3ra-318/22 — anularea încheierii și obligarea emiterii actului administrativ individual favorabil

3ra-318/22 — anularea încheierii și obligarea emiterii actului administrativ individual favorabil (Curtea Supremă de Justiție, 2022)

Dosarul nr. 3ra-318/22

2-18206848-01-3ra-06042022

Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Râșcani (jud. T. Avasiloaie)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud. A. Minciuna, V. Clima, E. Palanciuc)

DECIZIE

29 iunie 2022 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

lărgit al Curții Supreme de Justiție,

în componența:

Președintele ședinței, judecătorul Tamara Chișca - Doneva

judecătorii Ala Cobăneanu

Nina Vascan

Aliona Miron

Nicolae Craiu

examinând recursul depus de Societatea cu Răspundere Limitată „Pacrol”,

în cauza de contencios administrativ la acțiunea înaintată de către

Societatea cu Răspundere Limitată ,,Pacrol” împotriva Ministerului Afacerilor

Interne, Serviciul protecție internă și anticorupție, cu privire la anularea

încheierii din 6 august 2018 (aprobată la 7 august 2018) și obligarea emiterii

actul administrativ individual favorabil,

împotriva deciziei din 15 decembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău,

constată:

La data de 3 decembrie 2018, Societatea cu Răspundere Limitată ”Pacrol”

a depus cerere de chemare în judecată împotriva Ministerului Afacerilor Interne,

Serviciul protecție internă și anticorupție, cu privire la anularea încheierii din 6

august 2018 (aprobată la 7 august 2018) și obligarea emiterii actului

administrativ.

În motivarea acțiunii a indicat că, la 3 septembrie 2018 a recepționat

scrisoare simplă de la Serviciul protecție internă și anticorupție, cu nr. 4/S-

486/18 din 7 august 2018, în care se conținea și încheierea privind rezultatele

examinării petițiilor înregistrate în cancelaria Serviciului Protecție Internă și

Anticorupție nr. S-486/18 din 5 iulie 2018, S-538/18 din 23 iulie 2018, S-545/18

din 24 iulie 2018, S-584/18 din 6 august 2018, prin care a deplâns acțiunile

ilegale ale unor funcționari din cadrul Ministerului Afacerilor Interne.

Prin răspunsul respectiv la plângerile adresate, a aflat că precăutarea și

examinarea plângerilor menționate a fost încetată, fără să fie expuse motivele și

1

temeiurile de încetare a precăutării și examinării celor invocate în plângeri,

precum și fără a face referință la toate capetele din plângerile adresate.

A mai invocat reclamanta că, propriu-zis, Serviciul protecție internă și

anticorupție nu a examinat plângerile sale sub aspectul conținutului acțiunilor

ilegale ale funcționarilor cu statut special din cadrul Ministerului Afacerilor

Interne, ci în mod superficial, formal și parțial a făcut câteva constatări irelevante

la subiectul plângerilor, care sunt insuficiente și inoportune în contextul

acțiunilor deplânse, și prin care au fost prejudiciate drepturile sale

constituționale.

Societatea cu Răspundere Limitată ”Pacrol” a adresat cerere prealabilă

Serviciului protecție internă și anticorupție al Ministerului Afacerilor Interne,

prin care a solicitat anularea încheierii respective din 7 august 2018 ca fiind

nefondată și ilegală, examinarea plângerilor nr. S-486/18 din 5 iulie 2018, S-

538/18 din 23 iulie 2018, S-545/18 din 24 iulie 2018, S-584/18 din 6 august

2018, cu primirea răspunsului de refuz sau de admitere a plângerilor depuse

privind intentarea proceselor disciplinare pe numele funcționarilor cu statut

special din cadrul Ministerului Afacerilor Interne responsabili pentru acțiunile

deplânse, precum și primirea răspunsului motivat la fiecare capăt din cererile

adresate și anume cu referire la atragerea la răspundere disciplinară pentru

abaterile disciplinare descrise a polițistului Marcel Caminschii pentru atitudine

nedemnă statutului polițistului față de justițiabili la 5 iunie 2018, controlul

legalității acțiunilor/inacțiunilor și respectării legislației de către executorul

Marcel Caminschii, al Demersului nr. 4886/2 din 16 mai 2018 înregistrat în

cancelaria Direcției nr. 3, cu executarea acestuia în sensul admiterii în cel mai

scurt termen a cerinței privind recepționarea materialelor solicitate în textul

demersului menționat.

De asemenea a solicitat luarea măsurii legale privind sancționarea

persoanei/lor responsabile de monitorizarea/înregistrarea/arhivarea/stocarea

înregistrărilor video în sediul clădirii de pe str. Bucuriei 14 - a Direcției nr. 3 al

Inspectoratului Național de Investigații al Inspectoratului General al Poliției al

Ministerului Afacerilor Interne. A solicitat ca, în cazul în care vor fi depistate

acțiuni/inacțiuni ilegale ale acestor persoane pentru dispariția /ștergerea/

stocarea/ arhivarea/ intervenția în conținut/ nefuncționarea/ defectarea

înregistrărilor video în mod necorespunzător din data de 5 iunie 2018 ora 9.30-

11.00.

