3ra-415/22 — obligarea radierii dreptului de proprietate

Dosarul nr. 3ra-415/22 2-19061213-01-3ra-14042022 Prima instanță: Judecătoria Strășeni, sediul central (jud: I. Talmaci) Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud: A. Bostan, V. Negru, G. Dașchevici) DECIZIE 15 iunie 2022 mun.

Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție în componența: Președintele ședinței, judecătorul Tamara Chișca-Doneva judecătorii Ala Cobăneanu Iurie Bejenaru Aliona Miron Nicolae Craiu examinând recursul depus de Ghelas Vasile, reprezentat de avocatul Cotruța Sergiu, în cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă de Andrițchi Anatolie împotriva Agenției Servicii Publice, Departamentul Cadastru, persoane terțe Primăria satului Romănești raionul Strășeni, Consiliul sătesc Romănești, Ghelas Vasile și Bobu Zinaida cu privire la obligarea radierii dreptului de proprietate, împotriva deciziei din 21 decembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău, prin care a fost respins apelul depus de Ghelas Vasile împotriva hotărârii din 12 octombrie 2020 a Judecătoriei Strășeni, sediul central, c o n s t a t ă: La 26 aprilie 2019, Andrițchi Anatolie a depus cerere de chemare în judecată împotriva Agenției Servicii Publice, Departamentul Cadastru, persoane terțe Primăria satului Romănești raionul Strășeni, Consiliul sătesc Romănești, Ghelas Vasile și Bobu Zinaida cu privire la obligarea radierii dreptului de proprietate.

În motivarea acțiunii a indicat că în anul 2007, în timpul efectuării măsurărilor cadastrale masive a teritoriului satului Romănești, raionul Strășeni, în Primărie s-a adresat Ghelas Vasile cu solicitarea de a-i fi perfectate titlurile de proprietate pe terenurile procurate anterior direct pe numele lui, prezentând în acest sens titlul de autentificare a deținătorului de teren cu nr. 031475, cu suprafața de 0,4322 ha eliberat pe numele său, contractul de vânzare-cumpărare din 22 martie 2005, prin care se stabilește procurarea de către acesta de la Rusu Maria a terenului cu suprafața de 0,2001 ha, contractul de vânzare-cumpărare din 20 iunie 2003, prin care se stabilește procurarea de la Mcrtcean Serghei a terenului cu suprafața de 0,3994 ha și testamentul din 3 noiembrie 1998 prin care urma să moșteneasca de la Andrițchi Gheorghe terenul cu suprafața de 0,10 ha.

1 În contextul dat, a menționat că de către inginerul cadastral s-a efectuat comasarea tuturor acestor terenuri și s-a întocmit un singur titlu de proprietate pe numele lui Ghelas Vasile, fiind atribuit terenului respectiv numărul cadastral xxxxx. A indicat că la xxxxx a decedat Andrițchi Gheorghe, fapt probat prin certificatul de deces nr. 2 din 1 februarie 2015, iar după decesul lui Andrițchi Gheorghe, fiind moștenitorul testamentar al acestuia, în temeiul certificatului de calitate de moștenitor nr. 237 din 28 ianuarie 2019, s-a adresat la Primăria satului Romănești cu solicitarea de ai fi apreciată masa succesorală.

A relatat că conform deciziei Primăriei Romănești și datelor din registrele titularilor de teren din cadrul Primăriei Romănești, lui Andrițchi Gheorghe la 26 octombrie 1993, în temeiul art. 82 Cod funciar, i-a fost repartizat în proprietate 0,30 ha teren cu destinația grădini, dintre care teren cu suprafața de 0,15 ha, a fost comercializat fiicei sale Bobu Zinaida, iar terenul cu suprafața de 0,10 ha a fost ilegal comasat de către specialistul pentru reglementarea regimului funciar în anii 2006- 2007, care a efectuat operațiunea ilegală de comasare a terenurilor lui Gelas Vasile și a atribuit acestuia 0,10 ha în baza testamentului din 1998 lui Andrițchi Gheorghe, care era viu la acea data și a decedat doar la xxxxx.

