2ra-1742/21 — încasarea pensiei de întreținere pentru copilul minor

Dosarul nr. 2ra-1742/21

Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Centru (jud. M. Țurcan)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud. M. Anton, V. Negru, I. Secrieru)

ÎNCHEIERE

08 decembrie 2021 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele completului, judecătorul Ala Cobăneanu

judecătorii Dumitru Mardari

Mariana Pitic

examinând chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de către Stepan

Russu, reprezentat de avocații Olga Secrieru și Vitalie Enachi,

în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de către Tatiana Dediu

împotriva lui Stepan Russu cu privire la încasarea pensiei de întreținere pentru copilul

minor,

împotriva deciziei din 16 septembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău, prin care a

fost admis apelul declarat de Tatiana Dediu, reprezentată de avocatul Constantin Chira

și a fost modificată hotărârea din 17 martie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru,

constată:

La data de 21 iulie 2020, Tatiana Dediu a depus cerere de chemare în judecată

împotriva lui Stepan Russu cu privire la încasarea pensiei de întreținere pentru copilul

minor.

În motivarea acțiunii reclamanta a invocat că la 04 septembrie 2009 a încheiat

căsătoria cu pârâtul și la XXXXX s-a născut copilul XXXXX. La 21 iulie 2016 căsătoria

a fost desfăcută.

A susținut că, la desfacerea căsătoriei, au convenit că Russu Stepan să achite

lunar pensia de întreținere pentru copilul minor în mărime de 3500 de lei. Însă, pârâtul

nu și-a executat în modul corespunzător obligația de părinte și a achitat doar periodic

pensia respectivă, ba chiar în cuantum mai mic decât cel stabilit inițial.

Reclamanta a menționat că prima achitare a pensiei de întreținere a copilului minor

efectuată de pârât a avut loc abia la data de 08 octombrie 2018 în sumă de 3 500 de lei.

Ulterior, Stepan Russu a redus unilateral cuantumul pensiei convenit inițial și la

1

07 noiembrie 2018 a achitat doar suma de 2500 de lei, la 10 decembrie 2018 - 2000 de

lei și la 17 mai 2019 – 1000 de lei, fapt confirmat prin extrasul din contul bancar.

Astfel, Tatiana Dediu a declarat că Stepan Russu nu achită pensia de întreținere

pentru copilul minor în mod regulat, dar la intervale mari de timp, doar la solicitarea

insistentă a dânsei și doar atunci când este nevoie urgent de achitat cheltuieli obligatorii

în interesele copilului lor comun (școală, tratamente, activități extracurriculare).

A afirmat că cele mai mari cheltuieli necesare a fi efectuate lunar pentru copilul

minor XXXXX sunt cele legate de școală, activități extracurriculare (școala de hipism,

lecții suplimentare de matematică și limba română), hrană, îmbrăcăminte și deja

cheltuieli zilnice, săptămânale, lunare care sunt necesare pentru creșterea și educarea

normală a unui copil minor, în special de genul feminin (excursii, divertisment, distracții

pentru copil etc.). În total, cheltuielile lunare pentru întreținerea copilului minor în mun.

Chișinău variază între 6000 -7000 de lei lunar.

Reclamanta a indicat că veniturile pe care le obține nu sunt suficiente pentru a

întreține în modul corespunzător copilul minor, fiind necesară și contribuția regulată a

pârâtului.

A notat că la moment, deține informația oficială că pârâtul are un salariu lunar în

mărime de 1 368,00 RON , ceea constituie la data adresării cu prezenta acțiune suma

aproximativă de 5 500 de lei MDL. Salariul oficial al pârâtului nu corespunde cu cel

real și cunoaște cu certitudine că acesta este mult mai mare decât cel oficial, Stepan

Russu activând în funcție de șofer de transport internațional. Astfel, cunoaște că salariul

real al pârâtului este de aproximativ 15 000 de lei MDL, în lunile mai bune/reușite

salariul fiind și mai mare.

Reclamanta a solicitat încasarea din contul lui Russu Stepan în beneficiul său a

pensiei pentru întreținerea copilului minor XXXXX în mărime de 3 500 de lei lunar,

începând cu data desfacerii căsătoriei – 26 iulie 2016 și până la atingerea de către copil

a vârstei majoratului, luând în calcul achitările efectuate de către Russu Stepan în

perioada 08 octombrie 2018 – 20 iulie 2020 în valoare totală de 35 624,06 lei.

