2ra-708/22 — modificarea cuantumului pentru întretinerea copilului minor

2ra-708/22 — modificarea cuantumului pentru întretinerea copilului minor (Curtea Supremă de Justiție, 2022)

Dosarul nr. 2ra-708/22

2-21025033-01-2ra-18052022

Prima instanță: (Judecătoria Drochia, sediul Central) Vl. Craveț

Instanța de apel: (Curtea de Apel Bălți) S. Procopciuc, N. Chircu, E. Grumeza

Î N C H E I E R E

22 iunie 2022 mun. Chișinău

Colegiul Civil, Comercial și de Contencios Administrativ al

Curții Supreme de Justiție,

în componența:

Președintele completului, judecătorul Dumitru Mardari

judecătorii Mariana Pitic

Victor Burduh

examinând admisibilitatea recursului declarat de către Musteață Ruslan,

reprezentat de avocatul Munteanu Violina,

în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Musteață Tatiana

împotriva lui Musteață Ruslan cu privire la modificarea cuantumului pensiei pentru

întreținerea copilului minor, încasarea chetltuielilor suplimentare și compensarea

cheltuielilor de judecată,

împotriva deciziei Curții de Apel Bălți din 08 februarie 2022,

c o n s t a t ă :

La 17 februarie 2021, Musteață Tatiana a depus cerere de chemare în judecată

împotriva lui Musteață Ruslan cu privire la modificarea cuantumului pensiei pentru

întreținerea copilului minor, încasarea chetltuielilor suplimentare și compensarea

cheltuielilor de judecată.

În motivarea acțiunii, Musteață Tatiana a menționat că prin hotărârea

Judecătoriei Drochia, sediul Central din 19 iunie 2020, s-a desfăcut căsătoria

încheiată cu Musteață Ruslan, s-a stabilit locul de trai al copilului minor, XXXXX,

născut la XXXXX, cu mama, Musteață Tatiana.

De asemenea, a fost încasată de la Musteață Ruslan pensia pentru întreținerea

copilului minor, XXXXX, născut la XXXXX, în mărime de 1 000 lei lunar,

începând cu data de 26 noiembrie 2019 și până la atingerea majoratului copilului.

Reclamanta a invocat că starea materială a lui Musteață Ruslan s-a

îmbunătățit, deoarece începând cu luna noiembrie 2020 locuiește în or. Londra,

Marea Britanie.

Musteață Tatiana a solicitat modificarea cuantumului pensiei pentru

întreținerea copilului minor, XXXXX, născut la XXXXX, cu încasarea de la

Musteață Ruslan a pensiei pentru întreținere în mărime de 2 500 lei lunar,

încasarea sumei de 13 581,18 lei ce constituie 50% din cheltuielile suportate pentru

1

procurarea laptopului pentru copilul minor XXXXX pentru a participa la orele de

studii on-line, încasarea sumei de 2 199,50 de lei ce constituie 50% din cheltuielile

suportate pentru investigațiile/tratamentul copilului minor XXXXX în perioada 21-

27 decembrie 2019; încasarea sumei de 1 517,35 de lei ce constituie 50% din

cheltuielile suportate pentru investigațiile/tratamentul copilului minor XXXXX la

data de 16 februarie 2021.

Prin hotărârea Judecătoriei Drochia, sediul Central din 09 iulie 2021, s-a

admis cererea de chemare în judecată depusă de Musteață Tatiana.

S-a modificat cuantumul pensiei pentru întreținere încasată prin hotărârea

Judecătoriei Drochia, sediul Central din 19 iunie 2020, cu încasarea pe viitor de la

Musteață Ruslan în beneficiul Tatianei Musteață a pensiei pentru întreținerea

copilului minor, XXXXX, născut la XXXXX, în sumă bănească fixă în mărime de

2 500 lei lunar, începând cu 17 februarie 2021 până la atingerea majoratului

copilului sau modificarea stării materiale a părților.

S-a încasat de la Musteață Ruslan în beneficiul Tatianei Musteață suma de

13 581,18 lei cu titlu de cheltuieli suplimentare, ce constituie 50% din suma totală

de 27 162,36 de lei suportate de către Musteață Tatiana la procurarea laptopului

pentru copilul minor XXXXX, născut la XXXXX.

S-a încasat de la Musteață Ruslan în beneficiul Tatianei Musteață suma de

2 199,50 de lei cu titlu de cheltuieli suplimentare, ce constituie 50% din suma

totală de 4 399 de lei suportate de către Musteață Tatiana pentru

investigațiile/tratamentul copilului minor XXXXX în perioada 21-27 decembrie

2019.

