3ra-225/22 — anularea certificatului de urbanism pentru proiectare si a autorizatiei de construire
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- anularea certificatului de urbanism pentru proiectare si a autorizatiei de construire
- Temei legal
- Temeiurile inadmisibilitaii recursului
3ra-225/22 — anularea certificatului de urbanism pentru proiectare si a autorizatiei de construire (Curtea Supremă de Justiție, 2022)
Dosarul nr. 3ra-225/22
2-20018207-01-3ra-25022022
Prima instanță: Judecătoria Orhei, sediul Telenești (jud. L. Iarmaliuc)
Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud.: A. Minciuna, V. Clima, E. Palanciuc)
Î N C H E I E R E
29 iunie 2022 mun. Chișinău
Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ
al Curții Supreme de Justiție
în componența:
Președintele completului, judecătorul Tamara Chișca-Doneva
Judecătorii Iurie Bejenaru
Aliona Miron
examinând admisibilitatea recursului depus de Dima Fiodor,
în cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă de
Crijanovschi Tatiana împotriva Primăriei comunei Pelivan, raionul Orhei, Dima Fiodor
și Dima Eleonora cu privire la anularea certificatului de urbanism pentru proiectare și a
autorizației de construire,
împotriva deciziei din 17 noiembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău, prin care a
fost respins apelul depus de Dima Fiodor și a fost menținută hotărârea din 22 februarie
2021 a Judecătoriei Orhei, sediul Telenești,
c o n s t a t ă:
La 10 februarie 2020, Crijanovschi Tatiana s-a adresat în instanță cu cerere de
chemare în judecată împotriva Primăriei comunei Pelivan, raionul Orhei, Dima Fiodor
și Dima Eleonora, prin care a solicitat anularea certificatului de urbanism pentru
proiectare nr. 11 din 26 noiembrie 2015 și autorizației de construire nr. 12 din 25
septembrie 2019 eliberate de Primăria comunei Pelivan, raionul Orhei pe numele lui
Dima Tudor și Dima Eleonora, ca fiind emise ilegal.
În motivarea acțiunii reclamanta a relatat că este proprietara apartamentului xxx
din blocul locativ amplasat în comuna xxx, raionul Orhei, iar pârâții Dima Tudor și
Dima Elena, sunt proprietarii apartamentului xxx, ambele apartamente fiind amplasate
pe terenul cu cod cadastral xxx, cu suprafața totală de xxx ha, proprietate 75% a
comunei xxx, raionul Orhei, terenul fiind în folosință comună.
Pârâții, profitând de starea de sănătate a reclamantei, au demarat lucrări de
construcție și reamenajare a casei de locuit.
După ce s-a adresat organelor administrației publice locale, pârâții Dima Tudor și
Dima Eleonora au fost avertizați în scris despre inadmisibilitatea efectuării lucrărilor
de construcției și reamenajarea, fără acordul tuturor locatarilor.
Despre demararea lucrărilor neautorizate, reclamanta a informat și Inspectoratul
de poliție Orhei. La 19 noiembrie 2019, Inspectoratul de poliție Orhei i-a comunicat
1
despre faptul că pârâții Dima Serghei și Dima Eleonora au justificat acțiunile de
construcție prin prezența certificatului de urbanism pentru proiectare nr. 11 din 26
noiembrie 2015 și a autorizației de construcție nr. 12 din 25 septembrie 2019.
Reclamanta nu este de acord cu lucrările de construcție, invocând că la eliberarea
documentației privind permiterea efectuării lucrărilor de construcție, de către
autoritatea publică locală au fost admise mai multe încălcări.
A relatat că certificatul de urbanism care stă la baza autorizației de construcție,
având termen de valabilitate 24 luni, la data eliberării autorizației de construcție – 25
septembrie 2019, era expirat. Valabilitatea acestuia nu a fost prelungită.
A invocat că, la emiterea certificatului de urbanism și autorizației de construcție,
s-au încălcat prevederile Legii privind autorizarea executării lucrărilor de construcție
nr.163 din 09 iulie 2010 și Hotărârea Guvernului Republici Moldova nr.623 din 02
iulie 1999 despre aprobarea Regulamentului privind construcția locuințelor proprietate
privată, astfel lipsește acordul autentificat al coproprietarilor de imobil/teren al căror
interese pot fi afectate nemijlocit în procesul executării lucrărilor de construcție și în
perioada exploatării obiectului construit, în cazul dat a Tatianei Crijanovschi.