A solicitat să se dispună efectuarea controlului asupra legalității

acțiunilor/inacțiunilor și respectării legislației în vigoare a agentului constatator

Oleg Bârliba din cadrul Inspectoratului de Poliție Buiucani al Direcției de Poliție

Chișinău la examinarea materialelor procesului contravențional pornit în baza

Raportului polițistului Marcel Caminschii din pretinsa dată de 5 iunie 2018 care

face parte din Direcția nr. 3 al Inspectoratului Național de Investigații al

Inspectoratului General al Poliției al Ministerului Afacerilor Interne pentru

pretinsul conflict cu administratorul Societății cu Răspundere Limitată Pacrol

Sultan Oleg și cofondatorul Societății cu Răspundere Limitată Pacrol Sultan

Cristina.

2

A mai solicitat reclamanta dispunerea efectuării controlului asupra

legalității și circumstanțelor, a datei depunerii Raportului la 5 iunie 2018 de către

polițistul Marcel Caminschii pentru pretinsul conflict cu administratorul Sultan

Oleg, cofondatorul Societății cu Răspundere Limitată Pacrol Sultan Cristina din

data de 5 iunie 2018, având în vedere obligativitatea anexării la raportul respectiv

a înregistrărilor video din sediul clădirii instituției date din aceeași dată,

efectuarea controlului asupra acțiunilor/inacțiunilor angajaților responsabili din

cadrul Direcției nr.3 al Inspectoratului Național de Investigații al Inspectoratului

General al Poliției al Ministerului Afacerilor Interne - pentru lipsa până în

prezent a răspunsului și a actelor solicitate prin cererea din 16 mai 2018

înregistrat la Direcția nr. 3 cu nr. 4886/2. În cazul depistării unor acțiuni/inacțiuni

ilegale să fie sancționați corespunzător legii funcționarii responsabili din

Direcția nr. 3.

Reclamanta a reținut că, prin plângerile adresate, a notificat destinatarul că,

în caz contrar, își rezervă dreptul să se adreseze în instanța de contencios

administrativ, conform prevederilor legale. Or, la cererea prealabilă adresată nu

a primit răspuns în termenul prevăzut de lege, motiv pentru care a depus prezenta

acțiune.

A solicitat repunerea în dreptul încălcat cu privire la accesul la informație,

anularea încheierii din 6 august 2018 ca fiind nefondată și ilegală, cu obligarea

pârâtului de a examina plângerile nr. S-486/18 din 5 iulie 2018, S-538/18 din 23

iulie 2018, S-545/18 din 24 iulie 2018, S-584/18 din 6 august 2018, cu

întocmirea unui răspuns de refuz sau de admitere a plângerilor depuse privind

intentarea proceselor disciplinare pe numele funcționarilor cu statut special din

cadrul Ministerului Afacerilor Interne responsabili pentru acțiunile deplânse,

precum și primirea răspunsului motivat la fiecare capăt din plângerile adresate.

Prin hotărârea din 11 decembrie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul

Râșcani, s-a admis acțiunea, fiind anulată încheierea Serviciului protecției

internă și anticorupție a Ministerului Afacerilor Interne din 6 august 2018

(aprobată la 7 august 2018) și s-a obligat Ministerul Afacerilor Interne să emită

actul administrativ individual la petițiile Societății cu Răspundere Limitată

”Pacrol” nr. S-486/18 din 5 iulie 2018, nr. S-538/18 din 23 iulie 2018, nr. S-

545/18 din 24 iulie 2018, nr. S-584/18 din 6 august 2018.

La 6 ianuarie 2021, Ministerul Afacerilor Interne a depus apel nemotivat,

iar la 20 mai 2021, în termen, apel motivat împotriva hotărârii din 11 decembrie

2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani, solicitând casarea hotărârii

contestate și emiterea unei decizii noi privind respingerea acțiunii.

Prin decizia din 15 decembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău, a fost casată

integral hotărârea din 11 decembrie 2020 a Judecătoriei Chișinău sediul Râșcani,

și emisă o decizie nouă cu privire la declararea acțiunii depuse de către

Societatea cu Răspundere Limitată ,,Pacrol” împotriva Ministerului Afacerilor

Interne, Serviciul protecție internă și anticorupție, ca inadmisibilă.

Pentru a pronunța această decizie, instanța de apel, prin prisma normelor de

drept material ce reglementează raportul juridic litigios, în raport cu

circumstanțele cauzei, a reținut ca fiind neîntemeiată soluția primei instanțe

3

referitoare la temeinicia acțiunii, având în vedere că, la caz, sunt aplicabile

prevederile art. 207 alin. (1), alin. (2) lit. e) și alin. (3) Codul administrativ,

conform cărora, instanța verifică din oficiu dacă sunt întrunite condițiile pentru

admisibilitatea unei acțiuni în contencios administrativ. Dacă este inadmisibilă,

acțiunea se declară ca atare prin încheiere judecătorească susceptibilă de recurs.

Acțiunea în contencios administrativ se declară inadmisibilă în special când:

reclamantul nu poate revendica încălcarea, prin activitatea administrativă, a unui

drept în sensul art.17. Declararea acțiunii ca inadmisibilă în baza temeiurilor

specificate la alin. (2) lit. a)–e) exclude posibilitatea adresării repetate în judecată

a aceluiași reclamant cu aceeași acțiune.

