3ra-391/22 — cu privire la contestarea actului administrativ, radierea înscrisurilor din Registrul bunurilor imobile, repararea prejudiciului moral și încasarea cheltuielilor de judecată

3ra-391/22 — cu privire la contestarea actului administrativ, radierea înscrisurilor din Registrul bunurilor imobile, repararea prejudiciului moral și încasarea cheltuielilor de judecată (Curtea Supremă de Justiție, 2022)

Dosarul nr. 3ra-391/22

2-19095338-01-3ra-13042022

Prima instanță: Judecătoria Chișinău sediul Rîșcani (jud. G. Cazacu)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud. A. Bostan, V. Negru, G. Dașchevici)

DECIZIE

15 iunie 2022 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele ședinței, judecătorul Tamara Chișca-Doneva

Judecătorii Nina Vascan

Nicolae Craiu

Aliona Miron

Ala Cobăneanu

examinând recursul depus de Oxana Semihvostova, reprezentată de avocatul

Liliana Munteanu

în cauza de contencios administrativ la cererea de chemare în judecată a Oxanei

Semihvostova împotriva Agenției Servicii Publice cu privire la contestarea actului

administrativ, radierea înscrisurilor din Registrul bunurilor imobile, repararea

prejudiciului moral și încasarea cheltuielilor de judecată

împotriva deciziei din 2 noiembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău, prin care a

fost respins apelul depus de Oxana Semihvostova și menținută hotărârea din

10 decembrie 2020 a Judecătoriei Chișinău sediul Rîșcani, prin care a fost respinsă ca

neîntemeiată acțiunea

constată:

La 2 mai 2019, Oxana Semihvostova, reprezentată de avocatul Liliana Munteanu

a depus cerere de chemare în judecată împotriva Agenției Servicii Publice, persoane

terțe Serviciul Cadastral Teritorial Ungheni Ungheni al ASP, Ala Ceban, Sergiu Ceban,

Primăria și Consiliul mun. Ungheni, Serviciul Raional Arhivă Ungheni cu privire la

contestarea actului administrativ, radierea înscrisurilor din Registrul bunurilor imobile,

repararea prejudiciului moral și încasarea cheltuielilor de judecată.

În susținerea acțiunii a indicat că la data de 6 martie 2019, a înaintat către Agenția

Servicii Publice, Departamentul Cadastru, o cerere prealabilă privind anularea, radierea

și excluderea din Registrul bunurilor imobile al Republicii Moldova, înscrierilor prin

care Nina Semihvostova, decedată în anul XXXXX, este proprietar din anul 2013 a

bunului imobil din or. XXXXX str. XXXXX ap. X.

A explicat că prin cererea prealabilă din 6 martie 2019, a solicitat Agenției

Servicii Publice să anuleze, să radieze și să excludă din Registrul bunurilor imobile

înscrierile din 18 aprilie 2013 nr. 9201/13/6835, nr. cadastral XXXXX, prin care Nina

1

Semihvostova, decedată în anul 2011, este înregistrată ca proprietar a bunului imobil

din or. XXXXX str. XXXXX ap. X, în baza la certificatul de arhivă nr. 300 din 28 iunie

2006, precum și examinarea prezentului litigiu pe cale amiabilă.

Ulterior, la 29 martie 2019, Agenția Servicii Publice, a emis refuzul nr. 01/S-

158/19, recepționat la 2 aprilie 2019, prin care a fost respinsă cererea prealabilă.

A notat că la 28 iunie 1995, a fost încheiat contractul de vânzare-cumpărare,

transmitere-primire a locuinței în proprietate privată, prin care, pe de o parte, Agenția

teritorială pentru privatizare or. Ungheni, în calitate de vânzător, a vândut și Anatoli

Semihvostov, în calitate de cumpărător, a cumpărat ap. X din str. XXXXX or. XXXXX,

achitând prețul de vânzare-cumpărare a locuinței – 6 622,48 de lei, astfel Anatoli

Semihvostov a devenit unicul proprietar al apartamentului menționat.

A evidențiat că din 28 iunie 1995 și pînă la 18 aprilie 2013, Anatoli Semihvostov

a figurat în Registrul Bunurilor Imobile drept unicul proprietar al ap. X din str. XXXXX

or. XXXXX.

A comunicat că la 18 aprilie 2013, Ala Ceban, fiica Ninei Semihvostova, decedată

în anul XXXXX, a depus la Oficiul cadastral teritorial Ungheni, o cerere de înregistrare

în Registrul bunurilor imobile a certificatului de arhivă nr. 300 din 28 iunie 2006, pe

numele Ninei Semihvostova, precum că ultima a participat la privatizarea ap. X din

speță, neprezentând însă vreo procură de reprezentare în acest sens în interesele Ninei

Semihvostova, cu dreptul de a sesiza Oficiul cadastral teritorial Ungheni.

A susținut că, prin hotărârea din 25 septembrie 2017 a Judecătoriei Ungheni,

devenită irevocabilă prin încheierea din 20 iunie 2018 a Curții Supreme de Justiție,

Oxana Semihvostova a fost numită în calitate de administrator pentru administrarea

patrimoniului ce aparține cu drept de proprietate lui Anatoli Semihvostov, declarat

XXXXX, cu care autoritatea tutelară urmează să încheie un contract de administrare

fiduciară.

