2ac-138/22 — cu privire la contestarea actului administrativ
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- cu privire la contestarea actului administrativ
- Temei legal
- competenţa jurisdicţională pentru acţiunea în contencios administrativ
2ac-138/22 — cu privire la contestarea actului administrativ (Curtea Supremă de Justiție, 2022)
Dosarul nr. 2ac-138/22
2-22064563-01-2cc-15062022
ÎNCHEIERE
22 iunie 2022 mun. Chișinău
Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ
al Curții Supreme de Justiție
în componența:
Președintele ședinței, judecătorul Ala Cobăneanu
Judecătorii Nina Vascan
Nicolae Craiu
soluționând conflictul negativ de competență apărut între Judecătoria
Comrat sediul central și Curtea de Apel Comrat
în cauza de contencios administrativ la cererea de chemare în judecată a
Oficiului teritorial Comrat al Cancelariei de Stat împotriva Adunării Populare a
Găgăuziei cu privire la contestarea actului administrativ
constată:
La 10 mai 2022, Oficiul teritorial Comrat al Cancelariei de Stat a depus la
Judecătoria Comrat sediul central cerere de chemare în judecată împotriva
Adunării Populare a Găgăuziei cu privire la contestarea actului administrativ.
Întemeindu-și pretențiile în baza art. 20, 163 lit. a), 189 alin. (3), 196
alin. (1), 206 alin. (1) lit. e), 207 alin. (1), 211 și 224 alin. (1) lit. e) Cod
administrativ, a solicitat admiterea acțiunii și anularea în parte a Hotărârii
Adunării Populare a Găgăuziei nr. 48-ЧЗ/VII din 8 mai 2022 „Cu privire la
simbolurile sărbătorii „Ziua Victoriei în Marele Război pentru Apărarea Patriei”
din data de 9 mai 2022 pe teritoriul UTA Găgăuzia”, și anume a sintagmei
inserate la pct. 1 – „inclusiv combinarea culorilor negru și oranj”.
Prin încheierea din 20 mai 2022 a Judecătoriei Comrat sediul central, a fost
strămutată după competență acțiunea la Curtea de Apel Comrat.
Prin încheierea din 8 iunie 2022 a Curții de Apel Comrat, a fost declinată
competența Curții de Apel Comrat de la examinarea cauzei, constatată existența
conflictului negativ de competență dintre Curtea de Apel Comrat și Judecătoria
Comrat, transmisă cauza Curții Supreme de Justiție pentru soluționarea
conflictului negativ de competență și suspendat procesul la examinarea cauzei
până la soluționarea conflictului de competență.
Studiind materialele dosarului, completul specializat pentru examinarea
acțiunilor în contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că
1
competentă să examineze prezenta acțiune de contencios administrativ este
Curtea de Apel Comrat, unde urmează a fi remisă, din următoarele considerente.
În conformitate art. 200 alin. (3) și (4) Cod administrativ, conflictul de
competență dintre judecătoriile din jurisdicția diferitor curți de apel, dintre o
judecătorie și o curte de apel sau dintre două curți de apel se soluționează de către
Curtea Supremă de Justiție. Conflictul de competență se soluționează fără citarea
participanților la proces, printr-o încheiere nesusceptibilă de recurs.
În corespundere cu art. 191 alin. (1) și (2) Cod administrativ, cu excepția
cazurilor prevăzute la alin. (2) și (3), judecătoriile soluționează în fond toate
acțiunile în contencios administrativ. Curțile de apel soluționează în primă
instanță acțiunile în contencios administrativ împotriva actelor administrative
normative, care nu se supun controlului de constituționalitate.
Pentru soluționarea conflictului de competentă apărut între Judecătoria
Comrat sediul central și Curtea de Apel Comrat, urmează de stabilit dacă obiectul
acțiunii în contencios administrativ, și anume Hotărârea Adunării Populare a
Găgăuziei nr. 48-ЧЗ/VII din 8 mai 2022 „Cu privire la simbolurile sărbătorii
„Ziua Victoriei în Marele Război pentru Apărarea Patriei” din data de 9 mai 2022
pe teritoriul UTA Găgăuzia”, care se solicită a fi anulată în parte, urmează a fi
apreciată drept act administrativ individual sau ca act administrativ normativ.
Din materialele cauzei rezultă că Oficiul teritorial Comrat al Cancelariei de
Stat a înaintat acțiunea cu privire la contestarea actului administrativ împotriva
Adunării Populare a Găgăuziei (f. d. 1-5).
