3ra-466/22 — anularea actului administrativ individual defavorabil si obligarea de a radia obligatiile fiscale

3ra-466/22 — anularea actului administrativ individual defavorabil si obligarea de a radia obligatiile fiscale (Curtea Supremă de Justiție, 2022)

Dosarul nr. 3ra-466/22

2-19118115-01-3ra-21042022

Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani (jud: V. Sîrbu)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud: A. Minciuna, V. Negru, E. Palanciuc)

Î N C H E I E R E

22 iunie 2022 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție,

în componența:

Președintele completului, judecătorul Tamara Chișca-Doneva

judecătorii Iurie Bejenaru

Aliona Miron

examinând admisibilitatea recursului depus de Societatea pe Acțiuni ,,Orhei-

Vin”, în proces de restructurare, reprezentată de avocatul Iovu Tatiana,

în cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă

de Societatea pe Acțiuni ,,Orhei-Vin”, în proces de restructurare împotriva Direcției

Generale Administrare Fiscală Centru și Serviciului Fiscal de Stat cu privire la

anularea actului administrativ individual defavorabil și obligarea de a radia

obligațiile fiscale nevalidate,

împotriva deciziei din 19 ianuarie 2022 a Curții de Apel Chișinău, prin care a

fost respins apelul depus de Societatea pe Acțiuni ,,Orhei-Vin”, în proces de

restructurare împotriva hotărârii din 9 februarie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul

Rîșcani,

c o n s t a t ă:

La 16 iulie 2019, SA ,,Orhei-Vin”, în proces de restructurare a depus cerere de

chemare în judecată împotriva Direcției Generale Administrare Fiscală Centru și

Serviciului Fiscal de Stat cu privire la anularea actului administrativ individual

defavorabil și obligarea de a radia obligațiile fiscale nevalidate.

În motivarea acțiunii a indicat că prin decizia Curții Supreme de Justiție din

18 iunie 2014, emisă în privința SA „Orhei-Vin” a fost intentată procedura de

insolvabilitate. Prin decizia suplimentară a Curții Supreme de Justiție din

5 noiembrie 2014 s-a stabilit ședința de validarea a creanțelor creditorilor împotriva

patrimoniului debitorului pentru 10 ianuarie 2015.

A menționat în acest context că Serviciul Fiscal de Stat prin cererea de alăturare

la cererea de intentare a procesului de insolvabilitate față de SA „Orhei-Vin” din

29 noiembrie 2013 a solicitat validarea creanței în valoare 5 116 470 lei, ceia ce

constituiau obligațiile fiscale la situația din 29 noiembrie 2013.

Astfel, a explicat că Curtea de Apel Chișinău a validat parțial creanțele înaintate

de Serviciul Fiscal de Stat, fiind admise doar creanțele în valoare de 1 328 146,76

lei (1 215 005,70 lei creanță de rangul III, plus 113 141,06 lei creanță se gradul IV).

1

Astfel, suma nevalidată a creanțelor, a constituit 3 788 323,24 lei, având în vedere

obligațiile fiscale invocate la situația din 29 noiembrie 2013.

A indicat că suma creanțelor validate în valoare de 1 328 146,76 lei a fost

menținută și în tabelul definitiv consolidat, consemnat de instanța de insolvabilitate.

La 19 iunie 2015 de către Curtea de Apel Chișinău a fost aprobat planul

procedurii de restructurare, în care a figurat creanța validată de instanță în mărime

de 1 328 146,76 lei, iar creanța respectivă a fost stinsă integral de debitor.

A relatat că la data de 3 ianuarie 2019 a solicitat Serviciului Fiscal de Stat să

fie prezentată informația cu privire la obligațiile fiscale curente pe categorii, iar

ulterior de către Direcția Generală Administrare Fiscală Centru a fost prezentată

informația din Sistemul Informațional „Cont curent detalizat”.

A explicat că din analiza informațiilor prezentate de serviciul fiscal, a aflat că

creanța nevalidată în mărime de 3 788 323,24 lei nu a fost radiată din Sistemul

Informațional al Serviciului Fiscal de Stat și figurează la evidență specială ca

obligație fiscală a SA „Orhei-Vin”.

Astfel, considerând ilegală aflarea la evidență specială a obligațiilor fiscale

nevalidate în valoare de 3 788 323,24 lei după SA „Orhei-Vin”, la 18 martie 2019 a

solicitat Serviciului Fiscal de Stat radierea din registrul fiscal de stat din evidență

specială a creanțelor nevalidate de instanța de insolvabilitate în cuantum de

3 788 323,24 lei.

