3ds-16/21 — cu privire la anularea actelor administrative

Dosarul nr. 3ds-16/21 ÎNCHEIERE 08 decembrie 2021 mun. Chișinău Colegiul civil comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție în componența: Președintele ședinței, judecătorul Tamara Chișca-Doneva judecătorii Nicolae Craiu Nina Vascan Victor Burduh Maria Ghervas examinând cererea depusă de către Asociația Obștească „Societatea Invalizilor Buiucani” cu privire la explicarea deciziei din data de 03 mai 2017 și încheierii din 14 aprilie 2021 a Curții Supreme de Justiție, în cauza de contencios administrativ la cererea depusă de către Societatea cu Răspundere Limitată „Asgardan-Grup” împotriva Inspectoratului Fiscal de Stat mun. Chișinău cu privire la contestarea actului administrativ, constată: La data de 31 martie 2014 SRL „Asgardan-Grup” a depus cerere de chemare în judecată împotriva Inspectoratului Fiscal de Stat mun.

Chișinău, prin care a solicitat anularea deciziei nr. 48 din 13.03.2014 privind respingerea contestației asupra deciziei nr. 84/2/7 din 17.01.2014; anularea actului de control nr. 5 - 6611595 din 29.11.2013 și a deciziei nr. 84/2/7 din 17.01.2014. Prin hotărârea din 22 decembrie 2015 a Judecătoriei Rîșcani, mun. Chișinău s- a admis parțial acțiunea depusă de către SRL „Asgardan-Grup”. S-a anulat decizia nr. 84/2/7 din 17.01.2014 asupra cazului de încălcarea legislației fiscale de către SRL „Asgardan-Grup”, în rest, pretențiile reclamantei din acțiune s-au respins ca fiind neîntemeiate. Prin decizia din 27 septembrie 2016 a Curții de Apel Chișinău s-a respins cererea de apel depusă de către Inspectoratul Fiscal de Stat mun.

Chișinău și s-a menținut hotărârea din 22 decembrie 2015 a Judecătoriei Rîșcani, mun. Chișinău. Prin decizia din 03 mai 2017 a Curții Supreme de Justiție s-a admis recursul declarat de către Inspectoratul Fiscal de Stat mun. Chișinău. S-a casat decizia din 27 septembrie 2016 a Curții de Apel Chișinău și hotărârea din 22 decembrie 2015 a Judecătoriei Rîșcani, mun. Chișinău și s-a adoptat o hotărâre nouă, prin care s-a respins acțiunea depusă de către Societatea cu Răspundere Limitată „Asgardan - 1 Grup” împotriva Inspectoratului Fiscal de Stat mun. Chișinău cu privire la contestarea actului administrativ. La data de 14 decembrie 2020 și la 13 aprilie 2021 SRL „Asgardan-Grup” și Societatea Obștească „Societatea Invalizilor Buiucani” au depus cereri de revizuire împotriva deciziei din 03 mai 2017 a Curții Supreme de Justiție, solicitând admiterea cererilor, casarea deciziei cu reexaminarea recursului declarat de către Inspectoratul Fiscal de Stat mun.

Chișinău și respingerea acestuia ca fiind neîntemeiat. (f.d. 53- 61, vol. VI) Prin încheierea din 14 aprilie 2021 a Curții Supreme de Justiție s-au respins ca fiind inadmisibile cererile de revizuire depuse de către Societatea cu Răspundere Limitată „Asgardan-Grup” și Societatea Obștească „Societatea Invalizilor Buiucani” împotriva deciziei din 03 mai 2017 a Curții Supreme de Justiție, emisă în cauza de contencios administrativ intentată la cererea de chemare în judecată depusă de către Societatea cu Răspundere Limitată „Asgardan-Grup” împotriva Inspectoratului Fiscal de Stat mun. Chișinău cu privire la contestarea actului administrativ.

