speciale) din cadrul Inspectoratului Național de Investigații al Inspectoratului General al Poliției al Ministerului Afacerilor Interne, în care activa Serghei Todiraș a fost lichidată. Instanța de apel a menționat că, odată ce Todiraș Serghei solicită transferul într-o funcție superioară celei deținute, ultimul urma a întruni condițiile stabilite de legislația în vigoare.

Instanța de apel a relevat că Regulamentul cu privire la evoluția în carieră a funcționarilor publici cu statut special din cadrul Ministerului Afacerilor Interne, Anexa nr.1 la Hotărîrea Guvernului nr.460 din 22 iunie 2017, prevede că transferul se face într-o funcție echivalentă cu funcția deținută de către angajatul Ministerului 5 Afacerilor Interne sau într-o funcție de nivel inferior în ierarhia profesională și nicidecum într-o funcție de nivel superior celei deținute după cum solicită reclamantul. În acest sens, instanța de apel a invocat că funcțiile propuse angajatului Serghei Todiraș: ofițer superior de investigații al Biroului crime grave al Serviciului poliției criminale al Secției investigații infracțiuni al IP Râșcani al DP mun.

Chișinău sau Ofițer de sector al Sectorului de poliție nr. 1 al IP Buiucani al DP mun. Chișinău, sunt funcții echivalente cu funcția deținută de Serghei Todiraș, ofițer principal de investigații al Secției nr. 7 a Direcției nr. 5 a Inspectoratului Național de Investigații. Instanța de apel a menționat că, concluzia primei instanțe precum că Inspectoratul General al Poliției ar fi defășurat o activitate administrativă arbitrară – nu și-a găsit confirmare, or, actele cauzei elucidate anterior atestă contrariul.

Inspectoratul General al Poliției a propus angajatului Serghei Todiraș transferul la una din cele două funcții echivalente cu funcția deținută de către angajatul Ministerului Afacerilor Interne, care au fost refuzate de ultimul, drept urmare, în temeiul art. 38 alin. (1) lit. f) a Legii nr. 288 din 16 decembrie 2016 privind funcționarul public cu statut special din cadrul Ministerului Afacerilor Interne, absolut întemeiat a dispus încetarea raportului de serviciu al inspectorului principal Serghei Todiraș, ofițer principal de investigații al Secției nr. 7 a Direcției nr. 5 a Inspectoratului Național de Investigații. Instanța de apel a indicat că, nu poate fi reținută ca întemeiată nici concluzia primei instanțe, precum că prezentarea lui Serghei Todiraș la serviciu după data emiterii ordinului de lichidare a subdiviziunii, ar atesta acceptarea tacită a salariatului la serviciu de către angajator și existența unui contract individual de muncă.

Întrucât, în lipsa unui act administrativ sau a unei hotărâri a instanței de judecată de restabilire în serviciu, Serghei Todiraș nu poate fi considerat angajat, având în vedere că potrivit art.31 al Legii nr. 288 din 16 decembrie 2016 privind funcționarul public cu statut special din cadrul Ministerului Afacerilor Interne, raportul de serviciu al funcționarului public cu statut special apare la data numirii persoanei în funcție în condițiile legii, în temeiul unui act administrativ emis de persoana/organul care are competența legală de angajare/numire în serviciu. Astfel, admiterea la muncă se efectuează în temeiul unui ordin de angajare emis de angajator sau a unei hotărâri judecătorești.

La data de 26 ianuarie 2022, prin intermediul poștei electronice și la data de 27 ianuarie 2022, prin intermediul oficiului poștal, Serghei Todiraș a depus recurs împotriva deciziei din 28 decembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău, prin care a solicitat admiterea recursului, casarea integrală a deciziei instanței de apel și emiterea unei noi decizii privind menținerea hotărârii primei instanțe (f.d. 59-62, Vol. II). La data de 27 ianuarie 2022, prin intermediul poștei electronice, avocatul Igor Hlopețchi, în interesele lui Serghei Todiraș a depus recurs împotriva deciziei din 28 decembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău, solicitând admiterea recursului, casarea integrală a deciziei instanței de apel și emiterea unei noi decizii privind menținerea hotărârii primei instanțe (f.d.

