2ra-1257/21 — cu privire la încasarea pensiei de întreținere pentru copilul minor și a cheltuielilor de judecată

Dosarul nr. 2ra-1257/21

Prima instanță: Judecătoria Chișinău sediul Centru (jud. A. Ojoga)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud. M. Guzun, I. Dutca, A. Malîi)

ÎNCHEIERE

13 octombrie 2021 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele completului, judecătorul Ala Cobăneanu

Judecătorii Dumitru Mardari

Mariana Pitic

examinând chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de Sergiu

Panciu, reprezentat de avocatul Denis Staruș

în cauza civilă la cererea de chemare în judecată a Tatianei Raischi împotriva

lui Sergiu Panciu cu privire la încasarea penisiei de întreținere pentru copilul minor

și a cheltuielilor de judecată

împotriva deciziei din 17 martie 2021 a Curții de Apel Chișinău, prin care a

fost respins apelul declarat de Sergiu Panciu și menținută hotărârea din 22 iunie 2020

a Judecătoriei Chișinău sediul Centru, prin care acțiunea a fost admisă parțial

constată:

La 2 octombrie 2019, Tatiana Raischi a depus cerere de chemare în judecată

împotriva lui Sergiu Panciu cu privire la încasarea penisiei de întreținere pentru

copilul minor și a cheltuielilor de judecată.

În motivarea acțiunii a invocat că prin hotărârea din 8 aprilie 2009 a

Judecătoriei Rîșcani mun.Chișinău, a fost desfăcută căsătoria dintre Tatiana (Panciu)

Raischi și Sergiu Panciu și determinat domiciliul copilului minor XXXXX XXXXX,

născut la XXXXX, cu mama.

Pensia de întreținere pentru copilul minor nu a fost încasată prin hotărârea din

8 aprilie 2009 a Judecătoriei Rîșcani mun. Chișinău, fiind achitată benevol de Sergiu

Panciu.

A menționat că în prezent Sergiu Panciu nu își îndeplenește obligațiunile

părintești în privința întreținerii copilului lor și are restanță la plățile periodice.

A indicat că deoarece Sergiu Panciu nu este angajat oficial în câmpul muncii

și are venituri neregulate, în conformitate cu prevederile art.76 Codul familiei, acesta

urmează să achite cuantumul pensiei de întreținere într-o sumă bănească fixă plătită

lunar.

1

A evidențiat că conform informației de pe pagina-web a Biroului Național de

Statistică al RM, în trimestrul II 2019, câștigul salarial mediu lunar pe țară a

constituit 7 302,6 de lei.

Având în vedere prevederile art. 75 alin.(1) și 104 alin. (5) Codul familiei, a

considerat că cuantumul pensiei de întreținere pentru un copil urmează să fie

determinat în mărime de 1 825 lei, reieșind din următoarele calcule: 7 302,6 : 4 =

1 825,65 lei.

Această rezultă și din informația Biroului Național de Statistică al RM privind

minimul de existență pentru copii, potrivit căreia în semestrul I 2019 minimul de

existență pentru copii constituie în medie 1 927,7 lei lunar, cu diferențiere a acestui

indicator în dependență de vârsta copilului, de la 753 de lei pentru un copil în vârstă

de până la 1 an și până la 2 198,8 de lei pentru un copil în vârstă de 7 - 17 ani.

Și-a întemeiat pretențiile în baza dispozițiilor art. 58, 74, 75, 76, 97, 98, 104

alin. (5) Codul familiei, art. 166-167, 206 alin. (1), 82, 90 lit. i), 94 CPC.

A solicitat admiterea acțiunii, încasarea din contul lui Sergiu Panciu în

beneficiul său a pensiei de întreținere pentru copilul minor XXXXX XXXXX,

născut la XXXXX, în mărime de 1825 de lei lunar și a cheltuielilor de judecată.

Prin hotărârea din 22 iunie 2020 a Judecătoriei Chișinău sediul Centru,

acțiunea a fost admisă parțial.

Au fost încasate din contul lui Sergiu Panciu în beneficiul Tatianei Raischi

pensia pentru întreținerea copilului minor XXXXX XXXXX, născut la XXXXX, în

mărime de 1500 de lei lunar, începând cu 2 octombrie 2019 și până la atingerea

majoratului copilului minor sau schimbarea situației materiale a părților și suma de

2000 de lei cu titlu de cheltuieli pentru asistența juridică.