A mai relatat că la 15 noiembrie 2018, a depus la Serviciul cadastral teritorial

Ungheni un demers, prin care a solicitat să-i fie permis Oxanei Semihvostova, care este

unicul administrator legal al bunului imobil din or. XXXXX str. XXXXX ap. X,

efectuarea de fotocopii și eliberarea copiilor necesare pe care le va indica la data luării

de cunoștință, din dosarul cadastral, pe bunul imobil din or. XXXXX str. XXXXX ap.

X, nr. cadastral XXXXX.

Prin răspunsul Serviciului cadastral teritorial Ungheni din 11 decembrie 2018, i -

a fost comunicat că pentru eliberarea copiilor solicitate este nevoie să fie achitată taxa

de stat, în baza prezentării actelor ce confirmă reprezentarea solicitantului și

administrarea bunului imobil, în original.

Drept urmare, la 4 ianuarie 2019, a achitat taxa de stat pentru eliberarea copiilor

solicitate din dosarul cadastral pe apartamentul nominalizat.

Respectiv, a consemnat că la 4 februarie 2019, a primit din dosarul cadastral de

la Serviciul cadastral teritorial Ungheni, copiile la contractul de vânzare-cumpărare,

transmitere-primire a locuinței în proprietate privată din 28 iunie 1995, cererea din 18

aprilie 2013 expediată de către Ala Ceban în adresa Oficiul cadastral teritorial Ungheni,

de înregistrare în Registrul bunurilor imobile, a Ninei Semihvostova în calitate de

proprietar al ap. X, în baza certificatului de arhivă nr. 300 din 28 iunie 2006.

A indicat că la 6 martie 2019, a recepționat din dosarul cadastral menționat din

Serviciul cadastral teritorial Ungheni, copiile la actele sus numite, dânsa a depus, prin

2

intermediul oficiului poștal, o cerere prealabilă către Agenția Servcii Publice,

Departamentul Cadastru, prin care a solicitat anularea, radierea și excluderea din

Registrul bunurilor imobile, înscrierilor prin care Nina Semihvostova, decedată în anul

XXXXX, este proprietar din anul 2013 a bunului imobil din or. XXXXX str. XXXXX

ap. X, conformându-se astfel termenului legal de 30 de zile prevăzut de art. 14 din Legea

contenciosului administrativ nr. 793/2000.

A mai punctat că la data de 4 februarie 2019, când a recepționat din dosarul

cadastral menționat de la Serviciul cadastral teritorial Ungheni, copiile contractului de

vânzare-cumpărare, transmitere-primire a locuinței în proprietate privată din 28 iunie

1995, cererea din 18 aprilie 2013 expediată de către Ala Ceban în adresa Oficiul

cadastral teritorial Ungheni, de înregistrare în Registrul bunurilor imobile, a Ninei

Semihvostova în calitate de proprietar al ap. X, în baza certificatului de arhivă nr. 300

din 28 iunie 2006, la dosarul cadastral respectiv, în Registrul bunurilor imobile nu exista

nicio copie la certificatul de calitate de moștenitor nr. 338 din 2 februarie 2012, pe

numele lui Ceban Ala, ba mai mult nici la moment nu există în Registrul bunurilor

imobile acest certificat.

Astfel, autoritatea pârâtă în mod nefondat s-a referit în refuzul său din 29 martie

2019, la faptul că Ala Ceban, odată cu cererea din 18 aprilie 2013 către Oficiul cadastral

teritorial actualul Serviciu cadastral teritorial Ungheni, a prezentat certificatul de calitate

de moștenitor nr. 338 din 2 februarie 2012 pe numele Alei Ceban.

Mai mult, chiar și în prezența certificatului de calitate de moștenitor nr. 338 din 2

februarie 2012 pe numele Alei Ceban, Oficiul cadastral teritorial Ungheni nu a avut

dreptul la 18 aprilie 2013 să efectueze înscrieri la apartamentul litigios în baza la

certificatul de arhivă nr. 300 din 28 iunie 2006, deoarece aceste înscrieri sunt contrar

normelor legale imperative și contrar documentelor obligatorii în acest sens.

Totodată, a relevat că Ala Ceban nu a prezentat nicio procură de reprezentare că

ar avea dreptul din numele și pentru mama sa, Nina Semihvostova să-i reprezinte

interesele în Oficiul cadastral teritorial Ungheni, neavând nici dreptul să depună la

Oficiul cadastral teritorial Ungheni cererea din 18 aprilie 2013.

Deci, registratorul de stat Oficiul cadastral teritorial Ungheni, era obligat să refuze

cererea din 18 aprilie 2013, depusă de Ala Ceban, fără împuterniciri de reprezentare.

A reiterat că certificatul de arhivă nu este un document care atestă dreptul de

proprietate asupra imobilelor și nu se înregistrează în Registrul bunurilor imobile.

Așadar, la caz, doar contractul de vânzare-cumpărare a imobilului din 28 iunie

1995, înregistrat la data de 20 noiembrie 2003, servește drept temei de înregistrare a

dreptului de proprietate asupra bunurilor imobile în Registrul bunurilor imobile.