Raportând normele citate la circumstanțele cauzei, instanța de control

judiciar a constatat ca fiind neîntemeiată concluzia instanței de fond privind

admiterea pretenției de obligare a Ministerului Afacerilor Interne să emită actul

administrativ individual la petițiile Societății cu Răspundere Limitată ”Pacrol”

nr. S-486/18 din 5 iulie 2018, nr. S-538/18 din 23 iulie 2018, nr. S-545/18 din

24 iulie 2018, nr. S-584/18 din 6 august 2018, cu indicarea existenței și/sau lipsei

normei legale ce stabilește accesul la informațiile publice, deoarece, la caz,

reclamanta/intimată și-a exprimat dezacordul cu acțiunile angajaților Direcției

nr. 3 a Inspectoratului Național de Investigații al Inspectoratului General al

Poliției al Ministerului Afacerilor Interne în cadrulurma examinării plângerilor

depuse în cadrul procesului penal, respectiv examinarea plângerilor menționate

este reglementată de prevederile Codului de Procedură Penală, care nu vizează

o activitate administrativă, ceea ce face imposibilă examinarea acestora în cadrul

unei proceduri în contencios administrativ. Or, depunerea plângerii sub imperiul

codului penal/procedurii penale, și nu a procedurii contenciosului administrativ,

este improprie procedurii în contencios administrativ, în sensul art. 2 alin. (3) lit.

b) Cod administrativ, fiind aplicabile normele Codului de procedură penal.

La 28 decembrie 2021, Societatea cu Răspundere Limitată ”Pacrol” a

declarat recurs împotriva deciziei din 15 decembrie 2021 a Curții de Apel

Chișinău (f.d. 90), iar la 21 martie 2022 a prezentat motivarea recursului (f. d.

103).

În susținerea recursului, a invocat dezacordul său cu soluția instanței de

apel, considerând-o eronată, instanța interpretând în mod eronat normele de

drept material pertinent speței, fapt ce a succedat emiterea unei soluții greșite și

neîntemeiate pe cauza dată.

Învederează recurenta că a adresat mai multe petiții (plângeri cu cerințe de

control de ordin disciplinar și verificare a actelor, acțiunilor unor angajați ai

Ministerului Afacerilor Interne - funcționari publici cu statut special, alte cerințe)

autorității publice (Ministerul Afacerilor Interne, Serviciul protecție internă și

anticorupție) și nu unui organ al urmăririi penale/procuror în cadrul unui proces

penal și în ordinea de control ierarhic superior, care să fie necesare pentru a fi

deplînse în ordinea art. 298-299, 299/1-299/2, 313 Cod procedură penală.

În opinia sa, instanța de apel a apreciat eronat fondul acțiunii ca fiind unul

în afara contenciosului administrativ și nu a luat în considerație faptul că același

petiționar, în paralel cu petițiile în ordinea contenciosului administrativ, a depus

4

în anul 2018 și o plângere formulată în ordine procesual-penală, în adresa

Procuraturii Buiucani, care a pornit proces penal în privința angajaților

Ministerului Afacerilor Interne.

Dat fiind faptul că acțiunea în contencios administrativ a fost depusă până

la intrarea în vigoare a Codului administrativ, iar conform prevederilor Legii cu

privire la contenciosul administrativ, instituția admisibilității/inadmisibilității

acțiunii în contencios administrativ încă nu exista, soluția instanței de control de

respingere a acțiunii drept inadmisibilă apare ca neîntemeiată, limita

împuternicirii sale legale rezumându-se, în acest caz, la încetarea procesului, în

temeiul art. 265 lit. a) Cod procedură civilă.

Recurenta a solicitat admiterea recursului, casarea deciziei instanței de apel,

cu emiterea unei noi decizii, prin care să fie menținută hotărârea instanței de

fond.

La 12 aprilie 2022, în adresa intimaților a fost expediată copia recursului,

cu înștiințarea despre posibilitatea depunerii referinței (f.d. 132, vol. III).

La 5 mai 2022, reprezentantul intimatului Ministerul Afacerilor Interne,

Oxana Dragomir, a depus referință la cererea de recurs înaintată de Societatea

cu Răspundere Limitată ,,Pacrol”, prin care a solicitat declararea inadmisibilității

recursului, menționând că acesta are un conținut declarativ, neprobat și nu

corespunde realității faptice și juridice, nu relevă încălcarea esențială sau

aplicarea eronată a normelor de drept material, respectiv nu constituie temei de

casare a deciziei recurate.

Intimatul a relatat că petițiile înaintate Ministerului Afacerilor Interne

reprezintă dezacordul recurentei cu acțiunile angajaților Direcției nr. 3 a

Inspectoratului Național de Investigații al Inspectoratului General de Poliție în

cadrul examinării plângerilor depuse într-un proces penal, și nicidecum nu

încălcarea dreptului de acces la informații. Prin urmare, instanța de apel corect a

constatat că Legea nr. 982/2000 privind accesul la informație nu este aplicabilă

în speță, declarând inadmisibilitatea prezentei acțiuni prin prisma art. 207 din

Codul administrativ, or, încălcarea altui drept vătămat decât dreptul de acces la

informații nu a fost invocat de către recurent.

Efectuând controlul judiciar al deciziei contestate prin prisma argumentelor

expuse în recurs și referință, completul specializat pentru examinarea acțiunilor

în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție reține că, prin Legea nr.116 din

19 iulie 2018, a fost adoptat Codul administrativ. În conformitate cu art. 257 alin.