Conform art. 7 din Legea nr. 344 din 23 decembrie 1994 privind statutul
juridic special al Găgăuziei (Gagauz-Yeri), Adunarea Populară a Găgăuziei este
autoritatea reprezentativă și legislativă a Găgăuziei, învestită cu dreptul de a
adopta acte normative, în limitele competenței sale.
În conformitate cu art. 7 Cod administrativ, autoritate publică se consideră
orice structură organizatorică sau organ instituită/instituit prin lege sau printr-un
alt act normativ, care acționează în regim de putere publică în scopul realizării
unui interes public.
În circumstanțele date, se deduce că Adunarea Populară a Găgăuziei este o
autoritate publică, care acționează în regim de putere publică în scopul realizării
unui interes public, la caz, Adunarea Populară a Găgăuziei acționează în
interesele tuturor cetățenilor care locuiesc în Unitatea Teritorială Autonomă
Găgăuzia (Gagauz-Yeri).
Prin urmare, acțiunea Oficiului teritorial Comrat al Cancelariei de Stat este
îndreptată împotriva unei autorități publice, în particular – Adunarea Populară a
Găgăuziei.
Totodată, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios
administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al
Curții Supreme de Justiție relevă că, în sensul art. 16 alin. (1), (2) din Legea
nr. 100 din 22 decembrie 2017 cu privire la actele normative, autoritățile
administrației publice centrale de specialitate și autoritățile publice autonome
emit sau aprobă, în condițiile legii, acte normative. Actele normative ale
autorităților administrației publice centrale de specialitate și ale autorităților
2
publice autonome sunt emise sau aprobate numai în temeiul și pentru executarea
legilor și a hotărârilor Parlamentului, a decretelor Președintelui Republicii
Moldova, a hotărârilor și ordonanțelor Guvernului. Actele normative respective
se limitează strict la cadrul stabilit de actele normative de nivel superior pentru
executarea cărora se emit sau se aprobă și nu pot contraveni prevederilor actelor
respective. În clauza de adoptare a actelor normative ale autorităților
administrației publice centrale de specialitate și ale autorităților publice autonome
se indică expres actul normativ superior în temeiul căruia acestea sunt emise sau
aprobate.
În conformitate cu art. 189 alin. (1) Cod administrativ, orice persoană care
revendică încălcarea unui drept al său prin activitatea administrativă a unei
autorități publice poate înainta o acțiune în contencios administrativ.
Potrivit art. 3 Cod administrativ, legislația administrativă are drept scop
reglementarea procedurii de înfăptuire a activității administrative și a controlului
judecătoresc asupra acesteia, în vederea asigurării respectării drepturilor și a
libertăților prevăzute de lege ale persoanelor fizice și juridice, ținându-se cont de
interesul public și de regulile statului de drept.
În concordanță cu art. 10 alin. (1) Cod administrativ, actul administrativ
individual este orice dispoziție, decizie sau altă măsură oficială întreprinsă de
autoritatea publică pentru reglementarea unui caz individual în domeniul
dreptului public, cu scopul de a produce nemijlocit efecte juridice, prin nașterea,
modificarea sau stingerea raporturilor juridice de drept public.
Conform art. 12 Cod administrativ, un act administrativ normativ este actul
juridic subordonat legii adoptat, aprobat sau emis de o autoritate publică în baza
prevederilor constituționale sau legale, care nu se supune controlului
constituționalității și stabilește reguli de aplicare obligatorii pentru un număr
nedeterminat de situații identice.
Din interpretarea juridică a normelor precitate rezultă că unul din
elementele distinctive ale actului administrativ normativ față de actul
administrativ individual rezidă în gradul de întindere a efectelor juridice pe care
acesta urmează să le genereze, după cum vizează un caz individual sau un număr
nedeterminat de situații identice.
Așadar, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios
administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al
Curții Supreme de Justiție evidențiază caracterul de putere publică a regimului în
care acționează autoritatea legislativă care a adoptat actul administrativ contestat,
ce acționează în scopul realizării unui interes public prin excelență, dar și acceași
natură a regimului juridic în care acționează organul sau instituția formată prin
actul administrativ contestat.
