2ra-1257/21 — cu privire la încasarea pensiei de întreținere pentru copilul minor și a cheltuielilor de judecată
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- cu privire la încasarea pensiei de întreţinere pentru copilul minor şi a cheltuielilor de judecată
- Temei legal
- temeiurile declarării recursului
2ra-1257/21 — cu privire la încasarea pensiei de întreținere pentru copilul minor și a cheltuielilor de judecată (Curtea Supremă de Justiție, 2021)
Dosarul nr. 2ra-1257/21 Prima instanță: Judecătoria Chișinău sediul Centru (jud. A. Ojoga) Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud. M. Guzun, I. Dutca, A. Malîi) ÎNCHEIERE 13 octombrie 2021 mun.
Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție în componența: Președintele completului, judecătorul Ala Cobăneanu Judecătorii Dumitru Mardari Mariana Pitic examinând chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de Sergiu Panciu, reprezentat de avocatul Denis Staruș în cauza civilă la cererea de chemare în judecată a Tatianei Raischi împotriva lui Sergiu Panciu cu privire la încasarea penisiei de întreținere pentru copilul minor și a cheltuielilor de judecată împotriva deciziei din 17 martie 2021 a Curții de Apel Chișinău, prin care a fost respins apelul declarat de Sergiu Panciu și menținută hotărârea din 22 iunie 2020 a Judecătoriei Chișinău sediul Centru, prin care acțiunea a fost admisă parțial constată: La 2 octombrie 2019, Tatiana Raischi a depus cerere de chemare în judecată împotriva lui Sergiu Panciu cu privire la încasarea penisiei de întreținere pentru copilul minor și a cheltuielilor de judecată.
În motivarea acțiunii a invocat că prin hotărârea din 8 aprilie 2009 a Judecătoriei Rîșcani mun.Chișinău, a fost desfăcută căsătoria dintre Tatiana (Panciu) Raischi și Sergiu Panciu și determinat domiciliul copilului minor XXXXX XXXXX, născut la XXXXX, cu mama. Pensia de întreținere pentru copilul minor nu a fost încasată prin hotărârea din 8 aprilie 2009 a Judecătoriei Rîșcani mun. Chișinău, fiind achitată benevol de Sergiu Panciu. A menționat că în prezent Sergiu Panciu nu își îndeplenește obligațiunile părintești în privința întreținerii copilului lor și are restanță la plățile periodice. A indicat că deoarece Sergiu Panciu nu este angajat oficial în câmpul muncii și are venituri neregulate, în conformitate cu prevederile art.76 Codul familiei, acesta urmează să achite cuantumul pensiei de întreținere într-o sumă bănească fixă plătită lunar.
1 A evidențiat că conform informației de pe pagina-web a Biroului Național de Statistică al RM, în trimestrul II 2019, câștigul salarial mediu lunar pe țară a constituit 7 302,6 de lei. Având în vedere prevederile art. 75 alin.(1) și 104 alin. (5) Codul familiei, a considerat că cuantumul pensiei de întreținere pentru un copil urmează să fie determinat în mărime de 1 825 lei, reieșind din următoarele calcule: 7 302,6 : 4 = 1 825,65 lei. Această rezultă și din informația Biroului Național de Statistică al RM privind minimul de existență pentru copii, potrivit căreia în semestrul I 2019 minimul de existență pentru copii constituie în medie 1 927,7 lei lunar, cu diferențiere a acestui indicator în dependență de vârsta copilului, de la 753 de lei pentru un copil în vârstă de până la 1 an și până la 2 198,8 de lei pentru un copil în vârstă de 7 - 17 ani.
Și-a întemeiat pretențiile în baza dispozițiilor art. 58, 74, 75, 76, 97, 98, 104 alin. (5) Codul familiei, art. 166-167, 206 alin. (1), 82, 90 lit. i), 94 CPC. A solicitat admiterea acțiunii, încasarea din contul lui Sergiu Panciu în beneficiul său a pensiei de întreținere pentru copilul minor XXXXX XXXXX, născut la XXXXX, în mărime de 1825 de lei lunar și a cheltuielilor de judecată. Prin hotărârea din 22 iunie 2020 a Judecătoriei Chișinău sediul Centru, acțiunea a fost admisă parțial. Au fost încasate din contul lui Sergiu Panciu în beneficiul Tatianei Raischi pensia pentru întreținerea copilului minor XXXXX XXXXX, născut la XXXXX, în mărime de 1500 de lei lunar, începând cu 2 octombrie 2019 și până la atingerea majoratului copilului minor sau schimbarea situației materiale a părților și suma de 2000 de lei cu titlu de cheltuieli pentru asistența juridică.