A conchis că Agenția Servicii Publice a emis într-un mod nemotivat refuzul din

29 martie 2019 nr. 01/8-158/19, deoarece pârâtul nu s-a expus asupra tuturor

argumentelor din cererea prealabilă, care se rezumă la faptul că numai contractul de

cumpărare a imobilului din 28 iunie 1995, la caz, a proprietarului Anatoli Semihvostov,

servește temei de înregistrare în Registrul bunurilor imobile, iar certificatul de arhivă

din 28 iunie 2006 pe numele Ninei Semihvostova, nu este prevăzut de Legile speciale

nr. 1324 și nr. 1543 ca temei de înregistrare a dreptului de proprietate în Registrul

bunurilor imobile.

A solicitat: 1) admiterea acțiunii; 2) anularea ca fiind ilegal în fond și nemotivat

refuzul din 29 martie 2019 nr. 01/S-158/19, primit la 2 aprilie 2019, emis de Agenția

3

Servicii Publice pe marginea examinării cererii prealabile din 6 martie 2019 „privind

anularea, radierea și excluderea din Registrul bunurilor imobile al RM, înscrierilor prin

care Nina Semihvostova, decedată în anul XXXXX este proprietar din anul 2013 a

bunului imobil din or. XXXXX str. XXXXX ap. X”, înaintată de Oxana Semihvostova,

prin reprezentanții săi, Marin Sardari și Munteanu Liliana; 3) obligarea Agenției Servicii

Publice, Departamentul Cadastru să anuleze, să radieze și să excludă din Registrul

bunurilor imobile al RM, înscrierile din 18 aprilie 2013 nr. 9201/13/6835, nr. cadastral

XXXXX, prin care Nina Semihvostova, decedată în anul 2011, este înregistrată ca

proprietar al bunului imobil din or. XXXXX str. XXXXX ap. X, în baza certificatului

de arhivă nr. 300 din 28 iunie 2006; 4) repararea din contul pârâtului a prejudiciului

moral în sumă de 50 000 de lei; 5) încasarea din contul pârâtului a cheltuielilor de

judecată.

Prin hotărârea din 10 decembrie 2020 a Judecătoriei Chișinău sediul Rîșcani, a

fost respinsă ca neîntemeiată acțiunea.

La 11 decembrie 2020, prin intermediul poștei electronice și, ulterior, la

14 decembrie 2020, prin intermediul oficiului poștal, Oxana Semihvostova, reprezentată

de avocatul Liliana Munteanu a depus apel nemotivat, iar la 19 februarie 2021, prin

intermediul poștei electronice și, în aceeași zi, prin intermediul oficiului poștal, a fost

prezentată motivarea apelului, solicitând admiterea acestuia, casarea integrală a hotărârii

primei instanțe, cu emiterea unei noi decizii de admitere a acțiunii.

Prin decizia din 2 noiembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău, a fost respins apelul

depus de Oxana Semihvostova și menținută hotărârea din 10 decembrie 2020 a

Judecătoriei Chișinău sediul Rîșcani.

La 30 noiembrie 2021, prin intermediul oficiului poștal, Oxana Semihvostova,

reprezentată de avocatul Liliana Munteanu a depus recurs nemotivat împotriva deciziei

din 2 noiembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău, iar la 25 martie 2022, a fost prezentată

motivarea recursului, solicitând casarea deciziei recurate și a hotărârii primei instanțe,

cu emiterea unei noi decizii de admitere a acțiunii.

În motivarea recursului a invocat dezacordul cu decizia instanței de apel și

hotărârea primei instanțe, considerându-le neîntemeiate, nemotivate, arbitrare și

contradictorii, pasibile de casare.

A notat că concluzia primei instanțe, menținută de către instanța de apel este una

eronată, iar aprecierea probelor a fost arbitrară, nefiind elucidate circumstanțele

esențiale ale cauzei, cu omisiunea aplicării legii care trebuia să fie aplicată.

A mai specificat că este arbitrară concluzia emisă de către instanța de apel,

precum că contractul de vânzare-cumpărare, transmitere-primire a locuinței în

proprietate privată nr. 1-2742 din 5 iulie 1995, a fost încheiat între Agenția teritorială

pentru privatizare or. Ungheni, în calitate de vânzător și unul din soți, la caz, Anatoli

Semihvostov, or, din materialele cauzei rezultă că ultimul este fiul Ninei Semihvostov,

și nu soțul acesteia.

La fel, acest fapt denotă expres din hotărârea din 25 septembrie 2017 a

Judecătoriei Ungheni, devenită irevocabilă prin încheierea din 20 iunie 2018 a Curții

Supreme de Justiție, prin care Oxana Semihvostova (fiica lui Anatoli Semihvostov) a

fost numită în calitate de administrator pentru administrarea patrimoniului ce aparține

cu drept de proprietate lui Anatoli Semihvostov, declarat dispărut fără veste, cu care

autoritatea tutelară urma să încheie un contract de administrare fiduciară.