(1) al Codului administrativ, acesta a intrat în vigoare la 1 aprilie 2019.

În conformitate cu art. 258, alin. (3) din Codul administrativ, procedurile

de contencios administrativ inițiate până la intrarea în vigoare a codului se vor

examina în continuare, după intrarea în vigoare a codului, conform prevederilor

acestuia. Prin derogare, admisibilitatea unei astfel de acțiuni în contenciosul

administrativ se va face conform prevederilor în vigoare până la intrarea în

vigoare a prezentului cod. Prevederile prezentului alineat se vor aplica

corespunzător pentru procedurile de apel, de recurs și de contestare cu recurs a

încheierilor judecătorești.

5

Astfel, din sensul normei de drept enunțate, urmează că legiuitorul a optat

pentru principiul aplicării imediate a noilor reglementări procedurale.

În speță, procedura administrativă a fost inițiată la 5 iulie 2018 și se referă

la o activitate administrativă inițiată până la 1 aprilie 2019, respectiv, cu referire

la procedură, se vor aplica dispozițiile Codului administrativ, iar în partea

fondului, urmează a fi aplicate prevederile legale în vigoare la momentul emiterii

actelor administrative care se contestă, și anume ale Legii contenciosului

administrativ nr. 793 din 10 februarie 2000 (abrogată la 1 aprilie 2019).

La etapa examinării procedurii de admisibilitate a recursului, prin prisma

articolului 246 din Codul administrativ, completul specializat pentru

examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial

și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție a verificat dacă

actul judecătoresc de dispoziție recurat poate constitui obiectul recursului, dacă

cererea dedusă judecății este formulată de persoana îndreptățită, dacă aceasta

nu a fost depusă în mod repetat, dacă a fost declarată în termen și dacă cererea

de recurs corespunde cerințelor stabilite la art. 244, alin.(2), art. 233, alin.(1) și

(2) și art. 234, alin. (2) din Codul administrativ.

La caz, obiectul prezentului recurs se referă la decizia din data de 15

decembrie 2021, emisă ca instanță de apel, care intră în categoria de acte

specificate în articolul 244, alin. (1) din Codul administrativ. Cererea de recurs

este depusă și semnată de către administratorul recurentei Oleg Sultan și

avocatul Cristina Sultan, care este împuternicit în baza mandatului seria MA, nr.

0913888 eliberat la data de 27 februarie 2019 de către administratorul Societății

cu Răspundere Limitată „Pacrol”, Oleg Sultan.

Cu referire la termenul de depunere a recursului, instanța de recurs constată

respectarea acestuia de către recurentă și reprezentantul său.

Astfel, în conformitate cu art. 245 din Codul administrativ, recursul se

depune la instanța de apel în termen de 30 zile de la notificarea deciziei instanței

de apel, dacă legea nu stabilește un termen mai mic. Instanța de apel transmite

neîntârziat Curții Supreme de Justiție recursul împreună cu dosarul judiciar.

Motivarea recursului se prezintă Curții Supreme de Justiție în termen de 30 de

zile de la notificarea deciziei instanței de apel. Dacă se depune împreună cu

cererea de recurs, motivarea recursului se depune la instanța de apel.

Decizia instanței de apel a fost pronunțată la 15 decembrie 2021.

Dispozitivul deciziei a fost notificat avocatului recurentei prin intermediul

poștei electronice la data de 20 decembrie 2021 (f.d. 89, vol. III).

La 28 decembrie 2021, Societatea cu Răspundere Limitată ”Pacrol” a

declarat recurs împotriva deciziei din 15 decembrie 2021 a Curții de Apel

Chișinău (f.d. 90), respectând termenul de depunere a recursului nemotivat.

Decizia motivată a instanței de apel a fost notificată avocatului recurentei,

prin intermediul oficiului poștal, la 18 februarie 2022 (f.d. 100, vol. III).

Societatea cu Răspundere Limitată ”Pacrol”, în termen, pe 21 martie 2022,

a depus la Curtea Supremă de Justiție recursul motivat ( f.d. 103, vol. III).

Prin încheierea din 1 iunie 2022 a Curții Supreme de Justiție, recursul depus

de Societatea cu Răspundere Limitată ”Pacrol” împotriva deciziei din 15

6

decembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău s-a numit spre examinare în fond, în

complet de cinci judecători.

Conform articolului 247 din Codul administrativ, Curtea Supremă de

Justiție examinează și soluționează recursul fără ședință de judecată. În speță,

completul specializat nu a considerat oportun de a cita participanții la proces și

reprezentanții acestora pentru a se pronunța cu privire la problemele invocate

în recurs, deoarece criticele recurentei au fost expuse cu suficientă claritate, iar

intimații prin referință și-au expus opinia sa asupra temeiniciei recursului.

Verificând argumentele invocate în recurs și în referință pe baza

materialelor din dosar, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în

contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție a ajuns la concluzia de a admite

recursul înaintat și a casa decizia din 15 decembrie 2021 a Curții de Apel

Chișinău, cu remiterea cauzei la rejudecare în instanța de apel, din considerentele

ce succed.