S-a încasat de la Musteață Ruslan în beneficiul Tatianei Musteață suma de

1 517,35 de lei cu titlu de cheltuieli suplimentare, ce constituie 50% din suma

totală de 4 399 de lei suportate de către Musteață Tatiana pentru

investigațiile/tratamentul copilului minor XXXXX la data de 16 februarie 2021.

S-a încasat de la Musteață Ruslan în beneficiul statului suma de 1 418,94 de

lei cu titlu taxă de stat.

Prin decizia Curții de Apel Bălți din 08 februarie 2022, s-a admis apelul

declarat de Musteață Ruslan, s-a casat hotărârea Judecătoriei Drochia, sediul

Central din 09 iulie 2021 în partea încasării cheltuielilor suplimentare pentru

procuraea Lap-topului și a taxei de stat și s-a emis în această parte o nouă hotărâre,

prin care:

S-a respins cererea de chemare în judecată depusă de Musteață Tatiana

împotriva lui Musteață Ruslan cu privire la încasarea cheltuielilor suplimentare

pentru procurarea laptopului.

S-a încasat de la Musteață Ruslan în beneficiul statului suma de 992,75 de lei

cu titlu taxă de stat.

În rest, hotărârea instanței de fond a fost menținută.

Pentru a decide astfel, instanța de apel cu referire la circumstanțele cauzei a

reținut că prin hotărârea Judecătoriei Drochia, sediul Central din 19 iunie 2020, a

fost desfăcută căsătoria încheiată între Musteață Ruslan și Musteață Tatiana, s-a

stabilit locul de trai al copilului minor XXXXX cu mama-Tatiana Musteață. S-a

încasat de la Musteață Ruslan în beneficiul Tatianei Musteață pensia de întreținere

2

a copilului minor XXXXX în sumă bănească fixă în mărime de 1 000 lei lunar,

până la atingerea majoratului de către copil.

De asemenea, instanța de apel a conchis că starea materială a lu Musteață

Ruslan s-a îmbunătățit substanțial, ultimul acumulând venituri din propria afacere,

motiv pentru care prima instanță corect apreciat necesitatea încasării din contul lui

Mustață Ruslan a pensiei de întreținere a copilului minor XXXXX în sumă de 2

500 lei lunar.

Or, la determinarea cuantumului pensiei de întreținere a copilului minor,

instanța de judecată pornește de la interesul primordial al copilului, asigurarea

acestuia a unui nivel suficient de asigurare materială, în raport cu starea materială

și familială a părților și alte circumstanțe importante.

Totodată, instanța de apel a relatat că nu pot fi reținute argumentele lui

Musteață Ruslan cu referire la faptul că, la caz nu s-a ținut cont de datele Biroului

Național de Statistică potrivit căruia minimul de existență pentru un copil în vîrsta

de 6 ani constituie suma de 1 739, 50 de lei, adică 870 de lei lunar pentru un

părinte, și respectiv pensia de întreținere încasată este mai mare decât sarcina de

plată pe care trebuie să o acopere obligatoriu un părinte.

La caz, instanșa de apel a reținut că, datele Biroului Național de Statistică

privind minimul de existență a copilului minor, nu constituie o normă legală

imperativă de la care nu se permite derogarea, ci urmează a fi apreciată cu titlu de

informație, circumstanță importantă de raportare, ca cuantum/nivel minim de la

care instanța de judecată pornește în stabilirea cuantumului pensiei de întreținere.

Astfel, instanța de apel a concluzionat că în atare circumstanțe nu pot fi

reținute argumentele apelantului precum că, conform datelor statistice ale Biroului

Național de Statistică, alocarea minimului de existență calculată a acestuia

constituie 1 739, 50 de lei, sumă la care trebuie să contribuie ambii părinți și nu

unul singur, acestea formând obiectul examinării fondului cauzei de stabilire a

pensiei de întreținere a copilului minor, dar nu de modificare a cuantumului pensiei

de întreținere deja stabilite.

Totodată, instanța de apel a menționat faptul că, pe măsură ce copilul minor

crește, acesta are cerințe și necesități materiale mai mari și prin urmare, situația se

schimbă, iar suma în mărime de 1 000-1 500 lei cu care apelantul este de acord să

o achite, nu acoperă pe deplin cheltuielile necesare pentru întreținerea unui copil de

vârsta de 6 ani.