64-66, Vol. II). La data de 15 aprilie 2022 Curtea Supremă de Justiție a expediat în adresa intimatului Inspectoratului General al Poliției, terților Iurie Stoian, Oleg Pasat și Igor Zglavuță, copia recursurilor depuse de Serghei Todiraș și avocatul Igor Hlopețchi, în 6 interesele lui Serghei Todiraș, cu înștiințarea despre posibilitatea depunerii referinței (f.d. 78, Vol. II). Deși, la data de 22 aprilie 2022 Iurie Stoian și Oleg Pasat au recepționat copiile recursurilor, terții nu și-au valorificat dreptul procedural respectiv și nu au depus referințe, în care să-și expună opinia referitor la cererile de recurs depuse de Serghei Todiraș și avocatul Igor Hlopețchi, în interesele lui Serghei Todiraș (f.d.

82, 83, Vol. II). Prin referința depusă la data de 06 mai 2022 Inspectoratul General al Poliției a solicitat respingerea recursurilor depuse de Serghei Todiraș și avocatul Igor Hlopețchi, în interesele lui Serghei Todiraș (f.d. 86-96, Vol. II) Examinând admisibilitatea recursurilor depuse de Serghei Todiraș și avocatul Igor Hlopețchi, în interesele lui Serghei Todiraș în raport cu actele cauzei, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că, recursurile urmează a fi declarate inadmisibile, din următoarele motive. Din actele cauzei rezultă că decizia Curții de Apel Chișinău a fost pronunțată la data de 28 decembrie 2021 (f.d.

30, 31-54, Vol.II). Totodată, date despre notificarea dispozitivului deciziei nominalizate lui Serghei Todiraș și avocatului Igor Hlopețchi la dosar nu sunt. La data de 26 ianuarie 2022, prin intermediul poștei electronice și la data de 27 ianuarie 2022, prin intermediul oficiului poștal, Serghei Todiraș a depus recurs împotriva deciziei din 28 decembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău, prin care a solicitat admiterea recursului, casarea integrală a deciziei instanței de apel și emiterea unei noi decizii privind menținerea hotărârii primei instanțe (f.d. 59-62, Vol. II). La data de 27 ianuarie 2022, prin intermediul poștei electronice, avocatul Igor Hlopețchi, în interesele lui Serghei Todiraș a depus recurs împotriva deciziei din 28 decembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău, solicitând admiterea recursului, casarea integrală a deciziei instanței de apel și emiterea unei noi decizii privind menținerea hotărârii primei instanțe (f.d.

64-66, Vol. II). Decizia motivată din 28 decembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău a fost notificată lui Serghei Todiraș și avocatului Igor Hlopețchi la data de 01 aprilie 2022, fapt ce se confirmă prin avizele de recepție nr. DS8006532585AS și nr. DS8006532584AS, anexate la actele cauzei (f.d. 75, 76, Vol. II). Însă, până la data examinării admisibilității recursurilor depuse de Serghei Todiraș și avocatul Igor Hlopețchi, în interesele lui Serghei Todiraș de către Curtea Supremă de Justiție, recurentul Serghei Todiraș și reprezentantul acestuia nu au prezentat motivarea recursurilor împotriva deciziei din 28 decembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău. În conformitate cu art. 245 din Codul administrativ, recursul se depune la instanța de apel în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel, dacă legea nu stabilește un termen mai mic.

Motivarea recursului se prezintă Curții Supreme de Justiție în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel. Dacă se depune împreună cu cererea de recurs, motivarea recursului se depune la instanța de apel.