La caz, având în vedere că prin Hotărârea Adunării Populare a Găgăuziei
nr. 48-ЧЗ/VII din 8 mai 2022 „Cu privire la simbolurile sărbătorii „Ziua Victoriei
în Marele Război pentru Apărarea Patriei” din data de 9 mai 2022 pe teritoriul
UTA Găgăuzia”, au fost aprobate unele măsuri ce instituie un anumit tip de
conduită în contextul desfășurării evenimentelor dedicate sărbătorii Zilei
Victoriei, este indubitabil că actul administrativ nominalizat nu se adresează unor
3
destinatari expres determinați, ci prezintă un grad de generalitate mai mare,
respectiv vizează toate persoanele aflate pe teritoriul UTA Găgăuzia, care nu pot
fi individualizate și care reprezintă, în integralitatea lor, un cerc nedeterminat de
subiecți.
În același timp, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în
contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios
administrativ al Curții Supreme de Justiție, consideră ca neîntemeiat argumentul
Curții de Apel Comrat că Hotărârea Adunării Populare a Găgăuziei nr. 48-ЧЗ/VII
din 8 mai 2022 „Cu privire la simbolurile sărbătorii „Ziua Victoriei în Marele
Război pentru Apărarea Patriei” nu stabilește reguli de aplicare obligatorii pentru
un număr nedeterminat de situații identice, drept urmare obiectul contestării în
speță, este îndreptat spre reglementarea unui caz individual în domeniul dreptului
public, deoarece efectul juridic al actului contestat se răsfrânge doar asupra unei
singure celebrări a Zilei Victoriei din anul 2022.
În acest sens, se va nota că actul emis de Adunarea Populară a Găgăuziei
permite purtarea însemnelor descrise în ziua de 9 mai pe tot teritoriul Găgăuziei,
fără a fi indicate locațiile concrete.
Corespunzător, chiar dacă prin actul administrativ contestat, este vizată
doar o singură zi a anului 2022, cea de 9 mai, pentru această zi situațiile identice
pot fi nelimitate.
Distinct de aceste constatări, completul specializat pentru examinarea
acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de
contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție reține că acțiunea
contencios administrativ la cererea de chemare în judecată a Oficiului teritorial
Comrat al Cancelariei de Stat împotriva Adunării Populare a Găgăuziei cu privire
la contestarea actului administrativ constituie o acțiune de control normativ în
sensul art. 206 alin. (1) lit. e) Cod administrativ și, astfel, urmează a fi soluționată
în primă instanță de către Curtea de Apel Comrat, potrivit competenței
jurisdicționale.
În atare circumstanțe și luând în considerare că Hotărârea Adunării
Populare a Găgăuziei nr. 48-ЧЗ/VII din 8 mai 2022 „Cu privire la simbolurile
sărbătorii „Ziua Victoriei în Marele Război pentru Apărarea Patriei” din data de
9 mai 2022 pe teritoriul UTA Găgăuzia” reprezintă acea categorie de acte juridice
care stabilesc o conduită obligatorie, fiind un act de aplicabilitate repetată asupra
unor subiecți de drept nedeterminați, se constată competența Curții de Apel
Comrat de a judeca acțiunea de contencios administrativ la cererea de chemare în
judecată a Oficiului teritorial Comrat al Cancelariei de Stat împotriva Adunării
Populare a Găgăuziei cu privire la contestarea actului administrativ.
Din considerentul că un prim aspect al procesului echitabil este înfăptuirea
justiției de către „un tribunal învestit de lege”, adică în primul rând având
competență clar stabilită de legea națională și ținând cont de faptul că potrivit
art. 197 Cod administrativ, nimeni nu poate fi lipsit de dreptul judecării
procesului de către instanța în a cărei competență este dată prin lege cauza,
completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al
Curții Supreme de Justiție va soluționa conflictul negativ de competență, prin
4
constatarea competenței la examinarea și soluționarea cauzei nominalizate a
Curții de Apel Comrat.
În conformitate cu art. 191 alin. (2), 200 alin. (3), (4) și 230 Cod
administrativ, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios
administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al
Curții Supreme de Justiție
dispune:
Se constată competența Curții de Apel Comrat, la judecarea acțiunii de
contencios administrativ la cererea de chemare în judecată a Oficiului teritorial
Comrat al Cancelariei de Stat împotriva Adunarea Populară a Găgăuziei cu
privire la contestarea actului administrativ.
Cauza de contencios administrativ la examinarea acțiunii de contencios
administrativ la cererea de chemare în judecată a Oficiului teritorial Comrat al
Cancelariei de Stat împotriva Adunarea Populară a Găgăuziei cu privire la
contestarea actului administrativ, se remite conform competenței spre examinare
Curții de Apel Comrat.
Încheierea nu se supune niciunei căi de atac.
Președintele ședinței,
judecătorul Ala Cobăneanu
judecătorii Nina Vascan
Nicolae Craiu
5