Iar, reieșind din rigorile instituite de legislator, este incontestabil că atât

Musteață Tatiana cât și Musteață Ruslan sunt obligați să contribuie în mărime

egală la întreținerea copilului minor, în contextul dat, instanța de apel a conchis că

suma de 2 500 lei lunar încasată de la Musteață Ruslan pentru întreținerea unui

copil minor este reală și rezonabilă reieșind din actele prezentate la materialele

cauzei, or, necesitățile copilului prezumă, pe lângă minimul de existență, cheltuieli

legate de procurarea hainelor, cheltuieli necesare creșterii și evoluării echilibrate a

copilului.

Cu referire la pretenția reclamantei privind încasarea cheltuielilor

suplimentare pentru întreținerea copilului minor, instanța de apel a reținut că

copilul minor XXXXX suferă de XXXXX și respectiv copilul necesită tratament

XXXXX fapt confirmat prin înscrisul - Rezumat de externare (traducere),

3

tratament de lungă durată care este costisitor și care generează cheltuieli

suplimentare pentru Musteață Tatiana.

În acest sens, la materialele cauzei au fost anexate bonurile fiscale eliberate de

SRL ”Midlton” la sumele de 805 lei, 500 lei, 700 lei, 155 de lei, 700 lei, 500 lei,

650 de lei, 80, 71 de lei (Elodi-Farm), potrivit cărora Musteață Tatiana a achitat

investigațiile medicale la sumele menționate, precum și investigațiile medicale la

clinica Kinder Med, fapt confirmat prin extrasele medicale și bonurile de plată

eliberate de ultima, cheltuieli pe care instanța le consideră ca fiind cheltuieli

suplimentare reale deja suportate de către Musteață Tatiana la întreținerea

minorului XXXXX, cheltuieli la care nu a participat Musteață Ruslan.

Respectiv, în cazul în care Musteață Tatiana a prezentat probe pertinente și

concludente și înscrisuri justificative care confirmă faptul că a suportat cheltuieli

suplimentare urgente pentru investigațiile și tratamentul copilului minor la clinica

Kinder Med în perioada 21-27 decembrie 2019 și la 16 februarie 2021, instanța de

fond întemeiat a încasat de la Musteață Ruslan suma de 3 716, 85 de lei, ceea ce

constituie jumătate din cheltuielile suportate de către reclamantă pentru tratamentul

copilului minor.

Ce ține de pretenția formulată de Tatiana Musteață privind încasarea

cheltuielilor suplimentare suportate ca urmare a procurării laptopului pentru copilul

minor XXXXX, instanța de apel a ajuna la concluzia de a o respinge ca

neîntemeiată.

La speță, instanța de apel a reținut că, Musteață Tatiana solicită încasarea a

50% din costul laptopului procurat la 02 februarie 2021, przentând în acest sens

bonul de procurare (tradus).

Însă, participarea părinților la cheltuielile suplimentare este generată de

circumstanțele excepționale create cum ar fi: boală gravă, mutilare a copilului

minor sau a celui major inapt de muncă, necesitatea achitării cheltuielilor

suplimentare privind îngrijirea acestora etc.

Deci, cheltuielile suportate de reclamantă ca urmare a procurării laptopului,

nu pot fi calificate ca cheltuieli suplimentare, or, din punct de vedere legislativ,

părinții sunt obligați să participe la cheltuielile suplimentare în cazul în care

acestea sunt generate de circumstanțe, împrejurări excepționale.

Mai mult ca atât, procurarea laptopului este o decizie care aparține fiecărei

persoane în parte indiferent de necesitățile copilului minor și respectiv, nu

reprezintă în sine o necesitate vitală fără de care copilul minor nu poate trăi și

dezvolta.

Prim urmare, cerința înaintată de Musteață Tatiana privind încasarea

cheltuielilor suplimentare pentru procurarea laptopului urmează afi respinsă ca

fiind neîntemeiată.

La 03 mai 2022, prin intermediul oficiului poștal, Musteață Ruslan,

reprezentat de avocatul Munteanu Violina a declarat recurs împotriva deciziei

instanței de apel, prin care a solicitat admiterea recursului, casarea hotărârilor

judecătorești cu emiterea unei noi hotărâri, prin care acțiunea să fie respinsă.

Recurentul Musteață Ruslan, în motivarea recursului a invocat că aprecierea

probelor de către instanța de judecată a fost arbitrară.

4

La caz, recurentul a relatat că prin înscrisurile probatorii, administrate la

dosar, nu se confirmă faptul că situația materială a părților s-a modificat, iar

afirmațiile expuse de reclamantă au un caracter declarativ, fiind lipsit de suport

probatoriu, iar alte circumstanțe care ar servi drept temei pentru modificarea

cuantumului pensiei de întreținere, nu au fost stabilite.