Raportat la cele expuse supra, este cert că legiuitorul a prevăzut depunerea recursului separat de motivarea acestuia, respectiv, termenul de declarare și cel de 7 prezentare a motivării recursului curg din momente diferite dies a quo, și anume: în temeiul art. 245 alin. (2) din Codul administrativ, de la notificarea deciziei motivate a instanței de apel, sub sancțiunea art. 246 alin. (2) lit. e) din Codul administrativ – recursul se declară inadmisibil, în special, dacă motivarea recursului nu a fost depusă sau a fost depusă, după expirarea termenului prevăzut la art. 245 alin. (2). Notificarea se dispune de instanța de judecată, prin alegerea unei modalități stabilite de art. 96 alin. (1) și art. 97 alin. (3) din Codul administrativ, prin urmare, termenul de depunere a recursului începe să curgă imediat din ziua următoare a aducerii la cunoștință a dispozitivului deciziei Curții de Apel.

Respectiv, notificarea deciziei motivate a instanței de apel participanților la proces, are drept scop comunicarea adecvată, rapidă și eficientă din punctul de vedere al costurilor textului cuprins în actul de procedură. Iar, întru confirmarea aducerii la cunoștință a actului de procedură participanților la proces, este necesar a fi anexată dovada recepționării acestuia la materialele cauzei. Astfel, în privința modalităților de comunicare și notificare, Codul administrativ statuează la art. 96 alin. (1), că notificările și comunicările către participanții la procedura administrativă se realizează în orice formă de comunicare adecvată, rapidă și eficientă din punctul de vedere al costurilor.

Comunicarea prin mijloace electronice are prioritate dacă este adecvată obiectului comunicării și acceptată de participantul la procedură. În sensul art. 246 din Codul administrativ, Curtea Supremă de Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs. Dacă este inadmisibil, recursul se declară ca atare printr-o încheiere. Recursul se declară inadmisibil în special când: decizia instanței de apel nu poate fi contestată cu recurs; recursul este depus în mod repetat; recursul este depus de o persoană neîmputernicită; recursul a fost depus după expirarea termenului stabilit la art. 245 alin. (1); motivarea recursului nu a fost depusă sau a fost depusă după expirarea termenului prevăzut la art. 245 alin. (2); cererea de recurs nu corespunde cerințelor stabilite la art. 244 alin. (2), art. 233 alin. (1) și (2) și art. 234 alin. (2) și recurentul nu a înlăturat neajunsurile în termenul stabilit de Curtea Supremă de Justiție.

Potrivit avizului de recepție nr. DS8006532585AS, trimiterile poștale cu copiile deciziei motivate din 28 decembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău, expediate la adresa de corespondență lui Serghei Todiraș și avocatului Igor Hlopețchi – mun. Chișinău, bd. Ștefan cel Mare și Sfânt, nr. 147, et. 3, of. 1, au fost recepționate la data de 01 aprilie 2022 (f.d. 75, Vol. II). Adresa respectivă a fost indicată de către Serghei Todiraș în cererea de chemare în judecată, cererea de atragere a intervenientului accesoriu și în susținerile verbale (f.d. 2, 21, 123, Vol. I). Prin Hotărârea Parlamentului nr. 41 din 24 februarie 2022 privind declararea stării de urgență, s-a declarat stare de urgență pe întreg teritoriul Republicii Moldova pentru o perioadă de 60 de zile.

La data de 02 martie 2022 de către Comisia pentru Situații Excepționale a Republicii Moldova a fost adoptată dispoziția nr. 5. Prin pct. 5.2 subpct. 5.2.1 din dispoziția Comisiei pentru Situații Excepționale a Republicii Moldova nr. 5 din 02 martie 2022, s-a suspendat de drept examinarea de către instanțele de judecată a acțiunilor în contencios administrativ, procedurile de executare a hotărârilor 8 judecătorești și a tranzacțiilor judiciare de împăcare, în conformitate cu prevederile capitolului VI din cartea a treia a Codului administrativ al Republicii Moldova nr. 116/2018.