Articolul 248 din Codul administrativ stipulează, la alin. (1), lit. d) că,

examinând recursul, Curtea Supremă de Justiție adoptă decizie prin care casează

integral decizia instanței de apel și restituie cauza instanței de apel dacă, în baza

limitelor stabilite de lege ale examinării recursului, nu poate adopta o soluție

finală pe caz.

În interpretarea art. 244, alin. (2), coroborat cu art. 231, alin. (2) din Codul

administrativ, pentru procedura de recurs se aplică corespunzător prevederile

cap. III din cartea a treia, dacă din prevederile prezentului capitol nu rezultă

altceva. Pentru procedura în apel se aplică corespunzător prevederile cap. II din

cartea a treia, dacă din prevederile prezentului capitol nu rezultă altceva.

La rândul său, în corespundere cu art. 22 și art. 219, alin. (1) din Codul

administrativ, instanța de judecată este obligată să cerceteze starea de fapt din

oficiu în baza tuturor probelor legal administrate, nefiind legată nici de

declarațiile făcute, nici de cererile de solicitare a probelor înaintate de

participanți.

În conformitate cu prevederile art. 194 din Codul administrativ, (1) în

procedura în prima instanță, în procedura de apel și în procedura de examinare a

recursurilor împotriva încheierilor judecătorești, se soluționează din oficiu

probleme de fapt și de drept. (2) În procedura de examinare a cererilor de recurs,

hotărârile și deciziile contestate se examinează din oficiu în privința existenței

greșelilor procedurale și aplicării corecte a dreptului material.

În speță, completul specializat reține că, la 3 octombrie 2018, Societatea

cu Răspundere Limitată ”Pacrol” a adresat cerere prealabilă Serviciului

Protecție Internă și Anticorupție al Ministerului Afacerilor Interne, prin care a

solicitat anularea încheierii din 6 august 2018 (aprobată la 7 august 2018)

privind rezultatele examinării petițiilor sale, ca fiind nefondată și ilegală,

examinarea plângerilor nr. S-486/18 din 5 iulie 2018, S-538/18 din 23 iulie

2018, S-545/18 din 24 iulie 2018, S-584/18 din 6 august 2018, cu primirea

răspunsului de refuz sau de admitere a plângerilor depuse privind intentarea

proceselor disciplinare pe numele funcționarilor cu statut special din cadrul

7

Ministerului Afacerilor Interne responsabili pentru acțiunile deplânse, precum

și primirea răspunsului motivat la fiecare capăt din cererile adresate, și anume:

cu referire la atragerea la răspundere disciplinară pentru abaterile disciplinare

descrise a polițistului Marcel Caminschii pentru atitudine nedemnă statutului

polițistului față de justițiabili la 5 iunie 2018, controlul legalității

acțiunilor/inacțiunilor și respectării legislației de către executorul Marcel

Caminschii, al demersului nr. 4886/2 din 16 mai 2018 înregistrat în cancelaria

Direcției nr. 3, cu executarea acestuia în sensul admiterii în cel mai scurt termen

a cerinței privind recepționarea materialelor solicitate în textul demersului

menționat, luarea măsurii legale privind sancționarea persoanei/lor

responsabile de monitorizarea/înregistrarea/arhivarea/stocarea înregistrărilor

video în sediul clădirii de pe str. Bucuriei 14 - a Direcției nr. 3 al Inspectoratului

Național de Investigații al Inspectoratului General al Poliției al Ministerului

Afacerilor Interne, în cazul în care vor fi depistate acțiuni/inacțiuni ilegale ale

acestor persoane pentru dispariția /ștergerea/ stocarea/ arhivarea/ intervenția în

conținut/ nefuncționarea/ defectarea înregistrărilor video în mod

necorespunzător din data de 5 iunie 2018 ora 9.30-11.00.

A mai solicitat efectuarea controlului asupra legalității

acțiunilor/inacțiunilor și respectării legislației în vigoare a agentului constatator

Oleg Bârliba din cadrul Inspectoratului de Poliție Buiucani al Direcției de

Poliție Chișinău la examinarea materialelor procesului contravențional pornit

în baza raportului polițistului Marcel Caminschii din pretinsa dată de 5 iunie

2018 care face parte din Direcția nr. 3 al Inspectoratului Național de Investigații

al Inspectoratului General al Poliției al Ministerului Afacerilor Interne, pentru

pretinsul conflict cu administratorul Societății cu Răspundere Limitată Pacrol

Sultan Oleg și cofondatorul Societății cu Răspundere Limitată Pacrol Sultan

Cristina. Efectuarea controlului asupra legalității și circumstanțelor, a datei

depunerii raportului la 5 iunie 2018 de către polițistul Marcel Caminschii

pentru pretinsul conflict cu administratorul Sultan Oleg, cofondatorul Societății

cu Răspundere Limitată Pacrol Sultan Cristina din data de 5 iunie 2018, având

în vedere obligativitatea anexării la raportul respectiv a înregistrărilor video din

sediul clădirii instituției date din aceeași dată. A solicitat de asemenea

efectuarea controlului asupra acțiunilor/inacțiunilor angajaților responsabili

din cadrul Direcției nr. 3 a Inspectoratului Național de Investigații al

Inspectoratului General al Poliției al Ministerului Afacerilor Interne - pentru

lipsa până în prezent a răspunsului și a actelor solicitate prin cererea din 16

mai 2018 înregistrat la Direcția nr. 3 cu nr. 4886/2. În cazul depistării unor

acțiuni/inacțiuni ilegale, să fie sancționați corespunzător legii funcționarii

responsabili din Direcția nr. 3.