A precizat că, prin dispoziția Primăriei comunei Pelivan nr. 136-n din 23
septembrie 2019 „Cu privire la delegarea atribuțiilor”, Ludmilei Goncear i-au fost
delegate exercitarea atribuțiilor funcționale ale Primarului comunei Pelivan, raionul
Orhei, pe perioada campaniei electorale, începând cu 25 septembrie 2019, inclusiv
dreptul de semnătură, iar contrar dispoziției, semnătura din numele primarului I.
Gamarț și secretarului Goncear Ludmila, este una și aceeași.
Reclamanta a comunicat că, la 29 noiembrie 2019, a depus cerere către Primăria
comunei Pelivan, solicitând sistarea lucrărilor ilegale de construcție, iar la 02
decembrie 2019, Primăria comunei Pelivan a emis preîntâmpinarea privind sistarea
acțiunilor de construcție și reamenajare. Pârâții au refuzat să semneze preîntâmpinarea,
dar au sistat lucrările.
La data de 19 decembrie 2019, reclamanta a depus cerere prealabilă, prin care a
solicitat anularea certificatului de urbanism pentru proiectare nr.11 din 26 noiembrie
2015 și a autorizației de construcție nr. 12 din 25 septembrie 2019. Cererea prealabilă a
fost recepționată de către Primăria comunei Pelivan la 23 decembrie 2019, iar până la
momentul depunerii acțiunii, reclamanta nu a primit răspuns.
A solicitat anularea certificatului de urbanism pentru proiectare nr. 11 din 26
noiembrie 2015 și a autorizației de construire nr. 12 din 25 septembrie 2019 cu
încasarea cheltuielilor de judecată și asistență juridică.
Prin hotărârea din 22 februarie 2021 a Judecătoriei Orhei, sediul Telenești, a fost
admisă acțiunea înaintată de Crijanovschi Tatiana împotriva Primăriei comunei
Pelivan, raionul Orhei, Dima Fiodor și Dima Eleonora cu privire la anularea
certificatului de urbanism pentru proiectare și a autorizației de construire. Au fost
anulate certificatul de urbanism pentru proiectare nr. 11 din 26 noiembrie 2015 și
autorizația de construire nr. 12 din 25 septembrie 2019, eliberate de Primăria comunei
Pelivan, raionul Orhei.
La 18 martie 2021, Dima Fiodor a depus apel împotriva hotărârii instanței de
fond, solicitând admiterea apelului și casarea hotărârii instanței de fond (f.d. 200,vol.
2
I). Hotărârea motivată a instanței de fond a fost recepționată de apelant la 27 mai 2021,
iar la 03 iunie 2021 a fost înregistrată cererea de apel motivată (f.d. 4-12, vol.II).
Astfel, apelul se consideră depus în termen.
Prin decizia din 17 noiembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău, a fost respins
apelul declarat de Dima Fiodor și a fost menținută hotărârea din 22 februarie 2021 a
Judecătoriei Orhei, sediul Telenești.
În consolidarea soluției, s-a reținut că la data de 26 noiembrie 2015, Primăria
com. Pelivan, raionul Orhei a eliberat lui Dima Tudor și Dima Eleonora certificatul de
urbanism pentru proiectare nr. 11, cu privire la elaborarea documentației de proiect
pentru amplasarea ușii de intrare în golul de fereastră cu amenajarea accesului. La data
de 25 septembrie 2019, a fost eliberată și autorizația de construire nr. 12, prin care au
fost autorizate lucrări de construcție a anexelor la casa de locuit (f.d.26, vol. I). Nefiind
de acord cu actele administrative sus menționate, prin cererea prealabilă din 19
decembrie 2019, avocatul Dariev Boris, în interesul reclamantei Crijanovschi Tatiana,
a solicitat Primăriei com. Pelivan, raionul Orhei anularea certificatul de urbanism
pentru proiectare nr. 11 din 26 noiembrie 2015 și a autorizației de construire nr. 12 din
25 septembrie 2019 (f.d.13-14, vol. I). Cererea prealabilă a fost recepționată de
Primăria com. Pelivan, raionul Orhei, la data de 23 decembrie 2019, fapt confirmat
prin avizul de recepție (f.d.12, vol. I). Cererea prealabilă nu a fost soluționată de către
Primăria com. Pelivan, raionul Orhei. La dosar, nu se regăsește nici un răspuns al
autorității publice în acest sens.