Sunt exceptate de la suspendare cauzele privind luarea în custodie publică a străinilor și de prelungire a duratei acesteia și alte categorii de cauze stabilite expres prin dispoziții emise de Comisia pentru Situații Excepționale a Republicii Moldova Conform dispoziției Președintelui interimar al Curții Supreme de Justiție nr. 20 din 03 martie 2022 „Cu privire la organizarea activității Curții Supreme de Justiție pe perioada stării de urgență”, examinarea cauzei a fost suspendată de drept, ședința de judecata fiind contramandată.

Conform pct. 1 din dispoziția Comisiei pentru Situații Excepționale a Republicii Moldova nr. 13 din 31 martie 2022, s-au exclus măsurile specifice în domeniul justiției și s-a abrogat punctul 5 din dispoziția nr. 5 din 02 martie 2022, cu modificările ulterioare, a Comisiei pentru Situații Excepționale a Republicii Moldova, începând cu data de 04 aprilie 2022. Prin dispoziția Președintelui interimar al Curții Supreme de Justiție nr. 37 din 01 aprilie 2022 „Cu privire la organizarea activității Curții Supreme de Justiție pe perioada stării de urgență”, s-a luat act de măsurile de tranziție în domeniul justiției stabilite în dispoziția Comisiei pentru Situații Excepționale nr. 13 din 31 martie 2022, începând cu 04 aprilie 2022. Din coroborarea prevederilor legale precitate cu circumstanțele faptice constatate, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție constată că începutul curgerii termenului de depunere a motivării recursului de către Serghei Todiraș este ziua de 04 aprilie 2022, iar termenul limită de prezentare a motivării recursului fiind data de 03 mai 2022, zi de marți.

Însă, distinct acestor circumstanțe, recurentul Serghei Todiraș și avocatul Igor Hlopețchi, în interesele lui Serghei Todiraș nu au prezentat motivarea recursului la Curtea Supremă de Justiție până la data de 03 mai 2022 și nici până la data examinării admisibilității recursului. Mai mult, instanța de recurs reține că în interiorul termenului cuprins între 01 aprilie 2021 și 03 mai 2022, Serghei Todiraș și reprezentantul acestuia, avocatul Igor Hlopețchi au dispus de suficient timp pentru a întocmi și a depune la Curtea Supremă de Justiție motivarea recursurilor împotriva deciziei din 28 decembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău. Subsecvent, instanța de recurs reține că, motivarea recursului reprezintă o activitate procesuală desfășurată de recurent în scopul susținerii motivelor de netemeinicie a deciziei instanței de apel contestate.

Astfel, motivarea recursului determină limitele controlului judiciar extraordinar și conferă intimatului posibilitatea de a-și pregăti apărarea. Recursul poate fi motivat prin însăși cererea de recurs sau printr-o motivare prezentată separat, dar în termenul prevăzut de lege pentru exercitarea acestei căi de atac. Prin urmare, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție notează că motivarea recursului urmează să cuprindă în sine, temeiurile de fapt și de drept în baza cărora partea interesată, solicită anularea sau modificarea deciziei instanței de apel. 9 Instanța de recurs reiterează că, la data de 26 ianuarie 2022, prin intermediul poștei electronice, Serghei Todiraș a depus recurs împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 28 decembrie 2021, iar ca denumire a fișierului expediat fiind indicat „Recurs nemotivat, dos.

Todiraș.pdf” (f.d. 59-62, Vol. II). În conținutul cererilor de recurs depuse la 26 ianuarie 2022, prin intermediul poștei electronice și la data de 27 ianuarie 2022, prin intermediul oficiului poștal, Serghei Todiraș a menționat în mod expres că decizia motivată nu a fost recepționată de către recurent, precum și aceasta nu a fost publicată pe site-ul oficial al instanțelor de judecată. Totodată, recurentul Serghei Todiraș și-a rezervat dreptul de a prezenta motivarea recursului ulterior notificării deciziei motivate a instanței de apel, în conformitate cu prevederile art. 245 alin. (2) din Codul administrativ (f.d. 68-69, Vol. II).