Prin răspunsul r. 4/S-486/18 din 7 august 2018, recepționat la 3 septembrie

2018, Serviciul protecție internă și anticorupție a informat petiționara că

precăutarea și examinarea plângerilor menționate a fost încetată, fără să fie

expuse motivele și temeiurile de încetare a precăutării și examinării celor

invocate în plângeri, precum și fără a face referință la toate capetele din

plângerile adresate.

8

Societatea cu Răspundere Limitată ”Pacrol”, nefiind de acord cu răspunsul

r. 4/S-486/18 din 7 august 2018 al Serviciului Protecție Internă și Anticorupție

al Ministerului Afacerilor Interne, a depus acțiune în instanța de judecată,

solicitând repunerea în dreptul încălcat cu privire la accesul la informație,

anularea încheierii din 6 august 2018 ca fiind nefondată și ilegală, cu obligarea

pârâtului de a examina plângerile nr. S-486/18 din 5 iulie 2018, S-538/18 din 23

iulie 2018, S-545/18 din 24 iulie 2018, S-584/18 din 6 august 2018, cu

întocmirea unui răspuns de refuz sau de admitere a plângerilor depuse privind

intentarea proceselor disciplinare pe numele funcționarilor cu statut special din

cadrul Ministerului Afacerilor Interne responsabili pentru acțiunile deplânse,

precum și primirea răspunsului motivat la fiecare capăt din plângerile adresate

(f.d. 1-4, vol. I).

Fiind învestită cu judecarea cauzei în prima instanță, Judecătoria Chișinău,

sediul Râșcani, prin hotărârea din 11 decembrie 2020 a Judecătoriei Chișinău,

sediul Râșcani, a admis acțiunea, fiind anulată încheierea Serviciului protecției

internă și anticorupție a Ministerului Afacerilor Interne din 6 august 2018

(aprobată la 7 august 2018) și a obligat Ministerul Afacerilor Interne să emită

actul administrativ individual la petițiile Societății cu Răspundere Limitată

”Pacrol” nr. S-486/18 din 5 iulie 2018, nr. S-538/18 din 23 iulie 2018, nr. S-

545/18 din 24 iulie 2018, nr. S-584/18 din 6 august 2018.

Judecând cauza în ordine de apel, Curtea de Apel Chișinău, prin decizia din

15 decembrie 2021, a casat integral hotărârea din 11 decembrie 2020 a

Judecătoriei Chișinău sediul Râșcani, și a emis o decizie nouă cu privire la

declararea acțiunii depuse de către Societatea cu Răspundere Limitată ,,Pacrol”

împotriva Ministerului Afacerilor Interne, Serviciului protecție internă și

anticorupție, drept inadmisibilă.

În favoarea soluției date, instanța de apel a reținut prevederile art. 207, alin.

(2), lit. e) din Codul administrativ, potrivit cărora acțiunea în contencios

administrativ se declară inadmisibilă în special când reclamantul nu poate

revendica încălcarea prin activitatea administrativă a unui drept în sensul art. 17,

drept vătămat fiind orice drept sau libertate stabilit/stabilită de lege căruia/căreia

i se aduce atingere prin activitate administrativă.

Această concluzie este considerată de către completul specializat pentru

examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial

și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție prematură.

În speță, Societatea cu Răspundere Limitată ,,Pacrol” a susținut că prin actul

administrativ contestat se consideră vătămată într-un drept al său, recunoscut de

lege, iar instanța de apel a argumentat lipsa dreptului vătămat, făcând referire la

art. 17 din Codul administrativ, deși acțiunea a fost înaintată la 3 decembrie

2018.

Instanța de recurs consideră neîntemeiat argumentul instanței de apel, ori

prin prisma art. 1, alin. (2) din Legea contenciosului administrativ nr. 793 din 10

februarie 2000 (în vigoare la data depunerii acțiunii), orice persoană care se

consideră vătămată într-un drept al său, recunoscut de lege, de către o autoritate

publică, printr-un act administrativ, se poate adresa instanței de contencios

9

administrativ competente pentru a obține anularea actului, recunoașterea

dreptului pretins și repararea pagubei ce i-a fost cauzată.

Articolul 3, alin. (1) din Legea contenciosului administrativ nr. 793 din 10

februarie 2000 prevede că obiect al acțiunii în contenciosul administrativ îl

constituie actele administrative cu caracter normativ și individual, prin care este

vătămat un drept recunoscut de lege al unei persoane, inclusiv al unui terț, emise

de autoritățile publice și autoritățile asimilate acestora în sensul prezentei legi,

subdiviziunile autorităților publice și funcționarii din structurile specificate.

Obiect al acțiunii în contenciosul administrativ poate fi și nesoluționarea în

termenul legal a unei cereri referitoare la un drept recunoscut de lege.

Noțiunea „act administrativ” este reglementată atât de art. 2 din Legea nr.