Or, cuantumul pensiei pentru întreținerea copilului minor, stabilită prin

hotărârea Judecătoriei Drochia, sediul Central din 19 iunie 2021 în mărime fixă de

1 000 lei lunar este unul legal și rezonabil, care aisgură un nivel minim necesar

cerințelor și necesităților copilului.

Deci, recurentul a relevat că pentru valorificarea dreptului de a solicita

modificarea cuantumului pensiei pentru întreținere, părintele nu urmează să

probeze în mod cumulativ atât schimbarea stării materiale, cât și a celei familiare,

fiind suficientă în acest sens întrunirea a cel puțin uneia din aceste ipoteze, însă

schimbarea situațiilor specificate nu trebuie să fie formală, ci esențială, sarcina

respectivă aparținând în exclusivitate instanței competente să o examineze.

Prin urmare, recurentul a invocat ilegalitatea hotărîrilor judecătorești, dat fiind

faptul că reclamanta nu a prezentat probe suficiente care ar confirma că de la data

emiterii hotărârii Judecătoriei Drochia, sediul Central din 19 iunie 2021, prin care a

fost stabilit cuantumul pensiei de întreținere în mărime de 1 000 lei lunar, s-au

schimbat esențial circumstanțele cauzei care impun modificarea cuantumului

pensiei de întreținere a copilului minor.

La 18 mai 2022, instanța de recurs a expediat în adresa intimatei copia

recursului, fiind recepționat de către Musteață Tatiana la data de 25 mai 2022,

conform avizului de recepție (f.d. 19 Vol.II).

Cu referire la termenul de declarare a recursului, instanța de recurs

menționează că, Curtea de Apel Bălți a emis dispozitivul deciziei la 08 februarie

2022, iar decizia motivată a fost expediată în adresa părților prin intermediul poștei

electronice la data de 28 februarie 2022 (f.d. 230 Vol.I).

În conformitate cu art. 434 din Codul de procedură civilă, recursul se declară

în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale, dacă

legea nu prevede altfel. Termenul de 2 luni este termen de decădere și nu poate fi

restabilit.

La caz, Colegiul reține că, prin Hotărârea Parlamentului Republicii Moldova

nr. 41 din 24 februarie 2022, s-a declarat stare de urgență pe întreg teritoriul

Republicii Moldova pentru o perioadă de 60 de zile.

Conform art. 2 din Hotărârea respectivă, pe perioada stării de urgență,

Comisia pentru Situații Excepționale a Republicii Moldova va emite dispoziții în

vederea punerii în executare a măsurilor, inclusiv și stabilirea unui regim de lucru

pentru toate entitățile.

La 02 martie 2022, a fost emisă Dispoziția nr. 5 a Comisiei pentru Situații

Excepționale a Republicii Moldova, prin care la pct. 5.1.2 a prevăzut că termenele

de exercitare a căilor de atac în cauzele civile se suspendă de drept, aflate în curs la

data intrării în vigoare la data intrării în vigoare a dispoziției, se întrerup, urmând a

curge noi termene, de aceiași durată, de la data încetării stării de urgență.

Prin Dispoziția Comisiei Situații Excepționale nr.13 din 31 martie 2022,

termenele de exercitare a căilor de atac întrerupte prin Dispoziția nr. 5 din

5

02 martie 2022, au fost substituite cu noi termene, de aceiași durată, care au

început a curge de la data de 04 aprilie 2022,

Astfel, termenul de 2 luni de declarare a recursului a început a curge de la

data de 04 aprilie 2022.

Recursul a fost declarat la 03 mai 2022, respectiv se consideră depus în

termenul prevăzut de art.434 din Codul de procedură civilă.

În conformitate cu art. 439 alin. (2) și (3) din Codul de procedură civilă, după

parvenirea dosarului, un complet din 3 judecători decide asupra admisibilității

recursului, dispune expedierea copiei de pe recurs intimatului, cu înștiințarea

despre necesitatea depunerii obligatorii a referinței timp de o lună de la data

primirii acesteia. Judecătorul raportor verifică încadrarea în prevederile legii a

temeiurilor invocate în recurs și face un raport verbal în fața completului de

judecată instituit în conformitate cu alin. (2).

Examinînd temeiurile recursului completul Colegiului Civil, Comercial și de

Contencios Administrativ al Curții Supreme de Justiție reține următoarele.