Ulterior, data de 27 ianuarie 2022, prin intermediul poștei electronice, avocatul Igor Hlopețchi, acționând în interesele lui Serghei Todiraș a depus recurs intitulându-l „preliminar” împotriva deciziei din 28 decembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău, iar ca denumire a fișierului expediat fiind indicat „recurs nemotivat Todiraș.semnat.pdf” (f.d. 64-66, Vol. II). În acest context, instanța de recurs relevă că în cuprinsul cererilor de recurs depuse de Serghei Todiraș și reprezentantul acestuia, avocatul Igor Hlopețchi, nu sunt indicate în mod expres critici de netemeinicie a deciziei din 28 decembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău, care să vizeze raționamentul adoptat de instanța de apel, privind admiterea apelului depus de Inspectoratul General al Poliției, casarea integrală a hotărârii din 04 iunie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani și emiterea unei noi decizii privind menținerea hotărârii primei instanțe.

Astfel, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție menționează că recurentul Serghei Todiraș și reprezentantul acestuia, avocatul Igor Hlopețchi, nu au formulat critici veritabile împotriva deciziei din 28 decembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău, prin care să indice în mod expres în ce constă netemeinicia deciziei contestate în raport cu soluția pronunțată de Curtea de Apel Chișinău, ori la argumentele indicate de instanță de apel în fundamentarea deciziei. Instanța de recurs menționează că fără a combate raționamentul instanței de apel și fără a formula careva critici plauzibile, recurentul Serghei Todiraș și reprezentantul acestuia, avocatul Igor Hlopețchi s-au limitat, prin cererile de recurs, numai la enumerarea soluțiilor adoptate de instanțele ierarhic inferioare.

În acest context, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție subliniază că, recurentul Serghei Todiraș și reprezentantul acestuia, avocatul Igor Hlopețchi nu au prezentat Curții Supreme de Justiție în termenul stipulat de lege motivarea recursului, în care să demonstreze, prin motivele de recurs formulate, în baza unui raționament juridic întemeiat pe dispoziții legale, care sunt argumentele de netemeinicie ale deciziei din 28 decembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău și care sunt normele legale încălcate, prin admiterea apelului depus de Inspectoratul General al Poliției.

10 Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție remarcă că, rolul instanței de judecată este de a aduce la cunoștință persoanei despre emiterea hotărârii judecătorești, iar Serghei Todiraș și avocatul Igor Hlopețchi, fiind părți interesate în soluționarea prezentei cauze, urmau să întreprindă măsurile necesare de a-și proteja drepturile sale de acces la instanță și anume, să depună motivarea cererilor de recurs în termenul stabilit de lege. Instanța de recurs învederează că, potrivit art. 98 alin. (1) din Codul administrativ, dacă în cadrul procedurii administrative un participant este reprezentat, conform art. 45, de către un reprezentant legal, notificările se adresează acestuia.

În conformitate cu art. 45 alin. (1) din Codul administrativ, persoanele fizice participă la procedura administrativă personal sau prin reprezentanții lor. Prevederile art. 47 din Codul administrativ stabilesc că, acțiunile procedurale întreprinse de reprezentantul împuternicit se atribuie participantului reprezentat. În măsura în care participantul nu contrazice neîntîrziat acțiunile întreprinse de reprezentantul împuternicit, acestea se consideră ca fiind întreprinse de participant. În pofida desemnării unui reprezentant împuternicit, participantul este în drept să întreprindă el însuși acțiuni procedurale. Culpa reprezentantului împuternicit se atribuie participantului reprezentat.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție relevă că, din actele cauzei rezultă cu certitudine că, începând cu 30 ianuarie 2020, avocatul Igor Hlopețchi reprezintă interesele lui Serghei Todiraș în instanțele de judecată în prezenta cauză, fapt confirmat prin mandatul avocațial seria MA nr. 1277000 din 30 ianuarie 2020 (f.d. 15, Vol. I), iar pe partea verso a mandatului nominalizat supra, este indicat în mod expres dreptul avocatului de a ataca hotărârea judecătorească.