În rest, pretențiile au fost respinse ca neîntemeiate.

A fost încasată de la Sergiu Panciu în beneficiul statului taxa de stat în mărime

de 540 de lei și a cheltuielilor suportate de instanța de judecată în legătură cu

soluționarea cauzei în mărime de 29,30 de lei.

Prin decizia din 17 martie 2021 a Curții de Apel Chișinău, a fost respins apelul

declarat de Sergiu Panciu și menținută hotărârea din 22 iunie 2020 a Judecătoriei

Chișinău sediul Centru.

Întru consolidarea soluției adoptate, instanțele de judecată ierarhic inferioare

au stabilit că potrivit informației Biroului Național de Statistică, minimum de

existență pentru copii cu vârsta cuprinsă între 7-17 ani, în sate, în anul 2019, a

constituit în medie suma de 2115,60 de lei, din care considerente au concluzionat

despre necesitatea încasării din contul lui Sergiu Panciu în beneficiul Tatianei

Raischi a pensiei de întreținere pentru copilul minor în mărime de 1500 de lei lunar,

întrucât întreținerea copilului urmează a fi asigurată de ambii părinți și nu se impune

a fi asigurată de una din părți.

Totodată, instanța de apel a apreciat neîntemeiat argumentul lui Sergiu Panciu

precum că pensia de întreținere pentru copilul minor XXXXX XXXXX urma a fi

încasată în mărime de jumătate din 1/3 din venitul lui Sergiu Panciu.

Și asta deoarece, existența unui alt copil minor aflat la întreținerea lui Sergiu

Panciu, precum și faptul angajării lui Sergiu Panciu în cadrul SRL „Archidesign

2

Projects” din data de 28 decembrie 2020 până în prezent, cu un salariu brut de 4500

de lei, nu justifică încasarea a jumătate din 1/3 din venitul obținut de acesta.

Or, în situația încasării pensiei pentru întreținerea copilului minor într-o cotă

procentuală din salariu și alte venituri, aceasta ar fi fost încasată în mărime de ¼ din

salariu și alte venituri și nu în mărime de 1/3.

Pe când, în speță, stabilirea pensiei de întreținere a copilului minor conform

art. 75 alin. (1) Codul familiei, în cotă procentuală de ¼ din salariu de 4500 de lei

brut, ar leza substanțial interesele superioare ale copilului minor XXXXX XXXXX,

care trebuie să se bucure de dezvoltare intelectuală, spirituală și socială

corespunzătoare, fapt care a condiționat stabilirea unei pensii în mărime fixă.

La 15 iunie 2021, prin intermediul oficiului poștal, Sergiu Panciu, reprezentat

de avocatul Denis Staruș a declarat recurs împotriva deciziei din 17 martie 2021 a

Curții de Apel Chișinău, prin care a solicitat admiterea recursului, casarea deciziei

instanței de apel și a hotărârii primei instanțe în partea încasării pensiei de întreținere

a copilului minor în mărime de 1500 de lei, cu emiterea unei noi decizii în această

parte, prin care cuantumul pensiei de întreținere a copilului minor XXXXX XXXXX

să fie încasat în cuantum de jumătate din 1/3 din toate veniturile, cu încasarea din

contul Tatianei Raischi în beneficiul lui a tuturor cheltuielilor de judecată.

În motivarea recursului a invocat dezacordul cu decizia instanței de apel și a

hotărârii primei instanțe în partea contestată, considerând-le ca ilegale și

neîntemeiate.

A obiectat că Tatiana Raischi solicitând încasarea pensiei de întreținere a

copilului minor XXXXX XXXXX, în mărime fixă, nu a demonstrat că dânsul nu are

venituri, nici salariu, precum și imposibilitatea încasării unei cote din salariu, fapt

obligatoriu în cazul solicitării pensiei în cuantum fix.

Cu referire la prevederile art. 75 alin. (1) Codul familiei, a menționat că

deoarece mai are la întreținere și un copil minor din a doua căsătorie, precum și

faptul că dânsul este angajat în câmpul muncii și dispune de salariu stabil, instanțele

de judecată ierarhic inferioare urmau să încaseze forțat pensia de întreținere a

copilului minor XXXXX XXXXX în mărime de jumătate din 1/3 din toate veniturile

lui, cealaltă jumătate fiind destinată celui de-al doilea copil.