În rest, pretențiile au fost respinse ca neîntemeiate. A fost încasată de la Sergiu Panciu în beneficiul statului taxa de stat în mărime de 540 de lei și a cheltuielilor suportate de instanța de judecată în legătură cu soluționarea cauzei în mărime de 29,30 de lei. Prin decizia din 17 martie 2021 a Curții de Apel Chișinău, a fost respins apelul declarat de Sergiu Panciu și menținută hotărârea din 22 iunie 2020 a Judecătoriei Chișinău sediul Centru.
Întru consolidarea soluției adoptate, instanțele de judecată ierarhic inferioare au stabilit că potrivit informației Biroului Național de Statistică, minimum de existență pentru copii cu vârsta cuprinsă între 7-17 ani, în sate, în anul 2019, a constituit în medie suma de 2115,60 de lei, din care considerente au concluzionat despre necesitatea încasării din contul lui Sergiu Panciu în beneficiul Tatianei Raischi a pensiei de întreținere pentru copilul minor în mărime de 1500 de lei lunar, întrucât întreținerea copilului urmează a fi asigurată de ambii părinți și nu se impune a fi asigurată de una din părți. Totodată, instanța de apel a apreciat neîntemeiat argumentul lui Sergiu Panciu precum că pensia de întreținere pentru copilul minor XXXXX XXXXX urma a fi încasată în mărime de jumătate din 1/3 din venitul lui Sergiu Panciu.
Și asta deoarece, existența unui alt copil minor aflat la întreținerea lui Sergiu Panciu, precum și faptul angajării lui Sergiu Panciu în cadrul SRL „Archidesign 2 Projects” din data de 28 decembrie 2020 până în prezent, cu un salariu brut de 4500 de lei, nu justifică încasarea a jumătate din 1/3 din venitul obținut de acesta. Or, în situația încasării pensiei pentru întreținerea copilului minor într-o cotă procentuală din salariu și alte venituri, aceasta ar fi fost încasată în mărime de ¼ din salariu și alte venituri și nu în mărime de 1/3. Pe când, în speță, stabilirea pensiei de întreținere a copilului minor conform art. 75 alin. (1) Codul familiei, în cotă procentuală de ¼ din salariu de 4500 de lei brut, ar leza substanțial interesele superioare ale copilului minor XXXXX XXXXX, care trebuie să se bucure de dezvoltare intelectuală, spirituală și socială corespunzătoare, fapt care a condiționat stabilirea unei pensii în mărime fixă.
La 15 iunie 2021, prin intermediul oficiului poștal, Sergiu Panciu, reprezentat de avocatul Denis Staruș a declarat recurs împotriva deciziei din 17 martie 2021 a Curții de Apel Chișinău, prin care a solicitat admiterea recursului, casarea deciziei instanței de apel și a hotărârii primei instanțe în partea încasării pensiei de întreținere a copilului minor în mărime de 1500 de lei, cu emiterea unei noi decizii în această parte, prin care cuantumul pensiei de întreținere a copilului minor XXXXX XXXXX să fie încasat în cuantum de jumătate din 1/3 din toate veniturile, cu încasarea din contul Tatianei Raischi în beneficiul lui a tuturor cheltuielilor de judecată. În motivarea recursului a invocat dezacordul cu decizia instanței de apel și a hotărârii primei instanțe în partea contestată, considerând-le ca ilegale și neîntemeiate.
A obiectat că Tatiana Raischi solicitând încasarea pensiei de întreținere a copilului minor XXXXX XXXXX, în mărime fixă, nu a demonstrat că dânsul nu are venituri, nici salariu, precum și imposibilitatea încasării unei cote din salariu, fapt obligatoriu în cazul solicitării pensiei în cuantum fix. Cu referire la prevederile art. 75 alin. (1) Codul familiei, a menționat că deoarece mai are la întreținere și un copil minor din a doua căsătorie, precum și faptul că dânsul este angajat în câmpul muncii și dispune de salariu stabil, instanțele de judecată ierarhic inferioare urmau să încaseze forțat pensia de întreținere a copilului minor XXXXX XXXXX în mărime de jumătate din 1/3 din toate veniturile lui, cealaltă jumătate fiind destinată celui de-al doilea copil.