Andrițchi Gheorghe la 9 aprilie 2012 a întocmit un nou testament, în care în calitate de moștenitor a fost nominalizat Andrițchi Anatolie. A susținuta că în rezultat al adresării la organele de drept și la Primăria satului Romănești, Consiliul sătesc Romănești a adoptat Decizia nr. 3/7 din 15 mai 2015 cu privire la corectarea erorii terenului cu numărul cadastral xxxxx, prin care consiliul a decis: se acceptă corectarea erorii comise în cadrul înregistrării masive a terenului cu nr. cadastral xxxxx cu suprafața de 1,15 ha a proprietarului Ghelas Vasile și anularea titlului dat, și divizarea în patru: conform titlului cu nr. 031475 cu suprafața de 0,4322 ha, conform contractului de vânzare-cumpărare nr. 3509 din 20 iunie 2003-terenul cu suprafața de 0,3994 ha, conform contractului de vânzare-cumpărare nr. 1233 din 20 martie 2005-teren cu suprafața de 0,2001 ha, teren cu suprafața de 0,10 ha a cet.

Andrițchi Gheorghe. A remarcat că ținând cont că, în cadrul înregistrării primare masive a bunului imobil teren ,,Grădină” cu suprafața de 1,15 ha în Registrul bunurilor imobile în temeiul titlului de autentificare a dreptului deținătorului de teren cu numărul cadastral xxxxx pe numele lui Ghelas Vasile, o parte din acest teren și anume cu suprafața de 0,10 ha, a fost comasat ilegal de factori de decizie ai primăriei Romănești, în baza testamentului din 3 noiembrie 1998, testament care nu avea la acel moment nicio valoare juridică din motivul ca Adrițchi Gheorghe era în viață la acel moment și a decedat la xxxxx, fapt probat prin certificatul de deces nr. 2 din 1 februarie 2015, astfel se dovedește faptul nulității absolute a titlului de autentificare a dreptului deținătorului de teren cu numărul cadastral xxxxx pe numele lui Ghelas Vasile, în partea înregistrării dreptului de proprietate asupra terenului cu suprafața de 0,10 ha.

A explicat că reieșind din faptul că decizia nr. 3/7 din 15 mai 2015 nu a fost contestată și a devenit definitivă și executorie, a solicitat prin cererea prealabilă efectuarea rectificărilor în Registrul bunurilor imobile în privința terenului cu nr. cadastral xxxxx, cu suprafața de 1,15 ha, a proprietarului Ghelas Vasile, prin anularea titlului dat și divizarea terenului în patru conform dispoziției Deciziei, cu 2 radierea din Registrul bunurilor imobile a dreptului de proprietate a lui Ghelas Vasile și intabularea dreptului de proprietate pe terenul cu suprafața de 0,10 ha a lui Adrițchi Gheorghe, după moștenitorul său testamentar Andrițchi Anatolie.

Drept urmare, prin scrisoarea din 1 aprilie 2019 nr. 11/35e-06/117 Agenția Servicii Publice, Centru multifuncțional Strășeni, a refuzat în corectarea erorii în privința terenului cu nr. cadastral xxxxx, deoarece în conformitate cu art. 38 alin. (3) din Legea cadastrului bunurilor imobile nr. 1543 din 25 februarie 1998, greșelile care nu au caracter tehnic se corectează cu consimțământul exprimat în scris al fiecărui titular de drepturi ale cărui interese sânt atinse sau în temeiul hotărârii judecătoreștii irevocabile.