Astfel, începând cu data de 30 ianuarie 2020 avocatul Igor Hlopețchi a dispus de împuterniciri corespunzătoare din partea lui Serghei Todiraș, pentru a ataca actele judecătorești, în termenul stabilit de legislația în vigoare, prevăzut la art. 245 din Codul administrativ, inclusiv pentru a prezenta în termen motivarea recursului împotriva deciziei din 28 decembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău. Potrivit art. 57 alin. (14) și (19) din Statutul Profesiei de Avocat, adoptat de Congresul Uniunii Avocaților din 29 ianuarie 2011, avocatul are obligația să informeze rezonabil clientul în legătură cu situația curentă a asistenței și reprezentării și să răspundă cu promptitudine oricăror solicitări de informare din partea clientului.

În cazul în care avocatul este în imposibilitate să-și îndeplinească activitatea profesională, își va asigura substituirea printr-un alt avocat, dacă, în prealabil, obține acordul clientului în acest scop. Astfel, instanța de recurs menționează că, Curtea de Apel Chișinău a utilizat mijloacele corespunzătoare de comunicare, ce ar asigura notificarea deciziei motivate din 28 decembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău lui Serghei Todiraș și avocatului Igor Hlopețchi. În conformitate cu art. 65 alin. (1) și (2) din Codul administrativ, dacă o persoană, din motive independente de voința ei, nu a putut respecta un termen legal, atunci, la cerere, ea poate fi repusă în termen. Culpa unui reprezentant legal sau 11 împuternicit se atribuie reprezentatului.

Cererea de repunere în termen se depune în termen de 15 zile de la înlăturarea impedimentului. La cerere se anexează probele care confirmă faptele pe care aceasta se întemeiază și suplimentar, se recuperează acțiunile omise. În corespundere cu prevederile art. 24 alin. (1) din Codul administrativ, participanții la procedura administrativă și procedura de contencios administrativ trebuie să își exercite drepturile și să își îndeplinească obligațiile cu bună-credință, fără a încălca drepturile procesuale ale altor participanți. Buna-credință prezumă că partea este obligată să respecte termenele prevăzute de lege, or, termenul de recurs este considerat un termen imperativ, absolut și peremptoriu, astfel că nerespectarea lui atrage după sine decăderea părții din dreptul de a mai exercita această cale de atac.

Prin urmare, nerespectarea termenului de depunere a recursului se datorează în exclusivitate comportamentului pasiv al recurentului Serghei Todiraș și reprezentantului acestuia, avocatului Igor Hlopețchi, care trebuiau să dea dovadă de responsabilitate și atitudine activă, folosindu-se cu bună-credință de drepturile și obligațiile procedurale. Contrar acestor prevederi legale, recurentul Serghei Todiraș și avocatul Igor Hlopețchi nu au depus diligența necesară în vederea exercitării căii de atac în termen și nu au prezentat motivarea recursului în interiorul termenului legal de 30 de zile de la notificarea deciziei motivate a instanței de apel, termen imperativ prevăzut de lege.

La caz, Serghei Todiraș și avocatul Igor Hlopețchi, care reprezintă interesele recurentului au neglijat obligația de a se conforma prevederilor art. 245 alin. (2) din Codul administrativ, adică de a prezenta motivarea recursului în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei motivate a instanței de apel. În acest context, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție remarcă că, importanța termenelor procedurale este dictată de faptul că ele determină regimul temporar optimal pentru realizarea justiției, mobilizează cercetarea cauzei, totodată contracarează urgentarea nejustificată a realizării drepturilor și obligațiilor procesuale, reprezentând instrumentul prevenirii de către participanții la proces de a se folosi cu rea-credință de drepturile sale procedurale.