La 23 iulie 2021, în adresa Tatianei Raischi a fost expediată copia cererii de recurs depusă de Sergiu Panciu, reprezentat de avocatul Denis Staruș, cu înștiințarea despre necesitatea depunerii referinței, fapt ce se confirmă prin scrisoarea de însoțire anexată la materialele dosarului (f. d. 134), fiind recepționată de către Tatiana Raischi la data de 28 iulie 2021, ceea ce se atestă prin avizul de recepție anexat la actele cauzei (f. d. 136). Până la data stabilită pentru examinarea chestiunii privind admisibilitatea recursului, în adresa Curții Supreme de Justiție, careva referințe nu au parvenit. În conformitate cu art. 434 alin. (1) CPC, recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale, dacă legea nu prevede altfel.
3 Din materialele dosarului rezultă că copia deciziei recurate a fost expediată la 30 aprilie 2021, la adresa poștei electronice a avocatului recurentului, Denis Staruș, fapt ce se confirmă prin extrasul din poșta electronică (f. d. 121). Astfel, se constată că recurentul s-a conformat prevederilor legale și a declarat recursul la 15 iunie 2021, în termenul legal. Examinând temeiurile recursului declarat de Sergiu Panciu, reprezentat de avocatul Denis Staruș, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră recursul drept inadmisibil din următoarele considerente. În conformitate cu art. 432 alin. (1) CPC, părțile și alți participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural.
Alineatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat, iar alin. (4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a cauzei sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului. Conform prevederilor art. 433 lit. a) CPC, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC.
Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de Sergiu Panciu, reprezentat de avocatul Denis Staruș, nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC. Astfel, argumentele invocate în recursul declarat se referă la dezacordul recurentului cu soluția pronunțată de către instanța de apel, însă nu relevă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei contestate. Totodată, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție reține că recursul exercitat conform secțiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procedural, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia ei în fapt.
În acest context, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție reiterează și faptul că procedura admisibilității constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele prevăzute în art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC. Distinct de aceste constatări, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție precizează că, în contextul normelor procedurale din Secțiunea a II-a, Capitolul XXXVIII CPC, instanța de recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de către instanțele de fond și de apel. Forța atribuită unei probe sau alteia, coraportul dintre probe, suficiența 4 probelor și concluziile făcute în urma probațiunii sunt în afara controlului instanței de recurs.
Prin prisma art. 432 alin. (4) CPC, instanța de recurs poate interveni în materia probațiunii doar sub aspect procedural și anume dacă se invocă că instanța de apel a apreciat în mod arbitrar probele, încălcând în mod flagrant regulile de apreciere a probelor stabilite în art. 130 CPC, însă, din recursul declarat nu rezultă argumentul privind încălcarea flagrantă a regulilor de apreciere a probelor.
În acest sens, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a relevat în jurisprudența sa constantă, rezultând din prevederile art. 6 § 1 din Convenția Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, că nu se impune motivarea în detaliu a unei decizii prin care o instanță de recurs, întemeindu-se pe dispoziții legale specifice, respinge recursul declarat împotriva sentinței pronunțate de o instanță inferioară, ca fiind lipsit de șanse de succes (cauza Rebai și alții contra Franței, Comisia Europeană a Drepturilor Omului, 25 februarie 1995, nr. 26561/1995). În circumstanțele menționate, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție conchide că recursul declarat de Sergiu Panciu, reprezentat de avocatul Denis Staruș urmează a fi considerat ca inadmisibil.
În conformitate cu art. 433 lit. a), 440 alin. (1) CPC, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție dispune: Se consideră inadmisibil recursul declarat de Sergiu Panciu, reprezentat de avocatul Denis Staruș. Încheierea este irevocabilă. Președintele completului, judecătorul Ala Cobăneanu Judecătorii Dumitru Mardari Mariana Pitic 5
Grupate prin similitudine semantică
Caută în toată jurisprudența, nu doar în această hotărâre.
Contul gratuit ridică limita la 40 de căutări pe zi, deschide căutarea semantică în română, rusă și engleză și 3 întrebări zilnice către asistentul AI. Fără card.