Omisiunea autorității publice de a soluționa cererea Tatianei Crijanovschi, a fost
reținută ca un act administrativ individual defavorabil.
Analizând circumstanțele de fapt și de drept, instanța de apel a constatat că
hotărârea instanței de fond este întemeiată, fiind adoptată cu aprecierea corectă a
probelor administrate și aplicarea justă a normelor de drept material și procedural.
Referitor la procedura prealabilă, instanța a respins argumentul apelantului Dima
Fiodor, privind nerespectarea de către intimată a procedurii prealabile, din motiv că
cererea a fost semnată de avocatul reclamantei Tatiana Crijanovschi, nefiind anexat
mandatul care confirmă împuternicirile acestuia.
Totodată a explicat că, la dosar lipsește răspunsul autorității publice vizate,
respectiv nu sunt cunoscute motivele nesoluționării cererii prealabile înaintate de
reclamanta Tatiana Crijanovschi. Motivul neemiterii unui răspuns la cererea prealabilă,
nu sunt cunoscute, iar instanța nu se poate subroga în drepturile factorului de decizie a
Primăriei com. Pelivan.
Analizând cerințele reclamantei privind anularea certificatului de urbanism pentru
proiectare nr. 11 din 26 noiembrie 2015 și autorizației de construire nr. 12 din 25
septembrie 2019, prin prisma normelor de drept enunțate mai sus, Colegiul Civil al
Curții de Apel Chișinău, a ajuns la concluzia că instanța de fond just și întemeiat a
admis acțiunea.
Instanța de apel a reținut că certificatul de urbanism pentru proiectare nr.11 din 26
noiembrie 2015 a fost eliberat pentru o altă categorie de lucrări de construcție, și
anume „amplasarea ușii de la intrare în golul de fereastră cu amenajarea accesului”,
însă prin autorizația de construire nr. 12 din 25 septembrie 2019, s-a autorizat
3
executarea lucrărilor de construire a anexelor la casa de locuit, ceea ce contravine
prevederilor Legii nr. 163 din 09.07.2010 cu privire la autorizarea executării lucrărilor
de construcție. Or, autorizația de construire se emite în baza certificatului de urbanism,
iar lucrările de construcție autorizate trebuie să corespundă celor indicate în certificatul
de urbanism.
Făcând referire la prevederile art. 5 din Legea privind autorizarea executării
lucrărilor de construcție nr. 163 din 09.07.2010, a notat că, în certificatul de urbanism
pentru proiectare nr. 11 din 26 noiembrie 2015, nu este indicată expres valabilitatea
acestuia, astfel se prezumă că acesta a fost emis pe un termen de 24 luni, perioada
valabilității fiind 26 noiembrie 2015-26 noiembrie 2017. Termenul de valabilitate a
certificatului de urbanism contestat nu a fost prelungită, or, la materialele dosarului, nu
se regăsesc probe în acest sens.
Prin urmare, a conchis că opus prevederilor art. 12 alin. (1) lit. b) din Legea
privind autorizarea executării lucrărilor de construcție nr. 163 din 09.07.2010,
autorizația de construire nr. 12 a fost eliberată la data 25 septembrie 2019, în baza
certificatului de urbanism pentru proiectare nr. 11 din 26 noiembrie 2015, valabilitatea
căruia a expirat la data de 26 noiembrie 2017.
Astfel, instanțele au stabilit existența unui viciu fundamental în privința
valabilității certificatului de urbanism pentru proiectare nr. 11 din 26 noiembrie 2015,
care a stat la baza emiterii autorizației de construire nr. 12 din 25 septembrie 2019.
