3ra-729/21 — anularea actului administrativ cu caracter normativ

Dosarul nr. 3ra–729/21

Instanța de fond: Curtea de Apel Comrat (jud. D.S. Fujenco, Ș.T. Starciuc, L.I. Caraianu)

Î N C H E I E R E

28 iulie 2021 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție

în componență:

Președintele completului, judecătorul Tamara Chișca-Doneva

judecătorii Nina Vascan

Nicolae Craiu

examinând admisibilitatea recursurilor depuse de Adunarea Populară a Găgăuziei

și Guvernatorul (Bașcanul) Unității teritorial-administrative Găgăuzia,

în cauza de contencios administrativ Oficiul Teitorial Comrat al Cancelariei de

Stat împotriva Adunării Populare a Găgăuziei și a Guvernatorului (Bașcanului)

Găgăuziei,

împotriva hotărîrii din 22 aprilie 2021 a Curții de Apel Comrat,

c o n s t a t ă:

Pe 22 octombrie 2018 Oficiul Teritorial Comrat al Cancelariei de Stat a depus

cerere de chemare în judecată în procedura contenciosului administrativ împotriva

Adunării Populare a Găgăuziei și a Guvernatorului (Bașcanului) Găgăuziei cu privire

la anularea Legii UTA Găgăuzia nr. 27-XV/VI din 29 iunie 2018 privind datele fiscale

ca fiind ilegală în fond și adoptată cu încălcarea legii și a atribuțiilor abilitate.

Prin hotărârea din 22 aprilie 2021 a Curții de Apel Comrat, a fost admisă acțiunea

depusă de către Adunarea Populară a Găgăuziei.

La data de 23 aprilie 2021, reprezentantul Guvernatorului (Bașcanului) Găgăuziei

a declarat recurs împotriva hotărîrii din 22 aprilie 2021 a Curții de Apel Comrat, iar la

17 mai 2021 a depus motivarea acesteia.

La 17 mai 2021, a declarat recurs Adunarea Populară a Găgăuziei, solicitînd

casarea hotărîrii Curții de Apel Comrat și emiterea unei hotărîri noi, prin care acțiunea

să fie respinsă.

Studiind cererile de recurs, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în

contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție consideră necesar de a amâna examinarea admisibilității

acestora, acordând recurenților Adunarea Populară a Găgăuziei și Guvernatorului

(Bașcanului) Găgăuziei un termen pentru înlăturarea neajunsurilor stabilite la

depunerea cererii de recurs, din următoarele considerente.

1

Instanța de recurs învederează că în conformitate cu art. 244 alin. (2) din Codul

administrativ, pentru procedura de recurs se aplică corespunzător prevederile cap. III

din cartea a treia, dacă din prevederile prezentului capitol nu rezultă altceva. La rândul

lor, prevederile art. 233 din cap. III din cartea a treia din Codul administrativ

reglementează condițiile de formă și conținut față de cererea de apel și prin urmare față

de cererea de recurs.

Totodată, art. 231 alin. (2) din cap. III din cartea a treia din Codul administrativ

stipulează că pentru procedura în apel se aplică corespunzător prevederile cap. II din

cartea a treia, dacă din prevederile prezentului capitol nu rezultă altceva.

În corespundere cu art. 213 din Codul administrativ, în cazul în care cererea de

chemare în judecată nu corespunde prevederilor art. 211 alin. (1) și (2) și ale art. 212

alin. (1), judecătorul stabilește reclamantului un termen pentru înlăturarea

neajunsurilor. Dacă reclamantul a înlăturat neajunsurile în termenul stabilit de instanță,

cererea se consideră depusă la data inițială.

Instanța de recurs observă că, în condițiile speței, cererile de recurs depuse de

către Adunarea Populară a Găgăuziei și Guvernatorul (Bașcanul) Găgăuziei sînt

redactate și depuse în limba rusă.

La aspectul dat, art. 26 din Codul administrativ stipulează că limba de procedură

în fața autorităților publice și a instanțelor de judecată competente este cea prevăzută

de legislație. În Declarația de Independență din 27 august 1991, Parlamentul

Republicii Moldova a proclamat independența țării, cu decretarea limbii române ca

limbă de stat.

În conformitate cu art. 13 alin.(1) din Constituția Republicii Moldova limba de

stat a Republicii Moldova este limba moldovenească, funcționând pe baza grafiei

latine.

Astfel, se constată că Preambulul Declarației de Independență și Constituția

Republicii Moldova, care sunt două acte fundamentale, concurează referitor la

denumirea limbii de stat a Republicii Moldova.

Însă, în acest sens, Curtea Constituțională prin hotărârea nr. 36 din 5 decembrie

2013 privind interpretarea art. 13 din Constituție, în corelație cu Preambulul

Constituției și Declarația de Independență a Republicii Moldova, a hotărât că în cazul

existenței unor divergențe între textul Declarației de Independență și textul

Constituției, textul constituțional primar al Declarației de Independență prevalează.

Curtea a constatat că prevederea conținută în Declarația de Independență

referitoare la limba română ca limbă de stat a Republicii Moldova prevalează asupra

prevederii referitoare la limba moldovenească conținute în art. 13 din Constituție.

