3rh-18/22 — anularea actului administrativ

3rh-18/22 — anularea actului administrativ (Curtea Supremă de Justiție, 2022)

Dosarul nr. 3rh-118/22

2-17070210-01-3rh-04032022

Prima instanță: Judecătoria Râșcani, mun. Chișinău (jud.: S. Bleșceaga)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud.. A. Pahopol, N. Simciuc, A. Minciuna)

Instanța de recurs: Curtea Supremă de Justiție (jud.: V. Clevadî, G. Stratulat, D. Mardari, O.

Sternioală, I. Oprea)

Î N C H E I E R E

29 iunie 2022 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit

al Curții Supreme de Justiție

în componență:

Președintele ședinței, judecătorul Tamara Chișca-Doneva

judecătorii Ala Cobăneanu

Iurie Bejenaru

Nicolae Craiu

Aliona Miron

examinând cererea de revizuire depusă de Asociația Obștească „Societatea

Invalizilor Buiucani” șiSocietatea cu Răspundere Limitată „Asgardan-Grup”,

în cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă de

Societatea cu Răspundere Limitată „Asgardan-Grup” împotriva Inspectoratului Fiscal

de Stat mun. Chișinău cu privire la anularea actului administrativ,

împotriva deciziei din 03 mai 2017 a Curții Supreme de Justiție, prin care a fost

admis recursul depus de Inspectoratul Fiscal de Stat mun.Chișinău, casată decizia din 27

septembrie 2016 și hotărârea din 22 decembrie 2015 a Judecătoriei Râșcani,

mun.Chișinău și pronunțată o hotărâre nouă de respingere a acțiunii depuse de

Societatea cu Răspundere Limitată „Asgardan-Grup”,

c o n s t a t ă:

La 31 martie 2014, SRL „Asgardan-Grup” a depus cerere de chemare în judecată,

în procedura contenciosului administrativ, împotriva Inspectoratului Fiscal de Stat mun.

Chișinău, solicitând anularea deciziei nr.48 din 13 martie 2014 privind respingerea

contestației asupra deciziei nr.84/2/7 din 17 ianuarie 2014, anularea actului de control

nr.5 - 6611595 din 29 noiembrie 2013 și a deciziei nr.84/2/7 din 17 ianuarie 2014.

Prin hotărârea din 22 decembrie 2015 a Judecătoriei Râșcani, mun. Chișinău a fost

admisă parțial acțiunea depusă de către SRL „Asgardan-Grup”. S-a anulat decizia

nr.84/2/7 din 17 ianuarie 2014 asupra cazului de încălcare a legislației fiscale de către

SRL „Asgardan-Grup”, în rest, acțiunea a fost respinsă ca neîntemeiată.

La 23 decembrie 2015, Inspectoratul Fiscal de Stat pe mun.Chișinău a depus apel

împotriva hotărârii primei instanțe.

Prin decizia din 27 septembrie 2016 a Curții de Apel Chișinău a fost respins apelul

depus de Inspectoratul Fiscal de Stat mun. Chișinău și s-a menținut hotărârea din 22

decembrie 2015 a Judecătoriei Râșcani, mun. Chișinău.

1

La 31 ianuarie 2017, Inspectoratul Fiscal de Stat pe mun.Chișinău a depus recurs

împotriva deciziei instanței de apel.

Prin decizia din 03 mai 2017 a Curții Supreme de Justiție s-a admis recursul depus

de Inspectoratul Fiscal de Stat mun. Chișinău. S-a casat decizia din 27 septembrie 2016

a Curții de Apel Chișinău și hotărârea din 22 decembrie 2015 a Judecătoriei Râșcani,

mun. Chișinău și s-a pronunțat o hotărâre nouă de respingere a acțiunii depuse de SRL

„Asgardan - Grup”.

La 14 decembrie 2020 și ulterior la 13 aprilie 2021, SRL „Asgardan-Grup” și AO

„Societatea Invalizilor Buiucani”, cu trimitere la prevederile art.449 lit.b) și c) din

Codul de procedură civilă, au depus cereri de revizuire împotriva deciziei din 03 mai

2017 a Curții Supreme de Justiție, solicitând admiterea cererii, casarea deciziei instanței

de recurs, cu redeschiderea procedurii în ordine de recurs.