4

A relevat că, în speță, certificatul de arhivă nr. 300 din 28 iunie 2006, pe numele

Ninei Semihvostova nu este un document care atestă dreptul de proprietate asupra

imobilelor și nu se înregistrează în Registrul bunurilor imobile.

Astfel, se înțelege că doar contractul de vânzare-cumpărare a imobilului,

transmitere-primire a locuinței în proprietate privată din 5 iulie 1995, la caz, în baza

căruia proprietar unic a devenit Anatoli Semihvostov, sevește drept temei de înregistrare

în Registrul bunurilor imobile.

Totodată, a obiectat că neexpunerea instanțelor asupra tuturor argumentelor și

motivelor în raport cu exigențele art. 6 § 1 din Convenția Europeană pentru Apărarea

Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale constituie un motiv suficient și

temeinic pentru a atrage casarea actelor judecătorești menționate.

Într-o altă ordine de idei, a punctat că Ala Ceban, nu putea 18 aprilie 2013, după

decesul mamei sale, să depună din numele și pentru mama sa, Nina Semihvostova,

cererea de înregistrare a certificatului de arhivă nr. 300 din 28 iunie 2006, în adresa OCT

Ungheni.

Mai mult, a precizat că chiar și în prezența certificatului de calitate de moștenitor

nr. 338 din 2 februarie 2012, pe numele Alei Ceban, OCT Ungheni nu a avut dreptul, la

18 aprilie 2013, să efectueze înscrieri în Registrul bunurilor imobile, or, acestea sunt

contrare normelor legale și imperative și contrare documentelor obligatorii ce urmau a

fi prezentate.

Așadar, registratorul de stat OCT Ungheni trebuia și era obligat să refuze cererea

Alei Ceban, depusă de la 18 aprilie 2013, în situația în care lipseau împuternicirile în

acest sens.

A conchis că atât prima instanță, cât și instanța de apel au încălcat normele de

drept procedural la examinarea cauzei, făcând trimitere la prevederile art. 117, 122 alin.

(1), 130, 239, 240 alin. (1), 241 alin. (2), (5), 373 alin. (1), (2), (5) CPC.

La 15 aprilie 2022, Curtea Supremă de Justiție a expediat în adresa participanților

la proces copia cererii de recurs depuse de către Oxana Semihvostova, reprezentată de

avocatul Liliana Munteanu, fiindu-le explicat dreptul de a depune referință la recursul

declarat, care a fost recepționată de către Agenția Servicii Publice, avocatul Vasile

Țurcanu, Serviciul Cadastral Teritorial Ungheni, Primăria și Consiliul mun. Ungheni la

data de 22 aprilie 2022, de către Ala Ceban – la 6 mai 2022, iar corespondența expediată

în adresa lui Sergiu Ceban a fost restituită în adresa instanței cu mențiunile „plecat” și

„nereclamat” (f. d. 189-195 vol. II).

La 23 mai 2022, prin intermediul poștei electronice, Ala Ceban, reprezentată de

avocatul Vasile Țurcanu a depus referință și la 15 iunie 2022, a depus referință

suplimentară la recursul depus de Oxana Semihvostova, reprezentată de avocatul Liliana

Munteanu, solicitând respingerea acestuia ca fiind neîntemeiat.

Până la data stabilită pentru examinarea recursului, în adresa Curții Supreme de

Justiție, alte referințe nu au parvenit.

În conformitate cu art. 244 alin. (1) Cod administrativ, hotărârile curții de apel ca

instanța de fond, precum și deciziile instanței de apel pot fi contestate cu recurs.

Potrivit art. 245 alin. (1) Cod administrativ, recursul se depune la instanța de apel

în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel, dacă legea nu stabilește

un termen mai mic. Instanța de apel transmite neîntârziat Curții Supreme de Justiție

recursul împreună cu dosarul judiciar.

5

Alineatul (2) al aceluiași articol prevede că motivarea recursului se prezintă Curții

Supreme de Justiție în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel.

Dacă se depune împreună cu cererea de recurs, motivarea recursului se depune la

instanța de apel.

În speță, se constată că dispozitivul deciziei Curții de Apel Chișinău a fost

pronunțat în ședință publică la 2 noiembrie 2022 (f. d. 130 vol. II).

Este cert și faptul că la 30 noiembrie 2021, prin intermediul oficiului poștal,

Oxana Semihvostova, reprezentată de avocatul Liliana Munteanu a depus recurs

nemotivat împotriva deciziei din 2 noiembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău (f. d. 223-

224 vol. II).

Decizia motivată din 2 noiembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău a fost notificată

recurentei Oxana Semihvostova și reprezentantului său, avocatul Liliana Munteanu la

data de 23 februarie 2022, fapt confirmat prin avizele de recepție anexate la actele cauzei

(f. d. 161-162 vol. II).

Se mai constată că la 25 martie 2022, Oxana Semihvostova a depus motivarea

recursului împotriva deciziei din 2 noiembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău (f. d. 171-

187 vol. II).

Astfel, recursul depus de Oxana Semihvostova, reprezentată de avocatul Liliana

Munteanu împotriva deciziei din 2 noiembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău este în

termen.