La caz, a evidențiat că Ghelas Vasile ca titular de drepturi ale cărui interese sânt atinse prin corectările în Registrul bunurilor imobile, necesare de efectuat în temeiul Deciziei nr. 3/7 din 15 mai 2015 a Consiliului sătesc Romănești, nu este de acord cu aceste corectări și nu a eliberat consimțământul exprimat în scris pentru efectuarea rectificărilor în Registrul bunurilor imobile în privința terenului cu nr. cadastral xxxxx cu suprafața de 1,15 ha, proprietar Ghelas Vasile, cu radierea din Registrul bunurilor imobile a dreptului de proprietate a lui Ghelas Vasile și intabularea dreptului de proprietate pe teren cu suprafața de 0,10 ha a lui Adrițchi Gheorghe, după moștenitorul său testamentar Andrițchi Anatolie.

Și-a întemeiat pretențiile în baza dispozițiilor art. 327, 328, 331, 332, 334, 2164, 2165 Cod civil, art. 38 alin. (3) din Legea cadastrului bunurilor imobile nr. 1543 din 25 februarie 1998, art. 189, 196, 206, 209 Cod administrativ. A solicitat obligarea Agenției Servicii Publice, SCT Strășeni de a radia din Registrul bunurilor imobile dreptul de proprietate a lui Ghelas Vasile asupra terenului cu nr. cadastral xxxxx cu suprafața de 1,15 ha, în temeiul Deciziei nr. 3/7 din 15 mai 2015 a Consiliului sătesc Romănești cu privire la corectarea erorii terenului cu nr cadastral xxxxx și intabularea dreptului de proprietate pe terenul cu suprafața de 0,10 ha a cet. Adrițchi Gheorghe, după moștenitorul său testamentar Andrițchi Anatolie.

Prin hotărârea din 12 octombrie 2020 a Judecătoria Strășeni, sediul central, a fost admisă parțial acțiunea depusă de Andrițchi Anatolie. A fost obligată Agenția Servicii Publice Departamentul Cadastru să radieze din Registrul bunurilor imobile dreptul de proprietate a lui Ghelas Vasile asupra terenului cu nr. cadastral xxxxx, cu suprafața de 1,15 ha. A fost respins ca neîntemeiat capătul de cerere privind obligarea Agenției Servicii Publice să intabuleze dreptul de proprietate asupra terenului cu nr. cadastral xxxxx, cu suprafața de 1,15 ha, pe numele lui Andrițchi Anatolie. La 5 noiembrie 2020, prin intermediul oficiului poștal, Ghelas Vasile a depus apel împotriva hotărârii din 12 octombrie 2020 a Judecătoria Strășeni, sediul central, iar ca urmare a notificării hotărârii motivate la 30 noiembrie 2020 a prezentat motivarea apelului la data de 23 decembrie 2020, cu respectarea termenelor prevăzute de art. 232 Cod administrativ.

Prin decizia din 21 decembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău, a fost respins apelul depus de Ghelas Vasile împotriva hotărârii din 12 octombrie 2020 a Judecătoriei Strășeni, sediul central. 3 La 10 ianuarie 2022, Ghelas Vasile, reprezentat de avocatul Cotruța Sergiu a depus recurs împotriva deciziei din 21 decembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău, iar la data de 6 aprilie 2022 a prezentat motivarea recursului. În susținerea recursului a invocat dezacordul cu decizia recurată considerând-o neîntemeiată, adoptată cu încălcarea normelor de drept material și aprecierea nefondată a circumstanțelor de fapt.

A menționat că în timpul efectuării măsurărilor cadastrale masive a teritoriului satului Romănești, raionul Strășeni, s-a adresat la primărie de nenumărate ori cu solicitarea de a-i fi perfectate titlurile de proprietate asupra terenurilor procurate anterior direct pe numele lui, prezentând în acest sens titlurile de autentificare a deținătorului de terenuri, cu solicitarea de bază de a fi înregistrate corect fără includeri eronate de către Primăria satului Romănești, raionul Strășeni. Astfel, a relatat că Primăria satului Romănești raionul Strășeni, mereu a relatat că nu este de competența acesteia să modifice erorile, ci de competența Agenției Servicii Publice. La rândul său, Agenția Servicii Publice a comunicat că nu poate efectua aceste modificări pentru a corecta erorile terenurilor respective, deoarece Primăria satului Romănești, raionul Strășeni trebuie să le execute.