Ca urmare, Direcția Generală Administrare Fiscală Centru prin răspunsul din

18 aprilie 2019 cu nr. 26/4-09/1-1602 a respins cererea, invocând asupra faptului că

au fost validate datoriile comune cu Casa Națională de Asigurări Sociale și că suma

de 3 788 323,24 lei ar constitui datorii curente.

Iar, la 19 aprilie 2019, a formulat contestație în adresa Serviciului Fiscal de Stat

asupra acțiunilor funcționarilor fiscali care au emis răspunsul sus-menționat și a

solicitat radierea obligațiilor fiscale nevalidate în sumă de 3 788 323,24 lei din contul

curent generalizat înregistrate după SA ,,Orhei-Vin”.

Prin decizia Serviciului Fiscal de Stat nr. 186 din 13 iunie 2019 pronunțată pe

marginea contestației înaintate, care a fost adusă la cunoștință la 18 iunie 2019, a

fost respinsă contestația depusă.

A precizat că în calitate de argumente Serviciul Fiscal de Stat a indicat că

obligațiile fiscale nevalidate ar constitui suma de 1 795 539 lei, ce reprezintă amenda

pentru nerepatrierea în termen a valutei și nu suma de 3 788 323 lei, iar creanțele

nevalidate au fost radiate din Sistemul Informațional al SFS, totodată fiind invocat

că sumele care au luat naștere după intentarea procedurii de insolvabilitate sunt

considerate obligații fiscale curente care urmează a fi achitate.

Este de părerea că răspunsul Direcției Generale Administrare Fiscală Centru

nr. 26/4-09/1-1602 din 18 aprilie 2019, prin care s-a refuzat cererea cu privire la

radierea din registrul fiscal de stat din evidență specială a creanțelor nevalidate în

cuantum de 3 788 323,24 lei, precum și decizia Serviciului Fiscal de Stat nr. 186 din

13 iunie 2019, prin care s-a respins contestația formulată sunt neîntemeiate și ilegale.

În susținerea opiniei enunțate a susținut că Serviciul Fiscal de Stat a examinat

în mod tendențios și subiectiv cererea SA ,,Orhei-Vin” privind radierea din registrul

fiscal de stat din evidență specială a creanțelor nevalidate în cuantum de 3 788

2

323,24 lei, distorsionând situația de fapt, constatată prin hotărâre judecătorească

definitivă și irevocabilă.

Cu referire la dispozițiile art. 143 alin. (8) din Legea insolvabilității, a remarcat

că consemnarea judecătorului în tabelul definitiv consolidat al creanțelor are efectul

unei hotărâri judecătorești definitive și irevocabile pentru toate creanțele validate,

conform valorii și rangului lor, precum și pentru debitor, administrator/ lichidator și

pentru toți creditorii chirografari și creditorii garantați.

În acest sens, a menționat că potrivit cererii de alăturare la cererea cu privire la

intentarea procesului de insolvabilitate față de SA ,,Orhei -Vin” depusă de

SA ,,Drum-2” se atestă că Inspectoratul Fiscal de Stat pe raionul Orhei a solicitat

validarea creanței în valoare de 5 116 470 lei, conform situației la data de

29 noiembrie 2013.

A mai indicat că conform tabelului definitiv al creanțelor SA ,,Orhei -Vin” în

proces de insolvabilitate, instanța de apel a validat în favoarea IFS Orhei creanțe de

gradul III, în valoare de 1 215 005,70 lei și creanțe de gradul VI, în valoare de

113 141,06 lei, iar în total suma de 1 328 146,76 lei.

A precizat că având în vedere cerințele Inspectoratului Fiscal de Stat formulate

în cererea de alăturare la intentarea procesului de insolvabilitate a SA ,,Orhei-Vin”,

în raport cu creanțele admise și validate de instanța de insolvabilitate, se atestă că

pretinsele obligații fiscale în valoare de 3 788 323,24 lei, care constituie diferența de

sumă, sunt creanțe nevalidate.

A evidenția că poziția pârâților precum că în suma solicitată spre validare au

fost incluse atât creanțele Serviciului Fiscal de Stat cât și cele a Casei Naționale de

Asigurări Sociale, este neîntemeiată, având în vedere că potrivit cererii de alăturare

la cererea privind intentarea procesului de insolvabilitate din 29 noiembrie 2013, nu

este specificat că se solicită și validarea creanțelor pentru Casa Naționale de

Asigurări Sociale, iar conform tabelului definitiv a creanțelor se atestă că Casa

Națională de Asigurări Sociale a înaintat desinestătător datoriile sale spre validare.