Totodată, instanța de apel a constatat că potrivit extraselor din Registrul bunurilor
imobile, încăperea locativă cu suprafața de xxx m.p., număr cadastral xxx, aparține cu
drept de proprietate comună lui Dima Fiodor și Dima Eleonora, iar încăperea locativă
cu suprafața de xxx m.p., număr cadastral xxx.xxx este înregistrată pe numele Tatianei
Crijanovschi (f.d.8,10, vol. I). Încăperile locative enunțate fac parte din bunul imobil
cu nr. cadastral xxx.xxx, cu modul de folosință de bloc locativ, amplasat pe terenul
comun cu suprafața de xxx ha, cu nr. cadastral xxx. Terenul respectiv este înregistrat în
Registrul bunurilor după cum urmează: 25% pe numele lui xxx, iar 75 % - proprietatea
comunei Pelivan, raionul Orhei.
Respectiv, a conchis că la emiterea certificatului de urbanism pentru proiectare nr.
11 din 26 noiembrie 2015, era necesar acordul reclamantei Crijanovschi Tatiana, or
potrivit Legii privind autorizarea executării lucrărilor de construcție nr. 163 din
09.07.2010, se impune prezentarea acordului autentificat notarial al coproprietarilor de
imobil/teren ale căror interese pot fi afectate nemijlocit în procesul executării lucrărilor
de construcție și în perioada exploatării obiectului construit.
În circumstanțele expuse, Colegiul a respins ca nefondate obiecțiile apelantului
Dima Fiodor cu privire la faptul că nu este necesar acordul intimatei Crijanovschi
Tatiana, or, în speță, având în vedere regimul juridic al bunului imobil litigios, acest
acord se impune expres, prin prisma Legii privind autorizarea executării lucrărilor de
construcție nr. 163 din 09.07.2010.
A rezumat că certificatul de urbanism pentru proiect nr. 11 din 26 noiembrie 2015
și autorizația de construire nr. 12 din 25 septembrie 2019, eliberate de Primăria
comunei Pelivan, raionul Orhei pe numele lui Dima Tudor și Dima Eleonora, au fost
emise cu încălcarea normelor legale ce guvernează raportul juridic litigios și sunt
4
susceptibile anulării in integrum, or, viciile de care sunt afectate actele administrative
nominalizate nu pot fi remediate decât doar prin anularea acestora, or apelantul Dima
Fiodor, prin argumentele și probele anexate la materialele cauzei nu a demonstrat
legalitatea actelor contestate.
În drept au fost reținute prevederile art. art. 2,3 alin. (1), 12, 21 alin. (1) din Legea
privind autorizarea executării lucrărilor de construcție nr. 163 din 09.07.2010, art. 1,
art. 42 alin. (1) din Legea privind principiile urbanismului și amenajării teritoriului nr.
835 din 17 mai 1996, art. 379 din Codul civil.
La 05 noiembrie 2021, avocatul Diana Munteanu, în interesele lui Dima Fiodor, a
depus recurs împotriva deciziei din 17 noiembrie 2021 a instanței de apel, iar la 10
februarie 2022, Dima Fiodor a prezentat motivarea recursului.
În motivarea recursului, a reiterat argumentele de fapt și de drept expuse la
examinarea cauzei în instanța de fond și apel.
Totodată, a menționat că nu este de acord cu hotărârea instanței de fond și decizia
Curții de Apel Chișinău pronunțată la 17 noiembrie 2021, le consider ilegale și pasibile
de a fi casate de instanța de recurs, din considerentele ce succed.
Poziția a argumentat-o prin faptul că certificatul de urbanism nu creează nici un
drept subiectiv și nici o obligație, întrucât dreptul de a construi este oferit
particularului doar prin autorizația de construire care are față de certificatul de
urbanism un caracter executoriu, iar obligațiile de urbanism sunt create prin
regulamentele și planurile de urbanism.
Totodată atrage atenția asupra caracterului pur declarativ al argumentului
reclamantei privitor la faptul că valabilitatea certificatului de urbanism este de 24 de
luni și respectiv, la eliberării autorizației de construcție acesta nu mai era valabil, or,
potrivit art. 5 alin. (5) din Legea privind autorizarea executării lucrărilor de
construcție, termenul de valabilitate a certificatului de urbanism, fiind un act cu
caracter reglementator, în baza căruia se emite documentația de proiect, este
consumată după avizarea de către arhitectorul-șef a documentației de proiect.