Prin încheierea din 14 aprilie 2021 a Curții Supreme de Justiție au fost respinse ca

fiind inadmisibile cererile de revizuire depuse de SRL „Asgardan-Grup” și AO

„Societatea Invalizilor Buiucani” împotriva deciziei irevocabile din 03 mai 2017 a

Curții Supreme de Justiție.

La 03 noiembrie 2021, AO „Societatea Invalizilor Buiucani” a depus cerere

privind explicarea încheierii din 14 aprilie 2021 a Curții Supreme de Justiție.

Prin încheierea din 08 decembrie 2021 a Curții Supreme de Justiție a fost respinsă

cererea depusă de AO „Societatea Invalizilor Buiucani” privind explicarea încheierii din

14 aprilie 2021 a Curții Supreme de Justiție.

La 04 martie 2022, AO „Societatea Invalizilor Buiucani” și SRL „Asgardan-

Grup”, cu trimitere la prevederile art.449 lit.b) și c) din Codul de procedură civilă, au

depus cerere de revizuire împotriva deciziei din 03 mai 2017 a Curții Supreme de

Justiție, solicitând admiterea cererii, casarea deciziei instanței de recurs, cu

redeschiderea procedurii în ordine de recurs.

În susținerea cererii de revizuire AO „Societatea Invalizilor Buiucani” a indicat că

fiind fondator și proprietar al SRL „Asgardan-Grup”, nu a fost atrasă în proces.

Prin hotărârea nr.2i-1425/18 din 27 iulie 2020 s-a dispus intentarea procedurii de

insolvabilitate față de SRL „Asgardan-Grup”, iar în calitate de administrator al

insolvabilității a fost desemnat Veaceslav Stejar. În procesul de înregistrare a creanțelor,

administratorul insolvabilității a admis toate creanțele înaintate, fără a fi supuse

verificării. Verificând toate creanțele, reprezentantul debitorului Boris Timotin a

depistat mai multe neconcordanțe și circumstanțe noi legate de prezenta cauză.

AO „Societatea Invalizilor Buiucani” a notat că decizia irevocabilă a Curții

Supreme de Justiție din 03 mai 2017 a cărei retractare o solicită, stă la baza creanței

Serviciului Fiscal de Stat față de SRL „Asgardan-Grup” în proces de insolvabilitate,

care îi încalcă dreptul ei de proprietate garantat și protejat de art.1 din Protocolul nr.1

CEDO, concomitent i-a îngrădit dreptul la accesul la justiție prin neatragerea ei în

prezentul proces, deoarece este proprietarul indirect al tuturor activelor SRL „Asgardan-

Grup”.

De asemenea, AO „Societatea Invalizilor Buiucani” invocă că la 06 decembrie

2021 a recepționat de la Judecătoria Chișinău, sediul Râșcani copiile încheierilor din 09

noiembrie 2015 și copiile deciziilor din 16 decembrie 2015 și 23 decembrie 2015 ale

Curții de Apel Chișinău în cauzele nr.10-590/15 și nr.10-591/15, emise în procesul

instrumentării cauzelor penale.

2

În încheierea nr.10-590/15 din 09 noiembrie 2015 a Judecătoriei Râșcani

mun.Chișinău, menținută prin decizia Curții de Apel Chișinău din 16 decembrie 2015,

s-a reținut că procurorul în Procuratura Ciocana mun.Chișinău în procesul

instrumentării cauzei penale corect a constatat că în acțiunile factorilor de deciziei nu

sunt întrunite semnele constitutive ale componenței de infracțiune prevăzute de art.244.

alin.(2) din Codul penal, or, organul fiscal a întocmit un act pentru niște fapte care nu

sunt probate în esență și nici nu pot fi sancționate, deoarece nu există. Iar, în încheierea

nr.10-591/15 din 09 noiembrie 2015 a Judecătoriei Râșcani mun.Chișinău, menținută

prin decizia din 23 decembrie 2015 a Curții de Apel Chișinău, instanța de judecată a

reținut că prin ordonanța de clasare a urmăririi penale din 08 iulie 2013 emisă de

procurorul L. Bacalîm, corect a fost dată apreciere probelor prezentate și acumulate la

materialele cauzei.