793 din 10 februarie 2000, cât și de Rezoluția (77) 31 „Cu privire la protecția

individului față de actele autorităților administrative”, adoptată de Comitetul de

Miniștri al Consiliului Europei la 28 septembrie 1997. Ținând seama de

prevederile menționate, actul administrativ poate fi definit ca fiind un act

unilateral, cu caracter normativ sau individual, adoptat sau emis de către o

autoritate publică sau de o persoană privată împuternicită prin lege sau printr-un

act administrativ, în mod unilateral, în baza și în vederea exercitării legii, pentru

nașterea, modificarea sau stingerea unor raporturi juridice de drept administrativ.

În acest context, instanța de apel, prin prisma art. 258, alin. (3) din Codul

administrativ, urma să ia în considerare prevederile în vigoare la momentul

înaintării cererii de chemare în judecată, și anume, prevederile Legii

contenciosului administrativ nr. 793 din 10 februarie 2000.

Articolul 2 din Legea nr. 793 din 10 februarie 2000 a contenciosului

administrativ definește persoana vătămată într-un drept al său drept orice

persoană fizică sau juridică care se consideră vătămată într-un drept al său,

recunoscut de lege, de către o autoritate publică, printr-un act administrativ sau

prin nesoluționarea în termenul legal a unei cereri.

Din speță, rezultă că Societatea cu Răspundere Limitată ,,Pacrol” a

înregistrat la cancelaria Serviciului Protecție Internă și Anticorupție petițiile nr.

S-486/18 din 5 iulie 2018, S-538/18 din 23 iulie 2018, S-545/18 din 24 iulie

2018, S-584/18 din 6 august 2018, prin care a deplâns acțiunile ilegale ale unor

funcționari din cadrul Ministerului Afacerilor Interne.

Prin răspunsul la plângerile adresate, recepționat la 3 septembrie 2018, a

aflat că precăutarea și examinarea plângerilor menționate a fost încetată, fără să

fie expuse motivele și temeiurile de încetare a precăutării și examinării celor

invocate în plângeri, precum și fără a face referință la toate capetele din

plângerile adresate.

Încheierea din 6 august 2018 a Serviciului Protecție Internă și Anticorupție

al Ministerului Afacerilor Interne pe marginea examinării plângerilor adresate a

fost contestată de Societatea cu Răspundere Limitată ,,Pacrol”, inițial cu cerere

prealabilă la Serviciul protecție internă și anticorupție al Ministerului Afacerilor

Interne la data de 3 octombrie 2018, ulterior, la data de 3 decembrie 2018, în

instanța de contencios administrativ.

10

Societatea cu Răspundere Limitată ,,Pacrol” a solicitat instanței de

contencios administrativ repunerea în dreptul încălcat cu privire la accesul la

informație, anularea încheierii din 6 august 2018 ca fiind nefondată și ilegală, cu

obligarea pârâtului de a examina plângerile nr. S-486/18 din 5 iulie 2018, S-

538/18 din 23 iulie 2018, S-545/18 din 24 iulie 2018, S-584/18 din 6 august

2018, cu întocmirea unui răspuns de refuz sau de admitere a plângerilor depuse

privind intentarea proceselor disciplinare pe numele funcționarilor cu statut

special din cadrul Ministerului Afacerilor Interne responsabili pentru acțiunile

deplânse, precum și primirea răspunsului motivat la fiecare capăt din plângerile

adresate.

Completul specializat reține că, potrivit art. 1 alin. (2) din Legea nr. 320 din

27 decembrie 2012 cu privire la activitatea Poliției și statutul polițistului,

polițiștii sunt funcționari publici cu statut special din cadrul Ministerului

Afacerilor Interne, angajați la serviciu în Poliție, învestiți cu drepturi și obligații

pentru exercitarea atribuțiilor Poliției.

Regulile de conduită obligatorii pentru funcționarii publici cu statut special

din cadrul Ministerului Afacerilor Interne se conțin în Statutul disciplinar al

funcționarului public cu statut special din cadrul Ministerului Afacerilor Interne,

aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 409 din 7 iunie 2017, ce are drept scop

reglementarea relațiilor de serviciu la compartimentul disciplinei de serviciu, în

vederea fortificării/ impulsionării responsabilității disciplinare a funcționarilor

la îndeplinirea sarcinilor ce le revin.

Potrivit pct. 50 din Hotărârea Guvernului nr. 409 din 7 iunie 2017, temei de

inițiere și efectuare a anchetei de serviciu constituie: 1) petițiile cetățenilor; 2)

informațiile și sesizările organelor de urmărire penală, ale procuraturii și

instanțelor judecătorești; 3) demersurile și interpelările autorităților publice

centrale și locale, ale persoanelor cu funcții de răspundere din întreprinderi,

instituții și organizații; 4) publicațiile și informațiile din mijloacele de informare

în masă; 5) comunicările angajaților Ministerului Afacerilor Interne, autorităților

administrative și instituțiilor subordonate despre abaterile disciplinare comise de

către funcționari; 6) alte informații cu privire la eventualele abateri disciplinare

comise de către funcționari.

Pct. 51 din același act normativ stipulează că desfășurarea anchetei de

serviciu se dispune printr-o rezoluție a conducătorului subdiviziunii care a fost

sesizat în condițiile prevăzute la punctele enunțate, iar în absența acestuia, a

persoanei care îl înlocuiește, iar pct. 101 indică că ordinul de aplicare a sancțiunii

disciplinare poate fi contestat în instanța competentă de contencios

administrativ.