Respectiv, documentația de proiect a fost avizată de arhitectorul-șef la 14 septembrie
2019.
Cu referire la necesitatea existenței acordului coproprietarilor, notează că, în
accepțiunea prevederilor legale aplicabile speței, un eventual acord ar putea fi solicitat
în cazul deținerii comune a imobilului disputat, iar reclamanta și pârâții Dima Fiodor și
Eleonora nu dețin imobilul în cauză, în asemenea conjunctură juridică.
Astfel, reclamanta Crijanovschi Tatiana invocă într-o manieră evazivă și abstractă
încălcarea drepturilor și intereselor legitime, în acest sens reclamanta nu a demonstrat
prin argumente plauzibile și probe concludente care drepturi ale acesteia au fost
încălcate prin certificatul de urbanism pentru proiectare nr. 11 din 26 noiembrie 2015
și autorizația de construire nr. 12 din 25 septembrie 2019, or, legea expres prevede
regula sesizării instanței de către orice persoană care revendică încălcarea unui drept al
său prin activitatea administrativă a unei autorități publice, iar dreptul vătămat
reprezintă orice drept sau libertate stabilit/stabilită de lege căruia/căreia i se aduce
atingere prin activitatea administrativă.
5
Consideră că dezacordul reclamantei cu faptul că vecinii apartamentului nr. 02,
efectuează resistematizarea apartamentului menționat, nu poate constitui obiectul
verificării legalității certificatul de urbanism pentru proiectare nr. 11 din 26 noiembrie
2015 și a autorizației de construire nr. 12 din 25 septembrie 2019, emise de Primăria
Pelivan, raionul Orhei, care nici nu-i vizează, iar în acest caz se constată neîntrunirea
condițiilor obligatorii de către Crijanovschi Tatiana pentru a înainta în instanță o
acțiune în ordinea contenciosului administrativ.
În baza celor expuse, având în reper art. 244, 248 Cod administrativ, solicită
admiterea cererii de recurs, casarea hotărârii din 22 februarie 2021 și a deciziei din 17
noiembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău, cu emiterea unei noi hotărâri de respingere
integrală a cererii de chemare în judecată ca fiind neîntemeiată.
În conformitate cu art.244 alin.(1) din Codul administrativ, hotărârile curții de
apel ca instanța de fond, precum și deciziile instanței de apel pot fi contestate cu
recurs.
Conform art. 245 alin.(1) și (2) din Codul administrativ, recursul se depune la
instanța de apel în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel, dacă
legea nu stabilește un termen mai mic. Motivarea recursului se prezintă Curții Supreme
de Justiție în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel. Dacă se
depune împreună cu cererea de recurs, motivarea recursului se depune la instanța de
apel.
Curtea de Apel Chișinău a pronunțat decizia contestată la 17 noiembrie 2021, în
ședință publică.
Actele cauzei nu atestă faptul când dispozitivul deciziei instanței de apel a fost
notificat participanților al proces.
La 05 decembrie 2021, avocatul Diana Munteanu, în interesele lui Dima Fiodor, a
depus recurs nemotivat împotriva deciziei din 17 noiembrie 2021 a Curții de Apel
Chișinău (f.d. 79-81, vol.II).
Decizia motivată din 17 noiembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău a fost
recepționată de reprezentantul recurentului la 19 ianuarie 2022, iar de către recurent la
22 ianuarie 2022 (f.d.83-87, vol.II).
Ulterior, la 10 februarie 2022, Dima Fiodor a prezentat motivarea recursului
împotriva deciziei din 17 noiembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău (f.d. 89-97, vol.II).
În condițiile enunțate, recursul a fost depus în termenul legal prevăzut la art.245
alin.(1) și (2) din Codul administrativ.
La 25 februarie 2022, Curtea Supremă de Justiție a expediat în adresa intimaților
copia recursului depus de Dima Fiodor, cu înștiințarea despre posibilitatea depunerii
referinței. Până la momentul examinării admisibilității cererii de recurs, nici o referință
de către participanți nu a fost depusă.
Examinând temeiurile invocate în recurs în raport cu materialele cauzei,
completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al
Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție
îl consideră inadmisibil, din următoarele motive.