La 04 aprilie 2022, întru respectarea dreptului părților la un proces echitabil,

Curtea Supremă de Justiție a expediat în adresa Serviciului Fiscal de Stat copia cererii

de revizuire depusă de AO „Societatea Invalizilor Buiucani” și SRL „Asgardan-Grup”,

cu înștiințarea despre posibilitatea depunerii referințelor.

La 19 aprilie 2022, Serviciul Fiscal de Stat a depus referință, solicitând să fie

respinsă ca fiind inadmisibilă cererea de revizuire depusă de AO „Societatea Invalizilor

Buiucani” și SRL „Asgardan-Grup” împotriva deciziei din 03 mai 2017 a Curții

Supreme de Justiție, invocând că argumentele revizuirii nu se încadrează în temeiurile

prevăzute la art.449 din Codul de procedură civilă pentru retractarea unei decizii

irevocabile, cu redeschiderea procesului.

Prin Legea nr.116 din 19 iulie 2018, a fost adoptat Codul administrativ al

Republicii Moldova.

Conform art.257 alin.(1) din Codul administrativ, prezentul cod intră în vigoare la

01 aprilie 2019.

Conform art.258 alin.(3) din Codul administrativ, procedurile de contencios

administrativ inițiate până la intrarea în vigoare a prezentului cod se vor examina în

continuare, după intrarea în vigoare a prezentului cod, conform prevederilor prezentului

cod. Prin derogare, admisibilitatea unei astfel de acțiuni în contenciosul administrativ se

va face conform prevederilor în vigoare până la intrarea în vigoare a prezentului cod.

Prevederile prezentului alineat se vor aplica corespunzător pentru procedurile de apel,

de recurs și de contestare cu recurs a încheierilor judecătorești.

Din sensul normei de drept enunțate urmează că legiuitorul a optat pentru

principiul aplicării imediate a noilor reglementări procedurale.

Totodată, conform art.195 din Codul administrativ, procedura acțiunii în

contenciosul administrativ se desfășoară conform prevederilor prezentului cod.

Suplimentar se aplică corespunzător prevederile Codului de procedura civilă, cu

excepția art.169–171.

În conformitate cu art.446 alin.(1) și (2) din Codul de procedură civilă, pot fi

supuse revizuirii hotărârile, ordonanțele, încheierile și deciziile irevocabile ale tuturor

instanțelor judecătoreștii, în condițiile prezentului capitol. Încheierile de încetare a

procesului conform art.265 lit.c) și d), precum și cele prin care se respinge acțiunea ca

fiind tardivă conform art.1861 pot fi supuse revizuirii. Încheierile judecătoreștii care nu

se referă la fondul cauzei, precum și deciziile emise în privința acestora nu se supun

revizuirii. În aceste cazuri, încheierile de inadmisibilitate a revizuirii nu se supun

niciunei căi de atac.

3

Conform art.448 alin.(2) din Codul de procedură civilă, cererea de revizuire

împotriva unei hotărâri care, fiind supusă căilor de atac, a fost menținută, modificată sau

casată, emițându-se o nouă hotărâre, se soluționează de instanța care a menținut, a

modificat hotărârea sau a emis o hotărâre nouă.

Se reține că prin decizia din 03 mai 2017 a Curții Supreme de Justiție a fost admis

recursul depus de Inspectoratul Fiscal de Stat pe mun.Chișinău, s-a casat decizia din 27

septembrie 2016 a Curții de Apel Chișinău și hotărârea din 22 decembrie 2015 a

Judecătoriei Râșcani mun.Chișinău, și s-a pronunțat o hotărâre nouă de respingere a

acțiunii depuse deSRL „Asgardan-Grup” (f.d.44-51, vol. 6).

Prin urmare, Curtea Supremă de Justiție este competentă de a examina cererea de

revizuire depusă de AO „Societatea Invalizilor Buiucani” și SRL „Asgardan-Grup”

împotriva deciziei din 03 mai 2017 a Curții Supreme de Justiție.