Conform art. 247 Cod administrativ, Curtea Supremă de Justiție examinează și

soluționează recursul fără ședință de judecată. Dacă consideră necesar, Curtea Supremă

de Justiție poate decide citarea participanților la proces.

În speță, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții

Supreme de Justiție nu a considerat oportun de a cita participanții la proces pentru a se

pronunța cu privire la problemele invocate în recurs, deoarece criticele recurenților, au

fost expuse cu suficientă claritate.

Studiind materialele dosarului, completul specializat pentru examinarea

acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție consideră necesar de a admite recursul

din alte motive, de a casa decizia instanței de apel și hotărârea primei instanțe cu

emiterea unei noi decizii de declarare ca fiind inadmisibilă a acțiunii depusă de Oxana

Semihvostova, din următoarele considerente.

Conform art. 248 alin. (1) lit. c) Cod administrativ, examinând recursul, Curtea

Supremă de Justiție casează integral decizia instanței de apel și emite o nouă decizie.

Totodată, conform art. 22 alin. (1) Cod administrativ, autoritățile publice și

instanțele de judecată competente cercetează starea de fapt din oficiu. Acestea stabilesc

felul și volumul cercetărilor și nu sunt legate nici de expunerile participanților, nici de

cererile lor de reclamare a probelor.

Iar, potrivit art. 194 alin. (1) și (2) Cod administrativ, în procedura în prima

instanță, în procedura de apel și în procedura de examinare a recursurilor împotriva

încheierilor judecătorești se soluționează din oficiu probleme de fapt și de drept.

În procedura de examinare a cererilor de recurs, hotărârile și deciziile contestate

se examinează din oficiu în privința existenței greșelilor procedurale și aplicării corecte

a dreptului material.

6

La rândul său, aplicabile litigiului sunt și prevederile art. 244 alin. (2) în

coroborare cu art. 231 alin. (2) Cod administrativ, conform cărora pentru procedura de

recurs se aplică corespunzător prevederile cap .III din cartea a treia, dacă din prevederile

prezentului capitol nu rezultă altceva. Pentru procedura în apel se aplică corespunzător

prevederile cap. II din cartea a treia, dacă din prevederile prezentului capitol nu rezultă

altceva.

La acest capitol, Colegiul reține și prevederile art. 219 alin. (1)-(3) Cod

administrativ, potrivit cărora instanța de judecată este obligată să cerceteze starea de

fapt din oficiu în baza tuturor probelor legal admisibile, nefiind legată nici de declarațiile

făcute, nici de cererile de solicitare a probelor înaintate de participanți.

Instanța de judecată depune eforturi pentru înlăturarea greșelilor de formă,

explicarea cererilor neclare, depunerea corectă a cererilor, completarea datelor

incomplete și pentru depunerea tuturor declarațiilor necesare constatării și aprecierii

stării de fapt. Instanța de judecată indică asupra aspectelor de fapt și de drept ale

litigiului care nu au fost discutate de participanții la proces.

Conform art. 207 alin. (1) și (2) lit. e) Codul administrativ, instanța verifică din

oficiu dacă sînt întrunite condițiile pentru admisibilitatea unei acțiuni în contenciosul

administrativ. Dacă este inadmisibilă, acțiunea în contencios administrativ se declară ca

atare prin încheiere judecătorească susceptibilă de recurs. Acțiunea în contencios

administrativ se declară inadmisibilă în special când reclamantul nu poate revendica

încălcarea, prin activitatea administrativă, a unui drept în sensul art. 17.

După cum denotă actele cauzei, Oxana Semihostova s-a născut la XXXXX, ai

cărei părinți sunt Anatoli Semihvostov și Nadejda Semihvostova, fapt ce se confirmă

prin certificatul de naștere anexat la dosar seria V-БM nr. 484372, eliberat la

19 februarie 1979 (f. d. 15 vol. I).

Este cert și faptul că la 5 iulie 1995, între Agenția teritorială pentru privatizare

or. Ungheni, în calitate de vânzător și Anatoli Semihvostov, în calitate de cumpărător, a

fost încheiat contractul de vânzare-cumpărare, transmitere-primire a locuinței în

proprietate privată nr. 1-2742, a bunului imobil ap. X din str. XXXXX or. XXXXX (f.

d. 28-29, vol. I).

Iar prin certificatul de arhivă nr. 300 din 28 iunie 2006, se confirmă că la

privatizarea locuinței din or. XXXXX str. XXXXX ap. X, cu suprafața de 44,8 m2,

conform procesului-verbal nr. 84 din 27 aprilie 1995 a Comisiei de privatizare a

spațiului locativ, au participat Anatoli Semihvostov și Nina Semihvostova (f. d. 30).

Totodată, conform certificatului de calitate de moștenitor nr. 338 din

2 februarie 2012, se atestă că Ala Ceban a fost recunoscută în calitate de moștenitor al

averii Ninei Semihvostova, decedată la data de 17 iulie 2011 (f. d. 58 vol. I).

La 18 aprilie 2013, Ala Ceban a depus către Serviciul cadastral teritorial Ungheni,

cererea nr. 9201/13/6835, în baza căreia Nina Semihvostova a fost înregistrată în

Registrul bunurilor imobile, în calitate de coproprietar al bunului imobil din or. XXXXX

str. XXXXX ap. X (f. d. 31, 57 vol. I).