Confom art. 15 din Legea contenciosului administrativ, cererea prealabilă

se examinează de către organul emitent sau ierarhic superior în termen de 30 de

zile de la data înregistrării ei, decizia urmînd a fi comunicată de îndată

petiționarului dacă legislația nu prevede altfel. Această decizie reprezintă un act

administrativ în sensul art. 2 din același act normativ și poate fi contestată în

ordinea contenciosului administrativ (art. 16 din Legea nr. 793/2000).

11

Din analiza prevederilor legale relevante, rezultă că Societatea cu

Răspundere Limitată ,,Pacrol” a avut dreptul să depună petițiile prin care a

deplâns acțiunile ilegale ale funcționarilor din cadrul Ministerului Afacerilor

Interne și să solicite soluționarea acestora.

Petițiile reclamantei au fost înregistrate în cancelaria Serviciului Protecție

Internă și Anticorupție, însă examinarea acestora a fost încetată, fără să fie

expuse motivele și temeiurile de încetare a precăutării și examinării celor

invocate în plângeri, precum și fără a face referință la toate capetele din

plângerile adresate.

Ținând cont de împrejurările menționate în coraport cu normele enumerate,

se conchide că, la caz, instanța de apel greșit a declarat acțiunea Societății cu

Răspundere Limitată ,,Pacrol” ca fiind inadmisibilă, invocându-se că reclamanta

nu poate revendica încălcarea, prin activitatea administrativă, a unui drept în

sensul art. 17, or, concluziile instanței de apel contravin rigorilor instituite de

cadrul normativ suscitat și îngrădesc dreptul Societății cu Răspundere Limitată

,,Pacrol” la instanță garantat de art. 6 din Convenția Europeană pentru Apărarea

Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale.

În consecință, această circumstanță este apreciată de către completul

specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții

Supreme de Justiție drept o eroare judiciară, care nu poate fi corectată de către

instanța de recurs, ori declarând acțiunea inadmisibilă, instanța de apel nu a

examinat fondul cauzei.

Instanța de recurs ține să menționeze că dreptul la un proces echitabil

garantat de art. 6 § 1 CEDO impune existența unei căi judiciare efective care să

permită revendicarea drepturilor civile [Běleš și alții împotriva Republicii Cehe,

pct. 49; NaïtLiman împotriva Elveției (MC), pct. 112].

Fiecare justițiabil are dreptul să prezinte în fața unei instanțe orice

contestație referitoare la „drepturile și obligațiile sale cu caracter civil”. Astfel,

art. 6 § 1 CEDO consacră „dreptul la instanță”, pentru care „dreptul de acces”,

și anume dreptul de a sesiza instanța în materie civilă, constituie un aspect

[Golder împotriva Regatului Unit, pct. 36; Naït-Liman împotriva Elveției (MC),

pct. 113]. Art. 6 § 1 CEDO poate fi invocat de orice persoană care, considerând

nelegală ingerința în exercitarea unuia dintre drepturile sale cu caracter civil, se

plânge că nu a avut posibilitatea să se adreseze în privința unei asemenea

încălcări unei instanțe ce corespunde cerințelor art. 6 § 1. Atunci când există, cu

privire la legalitatea unei astfel de ingerințe, o încălcare reală și serioasă

referitoare fie la existența, fie la întinderea dreptului invocat, justițiabilul are

dreptul, în temeiul art. 6 § 1 CEDO, ca „o instanță să soluționeze această

chestiune de drept intern” (Z și alții împotriva Regatului Unit (MC), pct. 92;

Markovic și alții împotriva Italiei (MC), pct. 98]. Refuzul unei instanțe de a

examina acuzațiile justițiabililor privind compatibilitatea unei proceduri cu

garanțiile fundamentale ale unui proces echitabil le limitează acestora dreptul de

acces la o instanță [Al-Dulimi și Montana Management Inc. împotriva Elveției

(MC), pct. 131].

12

Din considerentele menționate și având în vedere faptul că corectarea erorii

instanței de apel la judecarea cauzei în ordine de recurs nu este posibilă, nefiind

examinat fondul litigiului, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în

contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a admite

recursul depus de Societatea cu Răspundere Limitată ,,Pacrol”, de a casa decizia

din 15 decembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău și de a restitui cauza pentru

rejudecare la Curtea de Apel Chișinău, în alt complet de judecată.

În conformitate cu art. 247, art. 248, alin. (1), lit. d) și alin. (2) din Codul

administrativ, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit

al Curții Supreme de Justiție

decide:

Se admite recursul declarat de Societatea cu Răspundere Limitată ,,Pacrol”.

Se casează decizia din 15 decembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău, emisă

în cauza de contencios administrativ la acțiunea înaintată de către Societatea cu

Răspundere Limitată ,,Pacrol” împotriva Ministerului Afacerilor Interne,

Serviciul protecție internă și anticorupție, cu privire la anularea încheierii din 6

august 2018 (aprobată la 7 august 2018) și obligarea emiterii actul administrativ

individual favorabil, cu remiterea cauzei la rejudecare la Curtea de Apel

Chișinău, în alt complet de judecată.

Decizia nu se supune niciunei căi de atac.

Președintele ședinței,

judecătorul Tamara Chișca- Doneva

judecătorii Ala Cobăneanu

Nina Vascan

Aliona Miron

Nicolae Craiu

13