Studiind materialele cauzei în raport cu argumentele invocate în cererea de

revizuire, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ

al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de

Justiție consideră că aceasta urmează a fi respinsă ca fiind inadmisibilă, din următoarele

motive.

Se remarcă că posibilitatea revizuirii prevăzute de Capitolul XXXIX din Codul de

procedură civilă reprezintă o cale excepțională de atac.

Prin urmare, cererile de revizuire a hotărârilor judecătorești trebuie supuse unei

analize stricte.

Potrivit art.447 din Codul de procedură civilă, sunt în drept să depună cerere de

revizuire: a) părțile și alți participanți la proces; b) persoanele care nu au participat la

proces, dar care sunt lezate în drepturi prin hotărârea, încheierea sau decizia

judecătorească; c) Agentul guvernamental, precum și subiecții menționați la lit.a) și b)

din prezentul articol, în cazurile prevăzute la art.449 lit.g) și h).

În conformitate cu art. 449 din Codul de procedură civilă, revizuirea se declară în

cazul în care:

a) s-a constatat, prin sentință penală irevocabilă, comiterea unei infracțiuni în

legătură cu cauza care se judecă;

b) au devenit cunoscute unele circumstanțe sau fapte esențiale ale cauzei care nu

au fost și nu au putut fi cunoscute revizuentului, dacă acesta dovedește că a întreprins

toate măsurile pentru a afla circumstanțele și faptele esențiale în timpul judecării

anterioare a cauzei;

c) instanța a emis o hotărâre cu privire la drepturile persoanelor care nu au fost

implicate în proces;

e) s-a anulat ori s-a modificat hotărârea, sentința sau decizia instanței judecătorești

care au servit drept temei pentru emiterea hotărârii sau deciziei a căror revizuire se cere;

e1) a fost aplicată o lege declarată neconstituțională de către Curtea Constituțională

și la judecarea cauzei a fost ridicată excepția de neconstituționalitate, iar instanța de

judecată a respins cererea privind sesizarea Curții Constituționale sau din hotărârea

Curții Constituționale rezultă că prin aceasta s-a încălcat un drept garantat de Constituție

sau de tratatele internaționale în domeniul drepturilor omului;

g) Curtea Europeană a Drepturilor Omului sau Guvernul Republicii Moldova a

inițiat o procedură de reglementare pe cale amiabilă într-o cauză pendinte împotriva

Republicii Moldova;

4

h) Curtea Europeană a Drepturilor Omului a constatat, printr-o hotărâre, fie

Guvernul Republicii Moldova a recunoscut, printr-o declarație, o încălcare a drepturilor

sau libertăților fundamentale care poate fi remediată, cel puțin parțial, prin anularea

hotărârii pronunțați de o instanță de judecată națională.

Potrivit art.450 din Codul de procedură civilă, cererea de revizuire se depune: b) în

termen de 3 luni din ziua în care persoana interesată a luat cunoștință de circumstanțele

sau faptele esențiale ale cauzei care nu i-au fost și nu puteau să-i fie cunoscute anterior,

dar nu mai târziu de 5 ani de la data rămânerii irevocabile a hotărârii, încheierii sau

deciziei – în cazul prevăzut la art.449 lit.b); c) în termen de 3 luni din ziua în care

persoana interesată a luat cunoștință de circumstanțele respective – în cazul prevăzut la

art.449 lit.c);

Din dispozițiile art.451 alin.(1) și (4) din Codul de procedură civilă, rezultă că

cererea de revizuire se depune în scris de persoanele menționate la art.447, indicându-se

în mod obligatoriu temeiurile consemnate la art.449 și anexându-se probele ce le

confirmă.Nu se admite depunerea repetată a cererii de revizuire în aceleași temeiuri.

În conformitate cu art.452 alin.(2) din Codul de procedură civilă, dezbaterile sunt

limitate la admisibilitatea revizuirii și la faptele pe care se întemeiază.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de

Justiție reține că în cazul când se invocă temeiul de revizuire prevăzut la art.449 lit.b)

CPC – au devenit cunoscute unele circumstanțe sau fapte esențiale ale cauzei care nu au

fost și nu au putut fi cunoscute revizuentului, dacă acesta dovedește că a întreprins toate

măsurile pentru a afla circumstanțele și faptele esențiale în timpul judecării anterioare a

cauzei, este important ca circumstanțele sau faptele date existente obiectiv până la data

pronunțării hotărârii, să fie confirmate prin prezentarea unor probe concludente și

pertinente, să aibă importanță esențiala pentru justa soluționare a cauzei, adică să aibă

putere decisivă asupra concluziei (hotărârii) instanței de judecată, să fie descoperite

după ce hotărârea judecătorească a devenit irevocabilă.