La fel, a accentuat că urmare a adresărilor organelor de drept la Primăria satului Romănești, raionul Strășeni în vederea corectării erorii a terenului masiv pe cale îl deține, întotdeauna a fost înștiințat despre faptul că totuși urmează a fi efectuată corectarea erorilor cadastrale a bunului imobil deținut, care s-au efectuat într-un final doar cu acordul primăriei, însă fără înștiințarea sa ca deținător de drept al terenului. În contextul dat, a invocat că în conformitate cu decizia Primăriei satului Romănești, raionul Strășeni cu nr. 14 din 25 septembrie 1992, este deținătorul cu drept de proprietate privată asupra terenului cu o suprafață de 1,15 ha în hotarele indicate în plan.

Scopul repartizării terenului: grădină, trecut în Registrul cadastral al deținătorului de terenuri la nr. 14 din 1 noiembrie 1992. A precizat că la data de 25 septembrie 1992, i-a fost eliberat titlul de autentificare a dreptului asupra pământului cu o suprafață totală de 0,4322 ha, în hotarele indicate în plan. Scopul repartizării terenului: lot de pe lîngă casă, trecut în Registrul cadastral al deținătorului de terenuri cu nr. 19 din 20 august 1998. Totodată, a remarcat că la data de 20 iunie 2003, Mcrtcean Serghei i-a vândut terenul cu suprafața de 0,3994 ha, cu numărul cadastral xxxxx, aflat în extravilan pe pământurile din administrarea Primăriei Rădeni cu destinația – grădini. La 22 martie 2015, Rusu Maria i-a vândut terenul cu destinația - grădini, cu suprafața de 0,2001 ha, aflat în extravilan pe pământurile din administrarea Primăriei Romănești.

Iar, la data de 15 mai 2015, Consiliul sătesc Romănești a emis decizia cu nr. 3/7 privind corectarea erorii terenului cu numărul cadastral xxxxx, cu care nu este de acord, deoarece s-au făcut măsurările cu erori, incluzîndu-l pe Andrițchi Gheorghe, deoarece era inclus Bîtcă Nicolae cu terenul de 0,18 ha și nicidecum terenul de 0,10 ha în proprietatea lui Andrițchi Gheorghe. A mai menționat că la 3 noiembrie 1998, Andrițchi Gheorghe i-a testat terenul de 0,10 ha din lotul de pe lângă casă. 4 A mai explicat că la data de 31 octombrie 2007, de către Primăria satului Romănești raionul Strășeni a fost emisă declarația de constituire a Gospodăriei Țărănești (de fermier) al lui Ghelas Vasile cu suprafața totală de 1,99 ha, cu care nu este de acord, deoarece numerele cadastrale sunt incorecte.

Prin urmare, este de părere că măsurările au fost efectuate eronat și urmează a fi corectate, or lăsarea în vigoare a hotărârii primei instanțe și a deciziei instanței de apel ar reprezenta o expropriere a dreptului de proprietate. Recurentul a solicitat admiterea recursului, casarea deciziei instanței de apel și a hotărârii primei instanțe, cu pronunțarea unei noi decizii de respingere a acțiunii. Prin referința din 16 mai 2022, Andrițchi Anatolie, reprezentat de avocatul Baltă Marin a solicitat respingerea recursului ca fiind neîntemeiat cu menținerea deciziei instanței de apel și a hotărârii primei instanțe. În conformitate cu art. 244 alin. (1) din Codul administrativ, hotărârile curții de apel ca instanța de fond, precum și deciziile instanței de apel pot fi contestate cu recurs.