Prin hotărârea din 17 martie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, acțiunea

depusă de Dediu Tatiana a fost admisă parțial și s-a încasat de la Russu Stepan în

beneficiul Tatianei Dediu pensia de întreținere pentru copilul minor XXXXX, în sumă

fixă în mărime de 2200 de lei, lunar, începând cu data de 21 iulie 2020 și până la

atingerea majoratului de către copil. S-a încasat de la Russu Stepan în beneficiul

Tatianei Dediu suma de 4000 de lei cu titlu de cheltuieli de asistență juridică. În rest,

acțiunea a fost respinsă ca nefondată.

La 15 aprilie 2021 Tatiana Dediu, reprezentată de avocatul Chira Constantin, a

declarat apel împotriva hotărârii din 17 martie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul

Centru, solicitând admiterea apelului și casarea/modificarea hotărârii instanței de fond,

cu emiterea unei hotărâri noi prin care acțiunea să fire admisă integral și să fie încasate

pensia de întreținere în mărime de 3500 de lei lunar, începând cu data desfacerii

căsătoriei – 26 iulie 2016 și până la atingerea de către copil a vârstei majoratului și

2

cheltuielile de asistență juridică în mărime de 5000 de lei.

Prin decizia din 16 septembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău, a fost admis apelul

declarat de Tatiana Dediu, reprezentată de avocatul Chira Constantin și a fost modificată

hotărârea din 17 martie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru în partea

cuantumului pensiei de întreținere, prin majorarea cuantumului pensiei de întreținere

pentru copilul minor XXXXX de la 2200 de lei până la 3500 de lei. În rest, hotărârea

primei instanțe a fost menținută.

Pentru a decide astfel, instanța de apel a reținut că prin stabilirea cuantumului

pensiei de întreținere în mărime de 2200 lei lunar, reclamanta ar fi pusă într-o situație

materială mai defavorabilă față de pârât, or, copilul minor a fost lăsat în grija,

întreținerea și educația exclusivă a mamei. Prin urmare, cuantumul pensiei de întreținere

încasat prin hotărârea primei instanțe în mărime de 2200 lei lunar, este unul minor în

raport cu cheltuielile necesare unei dezvoltări armonioase și sănătoase a copilului, pe

când suma de 3500 de lei corespunde stării materiale și familiale a părților.

Astfel, instanța de apel, în susținerea concluziei enunțate, a menționat că la

stabilirea cuantumului pensiei de întreținere pentru copilul minor, prima instanță urma

să țină cont și de dispozițiile art. 58 alin. (1) și art. 74 alin. (1) din Codul familiei, care

expres prevăd că părinții au drepturi și obligații egale față de copii, indiferent de faptul

dacă copiii sunt născuți în căsătorie sau în afara ei, dacă locuiesc împreună cu părinții

sau separat.

Totodată, Curtea de Apel Chișinău a considerat că instanța de fond corect a

dispus încasarea pensiei de întreținere începând cu data de 21 iulie 2020 - data adresării

în instanța de judecată și până la atingerea majoratului de către copil. Or, pentru a fi în

măsură de a pretinde determinarea restanței la pensia de întreținere, între creditorul și

debitorul prestației urmează a fi încheiat un contract în acest sens în formă scrisă și

autentificat notarial, pe când din materialele cauzei, cât și din explicațiile părților, se

constată lipsa unui contract privind plata pensiei de întreținere încheiat între Dediu

Tatiana și Russu Stepan. Prin urmare, reclamanta nu este în măsură să pretindă

determinarea și plata restanței la pensie pentru perioada anterioară adresării cu prezenta

acțiune.

La data de 29 septembrie 2021 Stepan Russu, reprezentat de avocații Olga

Secrieru și Vitalie Enachi, a declarat recurs împotriva deciziei instanței de apel,

solicitând admiterea recursului, casarea deciziei instanței de apel și menținerea hotărârii

primei instanțe.

În motivarea recursului, s-a invocat că instanța de apel nu a aplicat legea care

trebuia să fie aplicată, a interpretat în mod eronat legea și a apreciat arbitrar probele.

Au indicat că instanța de apel a ignorat prevederile art. 76 alin. (2) din Codul

familiei, potrivit cărora cuantumul pensiei de întreținere pentru copilul minor se

determină de instanța judecătorească, ținându-se cont de starea materială și familială a

părților. Conform art. 58 alin. (1) din Codul familiei, părinții au drepturi și obligații

egale față de copii. Astfel, având în vedere că intimata deține un salariu de aproximativ

3

4800 de lei lunar, aceasta nicidecum nu ar putea contribui la întreținerea copilului în

mod egal, iar, pensia de întreținere ar fi cu mult împovărătoare atât pentru Tatiana

Dediu, cât și pentru Stepan Russu.