Circumstanțele nou-descoperite pot fi definite ca totalitatea de fapte juridice

(obiect al probației) care duc la apariția, modificarea sau stingerea drepturilor și

obligațiilor civile, care au o importanță esențiala pentru soluționarea justă a cauzei

civile, totodată, având putere decisivă asupra concluziei instanței de judecată, care nu au

fost cunoscute revizuentului anterior, dar existau până la momentul pronunțării

hotărârii, care să fie descoperite după ce hotărârea judecătorească a devenit irevocabilă,

și dacă revizuentul dovedește că a întreprins toate măsurile pentru a afla circumstanțele

și faptele esențiale în timpul judecării și faptele esențiale în timpul judecării anterioare a

cauzei.

Verificând circumstanțele cauzei în raport cu argumentele indicate în cererea de

revizuire și cadrul legal aplicabil speței, Colegiul lărgit consideră că alegațiile invocate

de către AO „Societatea Invalizilor Buiucani” și SRL „Asgardan-Grup”, drept temeiuri

de revizuire a deciziei irevocabile a instanței de recurs precum că, în încheierea nr.10-

590/15 din 09 noiembrie 2015 a Judecătoriei Rîșcani mun.Chișinău, menținută prin

decizia Curții de Apel Chișinău din 16 decembrie 2015, s-a reținut că procurorul în

Procuratura Ciocana mun.Chișinău în procesul instrumentării cauzei penale corect a

constatat că în acțiunile factorilor de deciziei nu sunt întrunite semnele constitutive ale

componenței de infracțiune prevăzute de art.244. alin.(2) din Codul penal, or, organul

fiscal a întocmit un act pentru niște fapte care nu sunt probate în esență și nici nu pot fi

5

sancționate, deoarece nu există. Iar, în încheierea nr.10-591/15 din 09 noiembrie 2015

a Judecătoriei Râșcani mun.Chișinău, menținută prin decizia din 23 decembrie 2015 a

Curții de Apel Chișinău, instanța de judecată a reținut că prin ordonanța de clasare a

urmăririi penale din 08 iulie 2013 emisă de procurorul L. Bacalîm, corect a fost dată

apreciere probelor prezentate și acumulate la materialele cauzei, în esență nu constituie

circumstanțe noi în sensul art.449 lit.b) din Codul de procedură civilă, care ar permite

redeschiderea procesului în ordine de recurs după devenirea irevocabilă a deciziei din

03 mai 2017 a Curții Supreme de Justiție.

Mai mult ca atât, temeiul invocat supra a constituit deja obiect de examinarea în

ordine de revizuire, asupra căruia Curtea Supremă de Justiție s-a expus în încheierea din

14 aprilie 2021, or, reieșind din prevederile art.451 alin.(4) din Codul de procedură

civilă, nu se admite depunerea repetată a cererii de revizuire în aceleași temeiuri.

Totodată, Colegiul lărgit remarcă că în cazul când se invocă temeiul de revizuire

prevăzut la art.449 lit.c) CPC – instanța a emis o hotărâre cu privire la drepturile

persoanelor care nu au fost implicate în proces, instanța de judecată urmează să constate

dacă persoana care nu a fost implicată în proces este subiect al raportului material

litigios. În acest sens urmează a fi prezentate probe pertinente și concludente, iar

instanța urmează să constate dacă prin hotărârea supusă revizuirii, persoanei implicate

în proces, i-au fost încălcate aceste drepturi.