Deopotrivă, art. 118 alin. (1) din Constituția Republicii Moldova și art. 9 alin. (1)

din Legea cu privire la organizarea judecătorească coroborate cu Declarația de

Independență a Republicii Moldova, la fel, statuează că procedura judiciară se

desfășoară în limba de stat – limba română.

Așadar, prin prisma dispozițiilor art. 26 din Codul administrativ coroborate cu

Declarația de Independență a Republicii Moldova, judecarea cauzelor de contencios

administrativ în instanțele judecătorești se desfășoară în limba română, care este limba

de stat a Republicii Moldova.

2

În această consecvență, instanța de recurs notează că principiul utilizării limbii

oficiale, consfințit în Declarația de Independență a Republicii Moldova, în art. 118

alin. (1) din Constituția Republicii Moldova, art. 9 din Legea cu privire la organizarea

judecătorească și art. 26 din Codul administrativ impune ca judecarea cauzelor de

contencios administrativ să aibă loc în limba oficială a statului.

Principiul utilizării limbii oficiale impune obligația participanților la proces de a

se conforma condițiilor de admisibilitate a cererii de chemare în judecată, de apel și a

cererii de recurs, inclusiv de a fi redactate în limba în care se desfășoară procedura

judiciară, adică în limba de stat – limba română.

Însăși Curtea Europeană a Drepturilor Omului a observat că dreptul de acces la

instanță nu este unul absolut și se pot impune anume limitări. Acestea sunt implicit

admise, deoarece dreptul de acces „prin natura sa, presupune reglementarea sa de către

stat, reglementare care poate varia în timp și spațiu, în concordanță cu nevoile și

resursele comunității și ale indivizilor” (a se vedea Stanev vs Bulgaria [Marea

Cameră], 17 ianuarie 2012, §230; Pasquiuni vs San Marino, 2 mai 2019, §156).

Condițiile de admisibilitate a unei căi de atac pot fi aplicate dacă nu reduc

substanța dreptului de acces la un tribunal, și, în special, dacă ele urmăresc un scop

legitim și dacă există o legătură rezonabilă de proporționalitate între mijloacele

utilizate și scopul care trebuie îndeplinit (a se vedea Sultan vs Republica Moldova, 5

iunie 2018, §24; Graciova vs Republica Moldova, 24 ianuarie 2019, §§23-24).

Limitările într-o cale extraordinară de atac pot fi mai stricte decât cerințele instituite

pentru o cale de atac ordinară (a se vedea, inter alia, Miessen vs Belgia, 16 octombrie

2016, §64; Samardžić vs Croația, 20 iulie 2017, §28; Zubac vs Croația [Marea

Cameră], 5 aprilie 2018, §82)

Din cele menționate rezultă că documentele procesuale judiciare se întocmesc în

mod obligatoriu și în limba de stat, care este limba română, iar cetățenii justițiabili care

nu posedă sau nu vorbesc limba de stat au dreptul să se exprime în limba maternă, prin

interpret, în cadrul procedurilor desfășurate în fața instanței judecătorești, chiar și în

ipoteza în care cunosc limba de stat. Însă, dreptul de a se exprima în limba maternă în

cadrul procedurilor desfășurate în fața instanței judecătorești include și dreptul de a

întocmi și înainta în instanță acte de procedură sau alte cereri în această limbă, dar în

mod obligatoriu traduse și în limba de stat.

Ținând cont de cele expuse supra și având în vedere că cererea de recurs este

redactată într-o altă limbă decât cea în care se desfășoară procedura judiciară,

completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

va amâna examinarea admisibilității recursului și va acorda recurenților Adunarea

Populară a Găgăuziei și Guvernatorului (Bașcanului) Găgăuziei termen pentru

prezentarea cererilor de recurs redactate sau cu traducere în limba în care se desfășoară

procedura judiciară, adică în limba de stat – limba română.

De asemenea, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție consideră necesar a explica recurenților că, în cazul neînlăturării în

termenul stabilit de instanța de recurs a neajunsurilor constatate la depunerea cererilor

3

de recurs, în temeiul art. 246 alin. (2) lit. f), art. 244 alin. (2), art. 233 alin. (1) din

Codul administrativ, recursurile vor fi declarate inadmisibile.

Conform art. 230, art. 244 alin. (2), art. 233 alin. (1) și art. 235 din Codul

administrativ și în conformitate cu art. 208 din Codul de procedură civilă, completul

specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil,

comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

d i s p u n e:

Se amână examinarea admisibilității recursurilor depuse de către Adunarea

Populară a Găgăuziei și Guvernatorul (Bașcanul) Găgăuziei, împotriva hotărîrii din 22

aprilie 2021 a Curții de Apel Comrat, pentru data de 18 august 2021.

Se stabilește Adunării Populare a Găgăuziei și Guvernatorului (Bașcanului)

Găgăuziei termen până la data de 16 august 2021 pentru prezentarea la Curtea

Supremă de Justiție (sediul: mun. Chișinău, str. Petru Rareș, nr. 18) a cererilor de

recurs împotriva hotărîrii din 22 aprilie 2021 a Curții de Apel Comrat, redactate cu

traducere în limba în care se desfășoară procedura judiciară, adică în limba de stat –

limba română.

Încheierea nu se supune niciunei căi de atac.

Președintele completului,

judecătorul Tamara Chișca-Doneva

judecătorii Nina Vascan

Nicolae Craiu

4