Tot, din materialele dosarului rezultă că la 6 martie 2019, Oxana Semihvostova,

reprezentată de Marin Sardari și Liliana Munteanu a depus cerere prealabilă către

Agenția Servicii Publice, prin care a solicitat anularea, radierea și excluderea din

Registrul bunurilor imobile, a înscrierilor din 18 aprilie 2013 nr. 9201/13/6835 nr.

cadastral XXXXX, prin care Nina Semihvostova decedată în anul XXXXX, este

7

înregistrată ca coproprietar al bunului imobil din or. Ungheni str. M. Eminescu 55, ap

98, în baza certificatului de arhivă nr. 300 din 28 iunie 2006 (f. d. 20-22 vol. I).

Ca urmare, prin răspunsul nr. 01/S-158/19 din 29 martie 2019 a Agenția Servicii

Publice, a fost respinsă cererea prealabilă depusă de Oxana Semihvostova, reprezentată

de Marin Sardari și Liliana Munteanu, pe motiv că Nina Semihvostova ca coproprietar

în Registrul bunurilor imobile a fost inclusă la cererea Alei Ceban, care deține calitatea

de moștenitor al averii Ninei Semihvostova, în temeiul certificatului de arhivă nr. 300

din 28 iunie 2006, care confirmă participarea Ninei Semihvostova la privatizarea

locuinței din or. XXXXX str. XXXXX ap. X, conform procesului-verbal nr. 84 din 27

aprilie 1995 al Comisiei de privatizare a spațiului locativ, iar careva acte care ar

confirma anularea documentelor care au servit drept temei pentru înregistrarea Ninei

Semihvostova asupra bunului imobil în cauză, precum indică art. 439 Cod civil, nu au

fost prezentate (f. d. 25 vol. I).

Oxana Semihvostova reprezentată de avocatul Liliana Munteanu înaintând

prezenta acțiune de contencios administrativ împotriva Agenției Servicii Publice,

persoane terțe Serviciul Cadastral Teritorial Ungheni Ungheni al ASP, Ala Ceban,

Sergiu Ceban, Primăria și Consiliul mun. Ungheni, Serviciul Raional Arhivă Ungheni,

a solicitat anularea ca fiind ilegal în fond și nemotivat refuzul din 29 martie 2019

nr. 01/S-158/19, primit la 2 aprilie 2019, emis de Agenția Servicii Publice pe marginea

examinării cererii prealabile din 6 martie 2019 „Privind anularea, radierea și excluderea

din Registrul bunurilor imobile al RM, înscrierilor prin care Nina Semihvostova,

decedată în anul 2011 este proprietar din anul 2013 a bunului imobil din or. XXXXX

str. XXXXX ap. X”, înaintată de Oxana Semihvostova, prin reprezentanții săi, Marin

Sardari și Munteanu Liliana, obligarea Agenției Servicii Publice, Departamentul

Cadastru să anuleze, să radieze și să excludă din Registrul bunurilor imobile al RM,

înscrierile din 18 aprilie 2013 nr. 9201/13/6835, nr. cadastral XXXXX, prin care Nina

Semihvostova, decedată în anul XXXXX, este înregistrată ca proprietar al bunului

imobil din or. XXXXX str. XXXXX ap. X, în baza certificatului de arhivă nr. 300 din

28 iunie 2006, repararea din contul pârâtului a prejudiciului moral în sumă de 50 000 de

lei și încasarea din contul pârâtului a cheltuielilor de judecată.

Fiind învestită cu judecarea cauzei în fond, prima instanță a ajuns la concluzia

netemeiniciei acțiunii pe care a respins-o.

Judecând apelul depus de Oxana Semihvostova, instanța de apel a respins apelul

și a menținut hotărârea primei instanțe.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de

Justiție analizând materialele dosarului în coraport cu normele juridice ce guvernează

raportul juridic litigios, conchide că concluziile instanțelor de judecată ierarhic

inferioare expuse în actele judecătorești adoptate sunt în contradicție cu materialele

cauzei, iar normele de drept material și procedural au fost aplicate eronat.

În susținerea opiniei enunțate, instanța de recurs reține materialul probator anexat

la dosar, din care se evidențiază cu certitudine că la data de 5 decembrie 2016, Oxana

Semihvostova a depus în instanța de judecată o cerere, prin care a solicitat declararea

lui Anatoli Semihvostov, născut la XXXXX, ca fiind XXXXX, perioada XXXXX fiind

din septembrie 2012 până la data data depunerii cererii în judecată (5 decembrie 2016),

8

și numirea Oxanei Semihvostova în calitate de administrator al apartamentului nr. X din

str. XXXXX or. XXXXX.

Astfel, prin hotărârea din 25 septembrie 2017 a Judecătoriei Ungheni sediul

central, menținută prin decizia din 23 ianuarie 2018 a Curții de Apel Bălți și rămasă

irevocabilă prin încheierea din 20 iunie 2018 a Curții Supreme de Justiție, a fost admisă

cererea petiționarei Oxana Semihvostova.