A menționat că în ședința de validare a creanțelor, reprezentantul

Inspectoratului Fiscal de Stat nu a formulat careva obiecții cu referire la tabelul

definitiv a creanțelor, respectiv acesta a fost validat de către instanță, obținând

puterea lucrului judecat.

A opinat că la examinarea cererii și a contestației SA ,,Orhei-Vin” cu privire la

radierea din registrul fiscal al creanțelor nevalidate, Serviciul Fiscal de Stat a ignorat

constatările stabilite în tabelul de validare a creanțelor, care are efectul unei hotărâri

judecătorești definitive și irevocabile, iar în scopul de a se eschiva de la admiterea

cererii, a rejudecat și reinterpretat situația de fapt și de drept stabilită de instanța de

insolvabilitate, ceea ce este în contradicție cu principiul securității raporturilor

juridice.

Prin urmare a conchis că instanța de insolvabilitate a admis doar parțial

creanțele cu titlu de obligații fiscale înaintate spre validare de către inspectoratul

fiscal, astfel autoritatea fiscală are obligația de a radia din registrul fiscal de stat

pretinsele obligații fiscale care nu au fost confirmate de instanța de judecată.

Și-a întemeiat pretențiile în baza dispozițiilor art. 170, 172 alin. (1)-(2) Cod

fiscal, art. 189,191, 196, 207, 209, 211 Cod administrativ.

3

A solicitat admiterea acțiunii, anularea deciziei Serviciului Fiscal de Stat

nr. 186 din 13 iunie 2019 emisă pe marginea contestației depuse de SA „Orhei-Vin”,

anularea răspunsului Direcției Generale Administrare Fiscală Centru nr. 26/4-09/1-

1602 din 18 aprilie 2019 prin care a refuzat cererea SA ,,Orhei-Vin” privind radierea

din registrul fiscal de stat a creanțelor nevalidate în valoare de 3 788 323,24 lei și

obligarea Serviciului Fiscal de Stat și Direcției Generale Administrare Fiscală

Centru să emită act administrativ prin care să fie dispusă radierea din Sistemul

Informațional al Serviciului Fiscal de Stat a obligațiilor fiscale nevalidate în sumă

de 3 788 323,24 lei înregistrate după SA „Orhei-Vin”.

Prin hotărârea din 9 februarie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rășcani a

fost respinsă acțiunea ca fiind neîntemeiată.

La 4 martie 2021, SA „Orhei-Vin”, în proces de restructurare a depus apel

împotriva hotărârii din 9 februarie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, iar

în urma notificării la 8 aprilie 2021 a hotărârii motivate, la 6 mai 2021 a prezentat

motivarea apelului, cu respectarea termenelor prevăzute de art. 232 Cod

administrativ.

Prin decizia din 19 ianuarie 2022 a Curții de Apel Chișinău, a fost respins apelul

depus de Societatea pe Acțiuni ,,Orhei-Vin”, în proces de restructurare împotriva

hotărârii din 9 februarie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani.

Pentru a pronunța această decizie, instanța de apel a reținut prevederile art. 8

alin. (2) lit. c), 174 alin. (4)-(5) Cod fiscal, art. 2, 52 alin. (1)-(2), art. 75 alin. (3),

113 alin. (1), 186 din Legea insolvabilității nr. 149 din 29 iunie 2012, care

reglementează aspecte ce țin de obligația contribuabilului să țină contabilitatea,

stingerea obligației fiscale, cheltuielile procesului de insolvabilitate, alte obligații ale

masei debitoare, calcularea penalităților și a dobânzilor, darea de seamă fiscală și

darea de seamă cu privire la activitatea comercială, drepturile și obligațiile

administratorului insolvabilității.

Cu referire la normele citate și în coraport cu materialele cauzei, instanța de

apel a considerat ca fiind întemeiată concluzia primei instanțe de a respinge acțiunea.

În susținerea opiniei enunțate, instanța de apel a stabilit că obligația fiscală în

sumă totală 3 788 323,24 lei, nu este înregistrată în Serviciul Informațional a

Serviciului Fiscal de Stat la evidența specială, din motivul că sumele date, reflectate

ca impozit, taxă, majorare de întârziere, s-au format în urma prezentării dărilor de

seamă fiscale după data intentării procedurii de insolvabilitate la data de 18 iunie

2014, sumele menționate fiind calificate ca fiind datorii curente.