La data de 03 noiembrie 2021 Societatea Obștească „Societatea Invalizilor Buiucani” a depus cerere privind explicarea dispozițiilor contradictorii din partea motivată a deciziei din 03 mai 2017 și încheierii din data de 14 aprilie 2021 a Curții Supreme de Justiție, și anume: 1.Constatările din încheierea nr. 10-590/15 din 09 noiembrie 2015 a Judecătoriei Rîșcani, mun. Chișinău și încheierea nr. 10-591/15 din 09 noiembrie 2015 a Judecătoriei Rîșcani, mun. Chișinău, constituie sau nu temeiuri de degrevare a probațiunii? 2.În situația în care Curtea Supremă de Justiție a reținut că a fost mimată procesarea cărnii din motiv că nu era posibil ca numărul de angajați să prelucreze cantitatea de carne indicată, a examinat Colegiul cu ce utilaj s-a prelucrat canea, care erau dotările tehnice pentru prelucrarea cărnii?

Poate sau nu o persoană să proceseze, să supravegheze procesul de procesare a cărnii? De câte persoane este nevoie de a fi antrenate pentru procesul de tocare, de exemplu: din materia primă în cantitate de 195 000 kg sferturi posterioare de pui, să se producă 145 250 kg de carne tocată? Care este procentul muncii manuale și al mașinăriei (utilajul) în acest proces? Este sau nu posibil ca în termen de o lună să se prelucreze 273 000 kg de sferturi posterioare congelate de pui, fiind produse 207 480 kg de produs finit – sferturi posterioare de pui afumate? Câte persoane pot fi antrenate în acest proces? Care sunt utilajele folosite și care este procentul muncii manuale și al mașinăriei (utilajului) în acest proces?

3.Inspectoratul Fiscal de Stat este organul competent de a evalua ponderea muncii manuale și tehnice într-un proces tehnologic de prelucrare a cărnii? S-a efectuat careva expertize/evaluări privind capacitatea persoanei de a efectua anumite lucrări de prelucrare a cărnii, într-o perioadă determinată de timp? 4.Pentru a beneficia de scutirea de vărsarea la buget a taxei pe valoarea 2 adăugată, conform prevederilor art. 4 alin. (18) din Legea pentru punerea în aplicare a titlului III al Codului fiscal, prevede Legea obligativitatea ca angajații cu grad de invaliditate să fie antrenați nemijlocit în procesul de producere a angajatorului?

5.Reieșind din încheierea din 14 aprilie 2021 a Curții Supreme de Justiție, drepturile AO „Societatea Invalizilor Buiucani” nu au fost afectate prin decizia din 03 mai 2017 a Curții Supreme de Justiție, însă în conformitate cu Statutul și prevederile Legii cu privire la asociațiile obștești nr. 837 din 17 mai 1996, Legii nr. 169 din 09 iulie 2010 privind aprobarea Strategiei de incluziune socială a persoanelor cu dizabilități (2010-2013) și a Legii nr. 166 din 09 iulie 2010 privind ratificarea Convenției ONU privind drepturile persoanelor cu dizabilități (semnată la New-York la 30 martie 2007 prin crearea condițiilor de muncă și ocupație a persoanelor cu dizabilități, integrarea socială și în muncă în scopul protejării drepturilor fundamentale ale persoanelor cu dizabilități, poate să constituie un precedent pentru alte societăți ale Asociației Obștești de invalizi?

În motivarea cererii a indicat că prin încheierile nr. 10-590/15, nr. 10-591/15 din 09 noiembrie 2015 a Judecătoriei Rîșcani, mun. Chișinău s-a admis plângerile administratorului SRL „Asgardan-Grup”, constituind probe în cauza pornită la acțiunea SRL „Asgardan-Grup” către Inspectoratul Fiscal de Stat privind anularea actului administrativ, însă Curtea Supremă de Justiție la examinarea recursului nu a dispus de aceste acte judecătorești, iar la examinarea cererii de revizuirii la data de 14 aprilie 2021 instanța nu le-a luat în considerație.

În astfel de circumstanțe, nu este clară aplicarea legii de către Curtea Supremă de Justiție, care vine în contradicție cu Raportul de audit întocmit de către SA „Audit Concret”, care a concluzionat că SRL „Asgardan Grup” corect a beneficiat de scutirile privind vărsarea la buget a TVA de la livrarea produselor fabricate și serviciile prestate, precum și cu încheierile nr. 10-590/15, nr. 10-591/15 din 09 noiembrie 2015 a Judecătoriei Rîșcani, mun. Chișinău, prin care s-a admis plângerile administratorului SRL „Asgardan-Grup”. De asemenea, Societatea Obștească „Societatea Invalizilor Buiucani” a indicat că prin hotărârea nr. 2i-1425/18 din 27 iulie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Central s-a intentat procesul de insolvabilitate față de SRL „Asgardan-Grup”.