Astfel, nu poate fi reținut nici argumentul invocat de AO „Societatea Invalizilor

Buiucani” ca temei de revizuire a deciziei irevocabile a instanței de recurs precum că,

decizia irevocabilă a Curții Supreme de Justiție din 03 mai 2017 a cărei retractare o

solicită, stă la baza creanței Serviciului Fiscal de Stat față de SRL „Asgardan-Grup” în

proces de insolvabilitate, care îi încalcă dreptul ei de proprietate garantat și protejat de

art.1 din Protocolul nr.1 CEDO, concomitent i-a îngrădit dreptul la accesul la justiție

prin neatragerea ei în prezentul proces, deoarece este proprietarul indirect al tuturor

activelor SRL „Asgardan-Grup”, deoarece este declarativ, nefiind probat în acest sens.

Cu atât mai mult, Boris Timotin, având la acel moment calitatea de președinte al

AO „Societatea Invalizilor Buiucani”, și în același timp fiind administrator statutar al

SRL „Asgardan-Grup”, care a semnat cererea de revizuire, precum și cererea de

chemare în judecată din numele ultimei, nu a invocat ce l-a împiedicat pe el să înainteze

astfel de solicitare în cadrul examinării cauzei în primă instanță.

Mai mult, în calitate de administrator al SRL „Asgardan-Grup”, Boris Timotin, a

fost desemnat de adunarea generală a asociaților de a reprezenta societatea respectivă în

raporturile cu organele statului și în instanțele de judecată.

Din cele menționate supra, rezultă că argumentele invocate de AO „Societatea

Invalizilor Buiucani” și SRL „Asgardan-Grup”, întru redeschiderea procesului în

prezenta cauză, sunt declarative.

Or, instanța de recurs a examinat prezenta cauză sub aspect multiaspectual,

complet, nepărtinitor și nemijlocită în ansamblul și interconexiunea lor, călăuzindu-se

de cadrul legal aplicabil speței, argumentând destul de explicit care temeiuri au servit la

emiterea soluției sale.

În contextul expus, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în

contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al

lărgit al Curții Supreme de Justiție consideră că motivele invocate de AO „Societatea

Invalizilor Buiucani” și SRL „Asgardan-Grup”, ca temeiuri de revizuire a deciziei

irevocabile din 03 mai 2017 a Curții Supreme de Justiție, nu se încadrează în

6

prevederile art.449 din Codul de procedură civilă și nu constituie împrejurări de

redeschidere a procesului.

De fapt, argumentele invocate de AO „Societatea Invalizilor Buiucani” și SRL

„Asgardan-Grup” în cererea de revizuire, reprezintă un „recurs deghizat”, manifestate

prin dezacordul ultimelor cu soluția pronunțată de Curtea Supremă de Justiție în decizia

irevocabilă din 03 mai 2017.

Subsecvent, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții

Supreme de Justiție remarcă că Curtea Constituțională a Republicii Moldova în decizia

nr.60 din 09 iunie 2020 de inadmisibilitate a sesizărilor nr.229g/2019 și nr.5g/2020

privind excepția de neconstituționalitate a articolelor 121 alin.(4), 49, 53 alin.(5), 448 și

452 din Codul de procedură civilă, cert la paragrafele §47, 48 a stabilit că, în

conformitate cu art.452 alin.(2) din Codul de procedură civilă dezbaterile sunt limitate

la admisibilitatea revizuirii și la faptele pe care se întemeiază. Așadar, la etapa

admisibilității, instanța de revizuire examinează dacă se atestă sau nu vreun temei din

cele prevăzute la art.449 din Codul de procedură civilă. Prin definiție și prin esență, în

cadrul examinării admisibilității revizuirii se analizează circumstanțe sau fapte esențiale

ale cauzei care nu au fost și nu au putut fi cunoscute la pronunțarea actului judecătoresc

a cărui revizuire se cere. Scopul căii de atac (extraordinară) a revizuirii este retractarea

actului judecătoresc irevocabil, având în vedere noile realități.