La caz, a instanța de apel a notat că nu au fost aduse argumente și probe care

să confirme că suma de 3 788 323,24 lei, constituie anume suma nevalidată a

creanțelor de către instanța de insolvabilitate.

La 8 februarie 2022, SA ,,Orhei-Vin”, în proces de restructurare, reprezentată

de avocatul Iovu Tatiana a depus recurs împotriva deciziei din 19 ianuarie 2022 a

Curții de Apel Chișinău, iar la data de 19 aprilie 2022 a prezentat motivarea

recursului.

În motivarea recursului a invocat dezacordul cu decizia instanței de apel,

considerând-o neîntemeiată prin faptul că instanța de apel a reiterat poziția primei

instanțe fără a efectua o examinare obiectivă și concretă a litigiului.

4

A opinat că reieșind din cerințele inspectoratului fiscal formulate în cererea de

alăturare la intentarea procesului de insolvabilitate SA ,,Orhei-Vin” în raport cu

creanțele admise și validate de instanța de insolvabilitate, obligații fiscale în valoarea

de 3 788 323,24 lei sunt creanțe nevalidate, iar Serviciul Fiscal de Stat are obligația

să se radieze din Sistemul Informațional al Serviciului Fiscal de Stat a obligațiilor

fiscale.

Prin urmare a conchis că instanța de apel neîntemeiat a concluzionat asupra

faptului precum că suma de 3 788 323,24 lei ar constitui obligații fiscale curente,

deoarece nu a fost înregistrată în Serviciul Informațional al Serviciului Fiscal de Stat

la evidența specială.

Recurentul a solicitat admiterea recursului, casarea integrală a deciziei instanței

de apel și a hotărârii primei instanțe cu pronunțarea unei noi decizii de admitere a

acțiunii.

Prin referința din 28 aprilie 2022, Serviciul Fiscal de Stat a solicitat declararea

inadmisibilă a recursului.

În conformitate cu art. 244 alin. (1) Cod administrativ, hotărârile curții de apel

ca instanța de fond, precum și deciziile instanței de apel pot fi contestate cu recurs.

În conformitate cu art. 245 alin. (1) și (2) Cod administrativ, recursul se depune

la instanța de apel în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel,

dacă legea nu stabilește un termen mai mic. Motivarea recursului se prezintă Curții

Supreme de Justiție în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de

apel. Dacă se depune împreună cu cererea de recurs, motivarea recursului se depune

la instanța de apel.

Curtea de Apel Chișinău a pronunțat decizia contestată la 19 ianuarie 2022,

decizia motivată fiind notificată reprezentantului recurentului în data de 18 martie

2022, fapt ce se confirmă prin avizul de recepție al scrisorii recomandate anexate la

dosar (f. d. 22, vol. II), iar la dosar nu există date care ar confirma notificarea

dispozitivului deciziei.

Totodată, în conformitate cu prevederile pct. 5.2.2 din Dispoziția Comisiei

pentru Situații Excepționale a Republicii Moldova nr. 5 din 2 martie 2022, termenele

de exercitare a căilor de atac în procedurile de contencios administrativ care se

suspenda de drept, aflate în curs la data intrării în vigoare a prezentei dispoziții, se

întrerup, urmând a curge noi termene, de aceeași durată, de la data încetării stării de

urgență.

Ulterior, prin pct. 2 al Dispoziției nr. 13 din 31 martie 2022 a Comisiei pentru

Situații Excepționale a Republicii Moldova, a fost dispusă stabilirea măsurilor de

tranziție în domeniul justiției, începând cu data de 4 aprilie 2022.

Iar potrivit pct. 2.1 al Dispoziției nominalizate, termenele de exercitare a căilor

de atac în cauzele civile, penale și de contencios administrativ care au fost întrerupte

potrivit prevederilor punctului 5 din Dispoziția nr. 5 din 2 martie 2022 a Comisiei

pentru Situații Excepționale a Republicii Moldova, se substituie cu termene noi, de

aceeași durată, care încep a curge de la data prevăzută la pct. 2.

Astfel, reieșind din prevederile enunțate recursul depus la 8 februarie 2022

(f. d. 18, vol. II) și motivarea recursului prezentată la data de 19 aprilie 2022 (f. d. 26,

vol. II), sunt în termen.

5

Examinând temeiurile invocate în recursul depus de Societatea pe Acțiuni

,,Orhei-Vin”, în proces de restructurare, reprezentată de avocatul Iovu Tatiana, în

raport cu materialele cauzei, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în

contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție îl consideră inadmisibil, din următoarele motive.