Astfel, în perioada de observație a procesului de insolvabilitate Inspectoratul Fiscal de Stat a desfășurat un control la SRL „Asgardan-Grup”, fiind emis actul de control nr. 5- 703031, prelungit prin actul nr. 5-703032, nr. 5-703033 din 26 august 2020, iar societatea a fost tratată ca o societate a invalizilor, recunoscând dreptul la scutire de impozitele pe venituri, reținerile salariale, etc. în conformitate cu legea. Ulterior, la data de 15 septembrie 2020 Inspectoratul Fiscal de Stat a emis decizia nr. 118/1104, prin care s-a micșorat pierderile fiscale pentru perioada 1/2016-A-2017, fiind aplicată amendă pentru neprezentarea informației la Serviciul Fiscal de Stat și pentru neprezentarea în cadrul controlului a informației de utilizare și a soldului formularelor tipizate de documente primare.

Societatea Obștească „Societatea Invalizilor Buiucani” consideră că aplicarea legii de către inspectorii din cadrul Inspectoratului Fiscal de Stat la emiterea deciziei nr. 118/1104 din 15 septembrie 2020 și actul de control din 26 august 2020 vine în 3 contradicție cu aplicarea legii de către inspectorii fiscali la emiterea deciziei nr. 84/2/7 din 17 ianuarie 2014 și actului de control nr. 5-6611595 din 29 noiembrie 2013. Examinând cererea privind explicarea dispozițiilor contradictorii din partea motivată a deciziei din data de 03 mai 2017 și încheierii din 14 aprilie 2021 a Curții Supreme de Justiție în raport cu materialele dosarului, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție consideră necesar de a o respinge, din următoarele motive.

În conformitate cu art. 195 din Codul administrativ, procedura acțiunii în contenciosul administrativ se desfășoară conform prevederilor prezentului cod. Suplimentar se aplică corespunzător prevederile Codului de procedura civilă, cu excepția art. 169–171. Fiindcă Codul administrativ nu a prevăzut procedura explicării unei hotărâri judecătorești, aplicabil prezentei spețe este art. 251 din Codul de procedură civilă. În conformitate cu articolul 251 alin. (1) din Codul de procedură civilă, dacă sunt necesare explicații referitor la sensul, extinderea sau aplicarea dispozitivului hotărârii sau dacă hotărârea cuprinde dispoziții contradictorii, instanța emitentă, la cererea participanților la proces sau a executorului judecătoresc, dă explicații asupra dispozitivului ori omite dispozițiile contradictorii fără a modifica cuprinsul hotărârii.

În spiritul dreptului procedural civil și contencios administrativ, hotărârea judecătorească trebuie să fie certă, să nu producă confuzii și să nu creeze disensiuni pentru cei care urmează să-și conformeze conduita prescrierilor acesteia. Pentru a aduce o certitudine, necondiționalitate și deplinătate hotărârii judecătorești, legiuitorul a învestit instanța de judecată inter alia cu dreptul de a explica conținutul dispozitivului hotărârii ori a omite dispozițiile contradictorii. Instituția explicării hotărârii constituie un mijloc legal conferit instanței de judecată emitente de a explica dispozițiile contradictorii cuprinse în hotărâre, precum și sensul, extinderea sau aplicarea dispozitivului acesteia.

Ea nu poate fi considerată ca un mijloc destinat modificării sau anulării titlului executoriu, această finalitate fiind posibil de realizat doar prin intermediul căilor de atac. La examinarea cererii de explicare a hotărârii nu se pot discuta împrejurări, care ar repune în discuție o hotărâre judecătorească irevocabilă, deoarece acest fapt contravine direct autorității lucrului judecat. Obiectul explicării unei hotărâri judecătorești se poate referi doar la înțelesul hotărârii, limitele și modalitatea executării prestațiilor, precum și la cercul persoanelor vizate prin hotărâre.