În conformitate cu art. 245 alin. (1) și (2) din Codul administrativ, recursul se depune la instanța de apel în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel, dacă legea nu stabilește un termen mai mic. Motivarea recursului se prezintă Curții Supreme de Justiție în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel. Dacă se depune împreună cu cererea de recurs, motivarea recursului se depune la instanța de apel.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție reține că atât recursul depus la data de 10 ianuarie 2022, cât și motivarea acestuia prezentată la data de 6 aprilie 2022 sunt în termen, or, dispozitivul deciziei a fost notificat recurentului la data de 30 decembrie 2021 (f. d. 24, vol. II), iar decizia motivată a instanței de apel a fost notificata la data de 14 martie 2022 (f. d. 29, vol. II), potrivit datelor https://posta.md/ro/track-trace/mailing/DS8006390124AS. Prin încheierea din 1 iunie 2022 a Curții Supreme de Justiție recursul depus de Ghelas Vasile, reprezentat de avocatul Cotruța Sergiu a fost numit pentru examinare în complet de 5 judecători.

În conformitate cu prevederile art. 247 Cod administrativ, Curtea Supremă de Justiție examinează și soluționează recursul fără ședință de judecată. Studiind materialele dosarului, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție consideră necesar de a casa integral decizia instanței de apel și a restitui cauza instanței de apel, din considerentele ce urmează. Conform art. 248 alin. (1) lit. d) Cod administrativ, examinând recursul, Curtea Supremă de Justiție adoptă una dintre următoarele decizii: casează integral decizia instanței de apel și restituie cauza instanței de apel dacă, în baza limitelor stabilite de lege ale examinării recursului, nu poate adopta o soluție finală în acest caz.

Totodată, în temeiul art. 22 alin. (1) din Codul administrativ, autoritățile publice și instanțele de judecată competente cercetează starea de fapt din oficiu. Acestea stabilesc felul și volumul cercetărilor și nu sânt legate nici de expunerile participanților, nici de cererile lor de reclamare a probelor. 5 Iar, conform art. 194 alin. (1) și (2) din Codul administrativ, în procedura în prima instanță, în procedura de apel și în procedura de examinare a recursurilor împotriva încheierilor judecătorești se soluționează din oficiu probleme de fapt și de drept. În procedura de examinare a cererilor de recurs, hotărârile și deciziile contestate se examinează din oficiu în privința existenței greșelilor procedurale și aplicării corecte a dreptului material.

La rândul său, aplicabile litigiului sunt și prevederile art. 244 alin. (2) în coroborare cu art. 231 alin. (2) din Codul administrativ, conform cărora pentru procedura de recurs se aplică corespunzător prevederile cap. III din cartea a treia, dacă din prevederile prezentului capitol nu rezultă altceva. Pentru procedura în apel se aplică corespunzător prevederile cap. II din cartea a treia, dacă din prevederile prezentului capitol nu rezultă altceva. La acest capitol, Completul reține și prevederile art. 219 alin. (1) – (3) din Codul administrativ, potrivit cărora instanța de judecată este obligată să cerceteze starea de fapt din oficiu în baza tuturor probelor legal admisibile, nefiind legată nici de declarațiile făcute, nici de cererile de solicitare a probelor înaintate de participanți.

Instanța de judecată depune eforturi pentru înlăturarea greșelilor de formă, explicarea cererilor neclare, depunerea corectă a cererilor, completarea datelor incomplete și pentru depunerea tuturor declarațiilor necesare constatării și aprecierii stării de fapt. Instanța de judecată indică asupra aspectelor de fapt și de drept ale litigiului care nu au fost discutate de participanții la proces.