A fost declarat XXXXX Anatoli Semihvostov, născut la XXXXX, cu ultimul

domiciliu în or. XXXXX str. XXXXX ap. X.

A fost numită în calitate de administrator Oxana Semihvostova pentru

administrarea patrimoniului ce aparține cu drept de proprietate lui Anatoli

Semihvostov, declarat XXXXX cu care autoritatea tutelară urmează să încheie un

contract de administrare fiduciară (f. d. 34-43 vol. I).

Ulterior, la 11 septembrie 2020, între Primăria municipiului Ungheni, în persoana

primarului Alexandru Ambros, pe de o parte în calitate de fondator al administrării,

fiduciant, și Oxana Semihvostova, reprezentat de Marin Sardari, în calitate de

administrator fiduciar, au încheiat contractul de administrare fiduciară, în baza hotărârii

din 25 septembrie 2017 a Judecătoriei Ungheni sediul central, rămasă irevocabilă prin

încheierea din 20 iunie 2018 a Curții Supreme de Justiție, pentru administrarea de către

administratorul fiduciar Oxana Semihvostova, a patrimoniului ce constituie ½ cotă-

parte din apartamentul nr. X din str. XXXXX mun. XXXXX ce aparține cu drept de

proprietate lui Anatoli Semihvostov, anul nașterii XXXXX, declarat XXXXX (f. d. 196-

198 vol. I).

Corelând aceste particularități la circumstanțele speței, instanța de recurs constată

că prin soluția pronunțată în fond, în prezenta cauză de contencios administrativ la

cererea de chemare în judecată a Oxanei Semihvostova împotriva Agenției Servicii

Publice cu privire la contestarea actului administrativ, radierea înscrisurilor din

Registrul bunurilor imobile, repararea prejudiciului moral și încasarea cheltuielilor de

judecată, instanțele de judecată ierarhic inferioare nu au soluționat chestiunea cu privire

la dreptul vătămat al Oxanei Semihvostova și dreptul acesteia de a se adresa cu prezenta

acțiune în instanța de judecată.

Astfel, conform art. 3 Cod administrativ, legislația administrativă are drept scop

reglementarea procedurii de înfăptuire a activității administrative și a controlului

judecătoresc asupra acesteia, în vederea asigurării respectării drepturilor și a libertăților

prevăzute de lege ale persoanelor fizice și juridice, ținîndu-se cont de interesul public și

de regulile statului de drept.

În conformitate cu art.7 Cod administrativ, autoritate publică se consideră orice

structură organizatorică sau organ instituită/instituit prin lege sau printr-un alt act

normativ, care acționează în regim de putere publică în scopul realizării unui interes

public.

Potrivit art. 20 din Codul administrativ, dacă printr-o activitate administrativă se

încalcă un drept legitim sau o libertate stabilită prin lege, acest drept poate fi revendicat

printr-o acțiune în contencios administrativ, cu privire la care decid instanțele de

judecată competente pentru examinarea procedurii de contencios administrativ, conform

prezentului cod.

9

La rândul său, art. 189 alin. (1) din același cod, statuează expres că orice persoană

care revendică încălcarea unui drept al său prin activitatea administrativă a unei

autorități publice poate înainta o acțiune în contencios administrativ.

La caz, circumstanțele statuate în cauză conturează cert faptul că reclamanta

Oxana Semihvostova, a înaintat o acțiune în contestare în conformitate cu prevederile

art. 206 alin. (1) lit. a) Cod administrativ.

Totodată, conform art. 10 alin.(1) Cod administrativ, actul administrativ

individual este orice dispoziție, decizie sau altă măsură oficială întreprinsă de autoritatea

publică pentru reglementarea unui caz individual în domeniul dreptului public, cu

scopul de a produce nemijlocit efecte juridice, prin nașterea, modificarea sau stingerea

raporturilor juridice de drept public.

Iar conform art. 207 alin. (2) lit. e) Cod administrativ, acțiunea în contencios

administrativ se declară inadmisibilă în special când reclamantul nu poate revendica

încălcarea, prin activitatea administrativă, a unui drept în sensul art.17.

La rândul său, potrivit art. 17 Cod administrativ, drept vătămat este orice drept

sau libertate stabilit/stabilită de lege căruia/căreia i se aduce atingere prin activitate

administrativă.

Dispozițiile legale enunțate inter alia reglementează condițiile testului de

admisibilitate pe care trebuie să le parcurgă acțiunea în contencios administrativ,

inclusiv pentru acțiunea în contestare.

În acest context, instanța de recurs reține că unul dintre elementele definitorii ale

acțiunii în contestare, este revendicarea unui drept propriu, vătămat prin una din formele

activității administrative. Or, reclamanții, care înaintează acțiune în contencios

administrativ trebuie să urmărească și să justifice procesual pentru testul de

admisibilitate revendicarea unui drept subiectiv propriu căruia i se aduce atingere, prin

activitatea administrativă contestată.

Raportând la caz, dispozițiile legale enunțate, instanța de recurs conchide că din

susținerile formulate de Oxana Semihvostova în acțiunea înaintată în judecată, nu se

desprinde niciun argument fondat prin care s-ar motiva și sau justifica explicit în plan

material și/sau procesual care sunt în concret drepturile vătămate ale acesteia prin actul

administrativ contestat sau căreia i se aduce atingere prin activitatea administrativă.