De altfel, procedura de revizuire prevăzută la art.449 – 453 din Codul de procedură

civilă servește scopului înlăturării lacunelor și omisiunilor justiției care urmează a fi

aplicate într-o manieră compatibilă cu prevederile art.6§1 din Convenția Europeană

pentru Apărarea Drepturilor Omului și Libertăților Fundamentale, fiind respectat

principiul securității raporturilor juridice, care semnifică, potrivit jurisprudenței degajate

de Curtea Europeană a Drepturilor Omului, că o soluție definitivă al oricărui litigiu nu

urmează a fi rediscutată. Excepție de la acest principiu poate fi doar cazul când

reexaminarea este necesară în virtutea circumstanțelor fundamentale și obligatorii (speța

de referință Brumărescu c. României, hotărârea Curții Europene a Drepturilor Omului

din 28 octombrie 1999).

Aceeași regulă a fost reiterată de Curtea Europeană a Drepturilor Omului în speța

Roșca c. Moldovei, hotărârea din 22 martie 2005, unde s-a subliniat expres că dreptul la

un proces echitabil în fața unei instanțe de judecată independentă și imparțială, garantat

de art. 6§1 din Convenție, urmează a fi interpretat prin prisma Preambulului Convenției,

care enunța preeminență principiului supremației dreptului ca element al patrimoniului

comun al statelor contractante. Unul dintre elementele fundamentele a preeminenței este

principiul securității raporturilor juridice, care înseamnă că o soluții definitivă al

oricărui litigiu nu trebuie rediscutată. Totodată, principiul securității raporturilor juridice

presupune respectul față de regula lucrului judecat.

Securitatea raporturilor juridice presupune respectarea principiului res judicata,

adică caracterului irevocabil al hotărârilor judecătorești, care cere ca nici o parte să nu

aibă dreptul să solicite revizuirea unei hotărâri irevocabile și obligatorii doar cu scopul

de a obține o reexaminare și o nouă determinare a cauzei. Competența instanțelor

ierarhic superioare de revizuire trebuie exercitată pentru a corecta erorile judiciare și

omisiunile justiției, dar nu pentru a efectua o nouă examinare. Revizuirea nu trebuie

considerată un apel camuflat, iar simpla existență a două opinii diferite cu privire la

aceeași chestiune nu este un temei de reexaminare. O abatere de la acest principiu este

7

justificată doar atunci când este necesară, datorită unor circumstanțe esențiale și

convingătoare (Josan vs. Moldova, nr. 37431/02, §25; Brumărescu vs. România, nr.

28342/95, §6; Ryabykh vs. Rusia, nr. 52854/99, §52).

În această ordine de idei, și având în vedere normele legale naționale și

raționamentele Curții Europene a Drepturilor Omului enunțate supra, instanța de recurs

reține că o eventuală admitere a cererii de revizuire depusă de AO „Societatea

Invalizilor Buiucani”și SRL „Asgardan-Grup”, în lipsa unor circumstanțe fundamentale

și obligatorii, ar însemna încălcarea principiului securității raporturilor juridice și a

drepturilor celorlalte părți la un proces echitabil garantate de art.6§1 din Convenția

Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale.

Din considerentele menționate și având în vedere faptul argumentele invocate de

revizuentă sunt neîntemeiate, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în

contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ

lărgit al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a respinge ca fiind

inadmisibilă cererea de revizuire depusă de AO „Societatea Invalizilor Buiucani” și

SRL „Asgardan-Grup” împotriva deciziei irevocabile din 03 mai 2017 a Curții Supreme

de Justiție.

În conformitate cu art.195 și art.230 din Codul administrativ în coroborare cu

art.453 alin.(1) lit.a) din Codul de procedură civilă, completul specializat pentru

examinarea acțiunilor în contencios administrativ lărgit al Colegiului civil, comercial și

de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție

d i s p u n e:

Se respinge ca fiind inadmisibilă cererea de revizuire depusă de Asociația

Obștească „Societatea Invalizilor Buiucani” și Societatea cu Răspundere Limitată

„Asgardan-Grup” împotriva deciziei din 03 mai 2017 a Curții Supreme de Justiție, în

cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă de

Societatea cu Răspundere Limitată „Asgardan-Grup” împotriva Inspectoratului Fiscal

de Stat mun. Chișinău cu privire la anularea actului administrativ.

Încheierea nu se spune niciunei căi de atac.

Președintele ședinței,

judecătorul Tamara Chișca-Doneva

judecătorii Ala Cobăneanu

Iurie Bejenaru

Nicolae Craiu

Aliona Miron

8