Temeiurile de declarare a recursului sunt prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și

(4) din Codul de procedură civilă.

În conformitate cu art. 433 lit. a) din Codul de procedură civilă, cererea de

recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în

temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4).

Instanța de recurs reține, că examinarea admisibilității recursului presupune

verificarea conformității temeiurilor invocate în cererea de recurs cu temeiurile

prevăzute în art. 432 din Codul de procedură civilă.

La caz, Colegiul constată că argumentele invocate în cererea de recurs nu se

încadrează în limitele stabilite de norma indicată, respectiv nu constituie temei de

casare a deciziei recurate, or, motivele recursului sunt similare celor invocate în

cadrul judecării pricinii, asupra căror instanța de apel s-a pronunțat.

Dezacordul recurentului cu decizia instanței de apel, relatarea situației nu

constituie un temei de casare a deciziei recurate, or, recursul exercitat conform

secțiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și

procedural, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia în fapt.

Totodată, completul Colegiului Civil, Comercial și de Contencios

Administrativ al Curții Supreme de Justiție reține că, potrivit regulilor din

Secțiunea a II-a din Capitolul XXXVIII Codul de procedură civilă, instanța de

recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de către instanțele de fond și de

apel. Forța atribuită unei probe sau alteia, coraportul dintre probe, suficiența

probelor și concluziile făcute în urma probațiunii sunt în afara controlului instanței

de recurs.

Prin prisma art. 432 alin. (4) din Codul de procedură civilă, instanța de recurs

poate interveni în materia probațiunii doar sub aspect procedural și anume dacă se

invocă că instanța de apel a apreciat în mod arbitrar probele, încălcând în mod

flagrant regulile de apreciere a probelor stabilite în art. 130 din Codul de procedură

civilă.

Din recursul declarat nu rezultă că instanța a apreciat arbitrar probele.

În acest sens Curtea Europeană a Drepturilor Omului în jurisprudența sa

constantă statuează că, dreptul de acces la instanțe nu este absolut. Există limitări

6

implicit admise (Golder împotriva Regatului Unit, p.38; Stanev împotriva

Bulgariei (MC), p. 230). Acesta este în special cazul condițiilor de admisibilitate a

unui recurs, întrucât prin însăși natura sa necesită o reglementare din partea

statului, care se bucură în această privință de o anumită marjă de apreciere (Luordo

împotriva Italiei, p. 85). Condițiile de admisibilitate ale unui recurs pot fi mai

stricte decât pentru un apel (Levages Prestations Services împotriva Franței, p. 45).

Curtea a mai reiterat că, modul de aplicare a articolului 6 procedurilor în fața

instanțelor ierarhic superioare depinde de caracteristicile speciale ale procedurilor

respective; trebuie ținut cont de totalitatea procedurilor în sistemul de drept

național și de rolul instanțelor ierarhic superioare în acest sistem (a se vedea Botten

v. Norway, hotărâre din 19 februarie 1996, Reports 1996-I, p. 141, § 39).

La fel, conform jurisprudenței Curții, procedurile cu privire la admisibilitatea

căii de atac și procedurile care implică doar chestiuni de drept, și nu chestiuni de

fapt pot fi conforme cu cerințele articolului 6 § 1 (a se vedea Helmers c. Suediei 9

octombrie 1991, § 31, Seria A, nr. 212-A).

În conformitate cu art. 440 alin. (1) din Codul de procedură civilă, în cazul în

care se constată existența unuia din temeiurile prevăzute la art. 433, completul din

3 judecători decide în mod unanim, printr-o încheiere motivată irevocabilă, asupra

inadmisibilității recursului. Încheierea se emite conform prevederilor art. 270 și nu

conține nici o referire cu privire la fondul recursului.

Avînd în vedere cele expuse mai sus, recursul declarat de Musteață Ruslan,

reprezentat de avocatul Munteanu Violina, nu se încadrează în temeiurile prevăzute

la art. 432 alin. (2), (3) și (4) din Codul de procedură civilă și, drept urmare, este

inadmisibil.

În conformitate cu art. 270, art. 433 lit. a) și art. 440 alin. (1) din Codul de

procedură civilă, completul Colegiului Civil, Comercial și de Contencios

Administrativ al Curții Supreme de Justiție

d i s p u n e :

Se declară inadmisibil recursul înaintat de Musteață Ruslan, reprezentat de

avocatul Munteanu Violina.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Dumitru Mardari

judecătorii Mariana Pitic

Victor Burduh

7