Or, pin cererea prealabilă depusă de către Oxana Semihvostova la data de 6 martie

2019 către Agenția Servicii Publice, privind anularea, radierea și excluderea din

Registrul bunurilor imobile a Ninei Semihvostova înregistrată ca coproprietar al bunului

imobil din or. XXXXX str. XXXXX ap X, care a fost respinsă prin răspunsul nr. 01/S-

158/19 din 29 martie 2019 a Agenția Servicii Publice, aceasta la fel nu indică la

încălcarea prin activitatea administrativă a unui drept al ei, prin prisma Codului

administrativ.

Drept urmare, rațiunile mai sus înfățișate denotă cert faptul că odată cu declararea

lui Anatoli Semihvostov XXXXX, Oxana Semihvostova a fost numită doar în calitate

de administrator, la fel și prin contractul de administrare fiduciară din

11 septembrie 2020, aceasta fiind împuternicită numai de a administra patrimoniul ce

constituie ½ cotă-parte din apartamentul nr. X din str. XXXXX mun. XXXXX, ce

aparține cu drept de proprietate lui Anatoli Semihvostov.

În această ordine de idei, circumstanțele faptice constatate în raport cu normele

legale precitate indică indubitabil la lipsa dreptului vătămat a Oxanei Semihvostova,

10

prin înregistrarea în Registrul bunurilor imobile, a dreptului de coproprietar a Ninei

Semihvostova asupra bunului imobil din or. XXXXX str. XXXXX ap X, în baza

certificatului de arhivă nr. 300 din 28 iunie 2006.

Față de toate aceste considerente, Completul specializat pentru examinarea

acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție constată ca nefondate concluziile

instanțelor de judecată ierarhic inferioare expuse pe fondul cauzei și precizează că

elementele cauzei, analizate în ansamblu, conduc la consolidarea unei convingeri

neîndoielnice, privind inadmisibilitatea cererii de chemare în judecată depusă de Oxana

Semihvostova împotriva Agenției Servicii Publice, persoane terțe Serviciul Cadastral

Teritorial Ungheni Ungheni al ASP, Ala Ceban, Sergiu Ceban, Primăria și Consiliul

mun. Ungheni, Serviciul Raional Arhivă Ungheni cu privire la contestarea actului

administrativ și radierea înscrisurilor din Registrul bunurilor imobile, în temeiul art. 207

alin. (2) lit. e) Cod administrativ.

În acest sens este relevantă și jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului,

care a statuat că pentru ca un reclamant să se poată declara victimă, acesta trebuie să

prezinte dovezi plauzibile și convingătoare ale probabilității survenirii unei încălcări, la

care ar fi supus personal, fiind insuficiente niște simple bănuieli sau conjuncturi [Senator

Lines GmbH împotriva a cincisprezece state membre ale Uniunii Europene (cererea nr.

45572/00)]. Curtea a subliniat că în Convenție nu este prevăzută posibilitatea de a angaja

o actio popularis în scopul interpretării drepturilor recunoscute în Convenție; aceasta nu

autorizează nici persoanele particulare să se plângă în legătură cu o dispoziție de drept

intern doar pentru că aceștia consideră, fără să fi suportat în mod direct efectele, că

dispoziția respectivă încalcă Convenția (Aksu împotriva Turciei, Burden împotriva

Regatului Unit).

Pentru motivele expuse, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în

contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ

lărgit al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a admite recursul depus de

Oxana Semihvostova, reprezentată de avocatul Liliana Munteanu, din alte motive, de a

casa integral decizia instanței de apel și hotărârea primei instanțe și de a emite o decizie

nouă, prin care de a declara inadmisibilă acțiunea în contencios administrativ depusă de

Oxana Semihvostova.

Conform art. art. 207 alin. (2) lit. e), art. 248 alin. (1) lit. c) Cod administrativ,

completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de

Justiție

decide:

Se admite recursul depus de Oxana Semihvostova, reprezentată de avocatul

Liliana Munteanu.

Se casează integral decizia din 2 noiembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău și

hotărârea din 10 decembrie 2020 a Judecătoriei Chișinău sediul Rîșcani, în cauza de

contencios administrativ la cererea de chemare în judecată a Oxanei Semihvostova

împotriva Agenției Servicii Publice cu privire la contestarea actului administrativ,

radierea înscrisurilor din Registrul bunurilor imobile, repararea prejudiciului moral și

încasarea cheltuielilor de judecată, și se emite o decizie nouă, prin care:

11

Se declară inadmisibilă acțiunea în contencios administrativ depusă de Oxana

Semihvostova împotriva Agenției Servicii Publice cu privire la contestarea actului

administrativ, radierea înscrisurilor din Registrul bunurilor imobile, repararea

prejudiciului moral și încasarea cheltuielilor de judecată.

Decizia este irevocabilă.

Președintele ședinței, Tamara Chișca-Doneva

judecătorul

Judecătorii Nina Vascan

Nicolae Craiu

Aliona Miron

Ala Cobăneanu

12