Sub acest aspect, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție reiterează că decizia motivată a instanței de apel a fost notificată lui Serghei Todiraș și avocatului Igor Hlopețchi, care reprezintă interesele recurentului la data de 01 aprilie 2022 și prin urmare, recurentul și reprezentantul acestuia aveau obligația pozitivă de a întreprinde toate măsurile necesare, după cum sugerează și jurisprudența CEDO în cauza Van Harn vs Germany, nr.7557/03 din 11 septembrie 2007, de a proteja drepturile de acces la instanță, fapt ignorat cu desăvârșire.

Astfel, recursurile depuse de Serghei Todiraș și avocatul Igor Hlopețchi, în interesele lui Serghei Todiraș împotriva deciziei din 28 decembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău, necesită a fi declarate inadmisibile, deoarece neîndeplinirea oricărui act de procedură în termenul legal atrage decăderea din drept, cu excepția cazului când 12 legea dispune altfel sau când partea dovedește că a fost împiedicată printr-o împrejurare mai presus de voința ei să efectueze acțiunea în termen. În circumstanțele menționate, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a declara inadmisibile recursurile depuse de Serghei Todiraș și avocatul Igor Hlopețchi, în interesele lui Serghei Todiraș.

În conformitate cu articolele 230 și 246 alin. (1), (2) lit. e) din Codul administrativ, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție, d i s p u n e : Recursurile depuse de Serghei Todiraș și avocatul Igor Hlopețchi, în interesele lui Serghei Todiraș se declară inadmisibile. Încheierea este irevocabilă. Președintele completului, judecătorul Ala Cobăneanu judecătorii Nicolae Craiu Nina Vascan 13

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
CSJ 2022-07-06
0,99
3ra-576/22 — contestarea actului administrativ
Dosarul nr. 3ra-576/22 2-19175648-01-3ra-16042022 Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Râșcani (jud: G. Ciobanu) Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud: A. Bostan, V. Negru, G. Dașchevici) Î N C H E I E R E 06 iulie 2022 mun
CSJ 2023-05-17
0,95
3ra-1271/22 — Anularea actelor administrative, restabilirea în functie
Dosarul nr. 3ra–1271/22 2-21072181-01-3ra-16122022 Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Râșcani, (jud. O. Melniciuc) Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud. G. Mîra, G. Dașchevici, A. Bostan) Î N C H E I E R E 17 mai 2023 mu
CSJ 2021-12-15
0,95
3ra-1036/21 — anularea actului administrativ si restabilirea la locul de munca
Dosarul nr.3ra-1036/21 Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Râșcani (jud: V. Sîrbu) Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud: A. Bostan, V. Negru, G. Dașchevici) D E C I Z I E 15 decembrie 2021 mun. Chișinău Colegiul civil, co
CSJ 2022-08-03
0,95
3r-184/22 — executarea hotaririi judecatoresti
Dosarul nr. 3r-184/22 2-21090944-01-3r-08062022 Prima instanță: Curtea de Apel Chișinău (jud: A. Minciuna, E. Palanciuc, V. Negru) D E C I Z I E 03 august 2022 mun. Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curții
CSJ 2022-09-28
0,95
3ra-710/22 — contestarea actului administrativ
Dosarul nr. 3ra-710/2022 2-20131160-01-3ra-19072022 prima instanţă: Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani (jud. V. Ciumac) instanţa de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud. A. Minciuna, V. Negru, E. Palanciuc) ÎNCHEIERE 28 septembrie 2022 mun.
{# Case pages are where organic search lands. Ask for an account here — with what the account is actually worth — instead of sending a first-time reader straight to a price list. #}
Cont gratuit

Caută în toată jurisprudența, nu doar în această hotărâre.

Contul gratuit ridică limita la 40 de căutări pe zi, deschide căutarea semantică în română, rusă și engleză și 3 întrebări zilnice către asistentul AI. Fără card.

Sursă