Prin prisma prevederilor normei sus citate, Colegiul apreciază ca neîntemeiate cerințele cuprinse în cererea Asociației Obștești „Societatea Invalizilor Buiucani” cu privire la explicarea dispozițiilor contradictorii din partea motivată a deciziei din data de 03 mai 2017 și încheierii din 14 aprilie 2021 a Curții Supreme de Justiție și, respectiv, care nu pot fi reținute drept temei de admitere a cererii.

Conținutul deciziei din data de 03 mai 2017 a Curții Supreme de Justiție, prin care a fost respinsă acțiunea depusă de către Societatea cu Răspundere Limitată 4 „Asgardan-Grup” privind anularea deciziei nr. 48 din 13 martie 2014 cu privire la respingerea contestației asupra deciziei nr. 84/2/7 din 17 ianuarie 2014, anularea actului de control nr. 5-6611595 din 29 noiembrie 2013 și a deciziei nr. 84/2/7 din 17 ianuarie 2014 emise de către Inspectoratul Fiscal de Stat, precum și a încheierii din 14 aprilie 2021 a Curții Supreme de Justiție, prin care s-a respins ca fiind inadmisibile cererile de revizuire depuse de către Societatea cu Răspundere Limitată „Asgardan-Grup” și Societatea Obștească „Societatea Invalizilor Buiucani” împotriva deciziei din 03 mai 2017 a Curții Supreme de Justiție, nu necesită explicații referitor la sensul, extinderea sau aplicarea dispozitivului deciziei și încheierii, care indică cert că se respinge acțiunea depusă de către Societatea cu Răspundere Limitată „Asgardan-Grup” și că se resping ca inadmisibil cererile de revizuire depuse de către Societatea cu Răspundere Limitată „Asgardan-Grup” și Societatea Obștească „Societatea Invalizilor Buiucani”.

Mai mult decât atât, din decizia și încheierea Curții Supreme de Justiție rezultă clar și motivele care au stat la baza adoptării acestor soluții, precum și normele legale aplicabile speței, constatările expuse fiind certe, exprese și clare, prin urmare, acestea nu lasă loc interpretărilor. Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ remarcă că prin cererea formulată, Asociația Obștească „Asociația Invalizilor Buiucani” solicită explicarea dispozițiilor contradictorii din partea motivată a deciziei din data de 03 mai 2017 și încheierii din 14 aprilie 2021 a Curții Supreme de Justiție, invocând acte judecătorești și acte administrative emise până la pronunțarea soluțiilor de instanța de recurs, precum și după, dar care au soluții contradictorii.

La aspectul dat, Colegiul menționează că prevederile art. 251 alin. (1) din Codul de procedură civilă nu prevede explicarea dispozițiilor contradictorii din partea motivată a actelor judecătorești, dar dă explicații referitor la sensul, extinderea sau aplicarea dispozitivului hotărârii sau dacă hotărârea cuprinde dispoziții contradictorii, dă explicații asupra dispozitivului ori omite dispozițiile contradictorii fără a modifica cuprinsul hotărârii. Din analiza cererii nu rezultă în ce sens Asociația Obștească „Societatea Invalizilor Buiucani” a întimpinat neclarități la executarea deciziei din 03 mai 2017 a Curții Supreme de Justiție și a dispozitivului încheierii din 14 aprilie 2021 a Curții Supreme de Justiție, prin urmare solicitarea explicării părții motivate a deciziei și încheierii nu constituie temei de admitere a cererii înaintate.

Fiindcă din cererea depusă de către Asociația Obștească „Societatea Invalizilor Buiucani” nu se deduc solicitări referitor la explicațiile sensului și extinderii dispozitivelor deciziei din 03 mai 2017 și încheierii din data de 14 aprilie 2021 a Curții Supreme de Justiție și nici nu se indică la careva dispoziții contradictorii, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție consideră necesar de a o respinge.

În conformitate cu art. 195 și 230 din Codul administrativ, art. 251 din Codul de procedură civilă, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios 5 administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție dispune: Se respinge cererea depusă de către Asociația Obștească „Societatea Invalizilor Buiucani” cu privire la explicarea deciziei din data de 03 mai 2017 și a încheierii din 14 aprilie 2021 a Curții Supreme de Justiție. Încheierea nu se supune niciunei căi de atac. Președinte ședinței, judecătorul Tamara Chișca-Doneva judecătorii Nicolae Craiu Nina Vascan Victor Burduh Maria Ghervas 6