Reprezentanții recurentului au menționat că, la adoptarea unei decizii de majorare

a cuantumului pensiei de întreținere, instanța de apel urma să analizeze prin prisma stării

materiale și șansele de executare a unei asemenea hotărâri, fapt ignorat de Curtea de

Apel Chișinău. Mai mult ca atât, instanța de apel nu și-a motivat concluzia privind

majorarea cuantumului pensiei de întreținere încasat de prima instanță.

În conformitate cu art. 434 alin. (1) din Codul de procedură civilă, recursul se

declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau deciziei integrale, dacă

legea nu prevede altfel.

Curtea de Apel Chișinău a pronunțat decizia contestată la data de 16 septembrie

2021.

Materialele cauzei atestă că la 08 octombrie 2021, decizia motivată a instanței de

apel a fost expediată în adresa lui Stepan Russu și a avocatului Olga Secrieru (f.d. 197),

însă, lipsesc date cu privire la recepționarea acesteia.

Astfel, recursul declarat la 29 septembrie 2021, este în termen.

La 18 octombrie 2021, copia recursului a fost expediată în adresa intimatei

Tatiana Dediu, cu înștiințarea despre depunerea referinței (f.d. 212).

Referință nu a fost depusă.

Examinând temeiurile recursului în raport cu materialele cauzei civile, Completul

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

consideră că, recursul este inadmisibil din următoarele motive.

În conformitate cu art. 432 din Codul de procedură civilă, părțile și alți

participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea

esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept

procedural.

Se consideră că normele de drept material au fost încălcate sau aplicate eronat în

cazul în care instanța judecătorească:

a) nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată;

b) a aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată;

b1) a aplicat o lege care a fost declarată neconstituțională;

c) a interpretat în mod eronat legea;

d) a aplicat în mod eronat analogia legii sau analogia dreptului.

Se consideră că normele de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat

în cazul în care:

a) cauza a fost judecată de un judecător care nu avea dreptul să participe la

judecarea ei;

b) cauza a fost judecată în absența unui participant la proces căruia nu i s-a

comunicat locul, data și ora ședinței de judecată;

4

c) în judecarea cauzei au fost încălcate regulile privind limba de desfășurare a

procesului;

d) instanța a soluționat problema drepturilor unor persoane care nu au fost

implicate în proces;

e) în dosar lipsește procesul-verbal al ședinței de judecată;

f) hotărârea a fost pronunțată cu încălcarea competenței jurisdicționale.

Săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la alin. (3) constituie temei de

declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut

duce la soluționarea greșită a cauzei sau în cazul în care instanța de recurs consideră că

aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care

erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

Temeiurile prevăzute la alin. (3) se iau în considerare de către instanță din oficiu.

În conformitate cu art. 433 lit. a) din Codul de procedură civilă, cererea de recurs

se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile

prevăzute la art. 432 alin.(2), (3) și (4).

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de Stepan Russu, reprezentat de

avocații Olga Secrieru și Vitalie Enachi nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art.

432 alin. (2), (3) și (4) din Codul de procedură civilă.

Prin urmare, argumentele invocate în recurs nu denotă încălcarea esențială sau

aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural de

către instanța de apel, respectiv, nu constituie temei de casare a deciziei recurate.

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție reține că recursul exercitat asupra deciziilor instanțelor de apel are

caracter nedevolutiv și controlul judiciar se circumscrie doar asupra problemelor de

drept material și procedural, verificându-se în exclusivitate doar legalitatea deciziei, dar

nu și temeinicia ei în fapt.

În acest context, Completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție menționează și faptul că, procedura

admisibilității constă în verificarea faptului dacă motivele invocate în recurs se

încadrează în cele prevăzute în art. 432 alin. (2), (3) și (4) din Codul de procedură civilă.

Totodată, Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție relevă că, conform jurisprudenței CEDO, recursurile trebuie

să fie efective, adică să fie capabile să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere, la

fel recursul trebuie să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri (cauza

Rebai și alții contra Franței, 25 februarie 1995), pe când în recursul declarat de Stepan

Russu, reprezentat de avocații Olga Secrieru și Vitalie Enachi, asemenea aspecte nu se

regăsesc.

Astfel, din considerentele menționate, Completul Colegiului civil, comercial și

de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a

5

considera recursul declarat de Stepan Russu, reprezentat de avocații Olga Secrieru și

Vitalie Enachi, ca inadmisibil.

În conformitate cu art. 431 alin. (2), 433 lit. a) și 440 alin. (1) din Codul de

procedură civilă, Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

dispune:

Recursul declarat de Stepan Russu, reprezentat de avocații Olga Secrieru și

Vitalie Enachi, se consideră inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Ala Cobăneanu

judecătorii Dumitru Mardari

Mariana Pitic

6