La 23 iulie 2021, în adresa Tatianei Raischi a fost expediată copia cererii de

recurs depusă de Sergiu Panciu, reprezentat de avocatul Denis Staruș, cu înștiințarea

despre necesitatea depunerii referinței, fapt ce se confirmă prin scrisoarea de însoțire

anexată la materialele dosarului (f. d. 134), fiind recepționată de către Tatiana

Raischi la data de 28 iulie 2021, ceea ce se atestă prin avizul de recepție anexat la

actele cauzei (f. d. 136).

Până la data stabilită pentru examinarea chestiunii privind admisibilitatea

recursului, în adresa Curții Supreme de Justiție, careva referințe nu au parvenit.

În conformitate cu art. 434 alin. (1) CPC, recursul se declară în termen de

2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale, dacă legea nu prevede

altfel.

3

Din materialele dosarului rezultă că copia deciziei recurate a fost expediată la

30 aprilie 2021, la adresa poștei electronice a avocatului recurentului, Denis Staruș,

fapt ce se confirmă prin extrasul din poșta electronică (f. d. 121).

Astfel, se constată că recurentul s-a conformat prevederilor legale și a declarat

recursul la 15 iunie 2021, în termenul legal.

Examinând temeiurile recursului declarat de Sergiu Panciu, reprezentat de

avocatul Denis Staruș, completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră recursul drept inadmisibil din

următoarele considerente.

În conformitate cu art. 432 alin. (1) CPC, părțile și alți participanți la proces

sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau

aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural.

Alineatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se

consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate sau

aplicate eronat, iar alin. (4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele indicate

la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în

care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a cauzei sau în cazul

în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța

judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea

drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

Conform prevederilor art. 433 lit. a) CPC, cererea de recurs se consideră

inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la

art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC.

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de Sergiu Panciu, reprezentat de

avocatul Denis Staruș, nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2),

(3) și (4) CPC.

Astfel, argumentele invocate în recursul declarat se referă la dezacordul

recurentului cu soluția pronunțată de către instanța de apel, însă nu relevă încălcarea

esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material, respectiv nu constituie

temei de casare a deciziei contestate.

Totodată, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție reține că recursul exercitat conform secțiunii a II-a are

caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procedural,

verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia ei în fapt.

În acest context, completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție reiterează și faptul că procedura

admisibilității constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se

încadrează în cele prevăzute în art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC.

Distinct de aceste constatări, completul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție precizează că, în contextul

normelor procedurale din Secțiunea a II-a, Capitolul XXXVIII CPC, instanța de

recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de către instanțele de fond și de

apel. Forța atribuită unei probe sau alteia, coraportul dintre probe, suficiența

4

probelor și concluziile făcute în urma probațiunii sunt în afara controlului instanței

de recurs.

Prin prisma art. 432 alin. (4) CPC, instanța de recurs poate interveni în materia

probațiunii doar sub aspect procedural și anume dacă se invocă că instanța de apel a

apreciat în mod arbitrar probele, încălcând în mod flagrant regulile de apreciere a

probelor stabilite în art. 130 CPC, însă, din recursul declarat nu rezultă argumentul

privind încălcarea flagrantă a regulilor de apreciere a probelor.

În acest sens, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a relevat în

jurisprudența sa constantă, rezultând din prevederile art. 6 § 1 din Convenția

Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, că

nu se impune motivarea în detaliu a unei decizii prin care o instanță de recurs,

întemeindu-se pe dispoziții legale specifice, respinge recursul declarat împotriva

sentinței pronunțate de o instanță inferioară, ca fiind lipsit de șanse de succes (cauza

Rebai și alții contra Franței, Comisia Europeană a Drepturilor Omului,

25 februarie 1995, nr. 26561/1995).

În circumstanțele menționate, completul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție conchide că recursul declarat

de Sergiu Panciu, reprezentat de avocatul Denis Staruș urmează a fi considerat ca

inadmisibil.

În conformitate cu art. 433 lit. a), 440 alin. (1) CPC, completul Colegiului

civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

dispune:

Se consideră inadmisibil recursul declarat de Sergiu Panciu, reprezentat de

avocatul Denis Staruș.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Ala Cobăneanu

Judecătorii Dumitru Mardari

Mariana Pitic

5