În conformitate cu art.246 alin.(1) din Codul administrativ, Curtea Supremă de
Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs. Dacă este inadmisibil,
6
recursul se declară ca atare printr-o încheiere, iar în acord cu alin.(2) din art.246 din
Codul administrativ, recursul se declară inadmisibil în special în cazurile enumerate la
literele a)-f).
Din analiza acestor prevederi, rezultă că admisibilitatea/inadmisibilitatea
recursului, în special, nu se limitează doar la temeiurile menționate ci urmează să
însușească în condițiile Codului administrativ exercitarea efectivă a unui control de
legalitate, veritabil bazat pe temeiuri concludente și serioase.
Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al
Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție
reține că sintagma „în special” denotă caracterul neexhaustiv al temeiurilor de
inadmisibilitate și în același timp oferă un drept exclusiv al instanței de recurs de a
filtra cererile de recurs care nu prezintă o motivare suficient de serioasă și care pe cale
de consecință nu pot însuși un eventual succes rezultat din examinarea cererii în
completul de 5 judecători.
În această ordine de idei, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în
contencios administrativ reține că, Codul administrativ dezvoltă nu doar caracterul
nedevolutiv al recursului dar și cerința de seriozitate a cererii din perspectiva invocării
unor veritabile și esențiale încălcări de drept procedural și material capabile să
răstoarne deciziile instanței de apel contestate sau, după caz, hotărârile Curții de apel
ca primă instanță într-o eventuală examinare în fond și invocare ex officio a erorilor de
drept.
Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ
notează că pentru a trece testul de admisibilitate, cererea de recurs trebuie să conțină o
motivare convingătoare și întemeiată în condițiile nominalizate mai sus. Acest
argument rezultă și din particularitățile de formă ale reglementării recursului în Codul
administrativ și anume din sintagma „motivarea recursului” de la art.245 alin.(2) din
Codul administrativ. În consecutivitate, motivarea cererii de recurs în circumstanțele
expuse se referă la formalitățile pe care trebuie să le întrunească cererea în vederea
rezistării testului și filtrului de admisibilitate.
De asemenea, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios
administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții
Supreme de Justiție accentuează că admisibilitatea recursului trebuie privită și în
contextul rolului și funcției legale a instanței judecătorești supreme care constă, în
special în asigurarea și interpretarea uniformă a legilor la examinarea cauzelor de
contencios administrativ.
Astfel, motivarea oricărei cereri de recurs trebuie să țină cont pentru a trece filtrul
de admisibilitate și a avea succes, de aceste însușiri de ordin legal fundamental.
În acest sens, CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că dreptul de acces
la instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise [Golder împotriva Regatului
Unit, pct.38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct.230]. Acesta este în special cazul
condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși natura sa necesită o
reglementare din partea statului, care se bucură în această privință de o anumită marjă
de apreciere (Luordo împotriva Italiei, pct.85). Condițiile de admisibilitate ale unui
recurs pot fi mai stricte decât pentru un apel (Levages Prestations Services împotriva
7
Franței, pct.45). Curtea a mai reiterat că modul de aplicare a articolului 6 procedurilor
în fața instanțelor ierarhic superioare depinde de caracteristicile speciale ale
procedurilor respective, urmând de ținut cont de totalitatea procedurilor în sistemul de
drept național și de rolul instanțelor ierarhic superioare în acest sistem. (Botten v.
Norway, hotărâre din 19 februarie 1996, Reports 1996-1, p.141,§39).
La fel, conform jurisprudenței CtEDO, procedurile cu privire la admisibilitatea
căii de atac și procedurile care implică doar chestiuni de drept, și nu chestiuni de fapt,
pot fi conforme cu cerințele articolului 6§1 (a se vedea Helmers c. Suediei 9 octombrie
1991, §31, Seria A, nr.212-A).
În circumstanțele menționate, completul specializat pentru examinarea acțiunilor
în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ
al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a declara inadmisibil recursul
depus de Dima Fiodor.
În conformitate cu art. 230 și art. 246 din Codul administrativ, completul
specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil,
comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție
d i s p u n e:
Recursul depus de Dima Fiodor, se declară inadmisibil.
Încheierea este irevocabilă.
Președintele completului,
judecătorul Tamara Chișca-Doneva
judecătorii Iurie Bejenaru
Aliona Miron
8