În conformitate cu art. 246 alin. (1) Cod administrativ, Curtea Supremă de

Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs. Dacă este

inadmisibil, recursul se declară ca atare printr-o încheiere, iar în acord cu alin. (2)

din art. 246 Cod administrativ, recursul se declară inadmisibil în special în cazurile

enumerate la literele a)-f). Din analiza acestor prevederi, rezultă că

admisibilitatea/inadmisibilitatea recursului, în special, nu se limitează doar la

temeiurile menționate ci urmează să însușească în condițiile Codului administrativ

exercitarea efectivă a unui control de legalitate, veritabil bazat pe temeiuri

concludente și serioase.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ

al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție reține cu valoare de principiu jurisprudențial, că sintagma „în special” denotă

caracterul neexhaustiv al temeiurilor de inadmisibilitate și în același timp oferă un

drept exclusiv al instanței de recurs de a filtra cererile de recurs care nu prezintă o

motivare suficient de serioasă și care pe cale de consecință nu pot însuși un eventual

succes rezultat din examinarea cererii în completul de 5 judecători.

În această ordine de idei, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în

contencios administrativ reține că, Codul administrativ dezvoltă nu doar caracterul

nedevolutiv al recursului dar și cerința de seriozitate a cererii din perspectiva

invocării unor veritabile și esențiale încălcări de drept procedural și material capabile

să răstoarne deciziile instanței de apel contestate sau, după caz, hotărârile Curții de

Apel ca primă instanță într-o eventuală examinare în fond și invocare ex officio a

erorilor de drept.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ

notează că pentru a trece testul de admisibilitate, cererea de recurs trebuie să conțină

o motivare convingătoare și întemeiată în condițiile nominalizate mai sus. Acest

argument rezultă și din particularitățile de formă ale reglementării recursului în

Codul administrativ și anume din sintagma „motivarea recursului” de la art. 245 alin.

(2) din Codul administrativ. În consecutivitate, motivarea cererii de recurs în

circumstanțele expuse se referă la formalitățile pe care trebuie să le întrunească

cererea în vederea rezistării testului și filtrului de admisibilitate.

De asemenea, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție accentuează că admisibilitatea recursului trebuie privită și în

contextul rolului și funcției legale a instanței judecătorești supreme care constă, în

special în asigurarea și interpretarea uniformă a legilor la examinarea cauzelor de

contencios administrativ. Astfel, motivarea oricărei cereri de recurs trebuie să țină

cont pentru a trece filtrul de admisibilitate și a avea succes, de aceste însușiri de

ordin legal fundamental.

În acest sens, CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că dreptul de acces

la instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise [Golder împotriva

6

Regatului Unit, pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct. 230]. Acesta este în

special cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși natura sa

necesită o reglementare din partea statului, care se bucură în această privință de o

anumită marjă de apreciere (Luordo împotriva Italiei, pct. 85). Condițiile de

admisibilitate ale unui recurs pot fi mai stricte decât pentru un apel (Levages

Prestations Services împotriva Franței, pct. 45). Curtea a mai reiterat că modul de

aplicare a articolului 6 procedurilor în fața instanțelor ierarhic superioare depinde de

caracteristicile speciale ale procedurilor respective, urmând de ținut cont de

totalitatea procedurilor în sistemul de drept național și de rolul instanțelor ierarhic

superioare în acest sistem. (Botten v. Norway, hotărâre din 19 februarie 1996,

Reports 1996-1, p. 141, § 39). La fel, conform jurisprudenței CtEDO, procedurile cu

privire la admisibilitatea căii de atac și procedurile care implică doar chestiuni de

drept, și nu chestiuni de fapt, pot fi conforme cu cerințele articolului 6 § 1 (a se vedea

Helmers c. Suediei 9 octombrie 1991, § 31, Seria A, nr. 212-A).

În circumstanțele menționate, completul specializat pentru examinarea

acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a declara

inadmisibil recursul depus de Societatea pe Acțiuni ,,Orhei-Vin”, în proces de

restructurare, reprezentată de avocatul Iovu Tatiana.

În conformitate cu art. 230 și art. 246 din Codul administrativ, completul

specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului

civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

dispune:

Recursul depus de Societatea pe Acțiuni ,,Orhei-Vin”, în proces de

restructurare, reprezentată de avocatul Iovu Tatiana, se declară inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Tamara Chișca-Doneva

judecătorii Iurie Bejenaru

Aliona Miron

7