După cum rezultă din materialele cauzei, Andrițchi Anatolie înaintând acțiunea în judecată împotriva Agenției Servicii Publice, Departamentul Cadastru, persoane terțe Primăria satului Romănești raionul Strășeni, Consiliul sătesc Romănești, Ghelas Vasile și Bobu Zinaida, a solicitat obligarea Agenția Servicii Publice, SCT Strășeni de a radia din Registrul bunurilor imobile dreptul de proprietate a lui Ghelas Vasile asupra terenului cu nr. cadastral xxxxx cu suprafața de 1,15 ha, în temeiul Deciziei nr. 3/7 din 15 mai 2015 a Consiliului sătesc Romănești cu privire la corectarea erorii terenului cu nr cadastral xxxxx și intabularea dreptului de proprietate pe terenul cu suprafața de 0,10 ha a lui Adrițchi Gheorghe, după moștenitorul său testamentar Andrițchi Anatolie.

Fiind învestită cu judecarea cauzei, prima instanță a admis parțial acțiunea depusă de Andrițchi Anatolie și a obligat Agenția Servicii Publice Departamentul Cadastru să radieze din Registrul bunurilor imobile dreptul de proprietate a lui Ghelas Vasile asupra terenului cu nr. cadastral xxxxx, cu suprafața de 1,15 ha. Totodată, a respins ca neîntemeiat capătul de cerere privind obligarea Agenției Servicii Publice să intabuleze dreptul de proprietate asupra terenului cu nr. cadastral xxxxx, cu suprafața de 1,15 ha, pe numele lui Andrițchi Anatolie. Judecând apelul declarat de Ghelas Vasile, instanța de apel a respins apelul depus de Ghelas Vasile împotriva hotărârii din 12 octombrie 2020 a Judecătoriei Strășeni, sediul central.

Verificând legalitatea deciziei contestate, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție constată că soluția instanței de apel nu conține o argumentare clară din care să rezulte certitudinea 6 adoptării soluției la care s-a ajuns, având o motivare superficială, fără a fi abordate toate aspectele importante în speță, respectiv instanța de recurs în baza limitelor stabilite de lege ale examinării recursului nu poate adopta o soluție finală în acest caz.

Astfel, la caz, se constată că instanța de apel, ajungând la temeinicia hotărârii primei instanțe, a reținut în linii generale ca temei de admitere parțială a acțiunii lui Andrițchi Anatolie, faptul că la data întocmirii actelor ce au determinat atribuirea lui Ghelas Vasile a terenului cu suprafața de 0,10 ha ce aparținea lui Andrițchi Gheorghe, acesta era în viață, astfel încât testamentul întocmit de acesta pe numele lui Ghelas Vasile nu era executabil și nu putea fi valorificat, acesta din urmă neavând la data respectivă calitatea de moștenitor al testatorului și respectiv, neîntrunindu-se condițiile legale pentru dobândirea de către acesta a dreptului de proprietate asupra patrimoniului testatorului, ce atestă întrunirea în speță a temeiurilor legale pentru radierea din Registrul bunurilor imobile a dreptului de proprietate a lui Ghelas Vasile asupra terenului indicat, cu suprafața de 1,15 ha.

La o astfel de concluzie instanța de apel a ajuns, însă, fără a-și argumenta poziția în acest sens, or, la actele cauzei lipsesc date despre terenul cu suprafața de 0,10 ha și anume numărul cadastral, când și după cine a fost înregistrat.

De altfel, aici, instanța de recurs va remarca și faptul că din Hotărârea Consiliului Rădeni raionul Strășeni din 25 septembrie 1992 ,,Despre întărirea listelor celor patru categorii de oameni ce vor fi împroprietăriți cu pământ conform articolului 12 al Codului funciar” nu este clar ce suprafață de teren a fost atribuită lui Andrițchi Gheorghe (f. d. 55-56, vol. I). Ca urmare, verificarea acestor împrejurări devine inevitabilă în situația în care în testamentul din 9 aprilie 2012, Andrițchi Gheorghe a testat toată averea moștenitorului Andrițchi Anatolie și nu se indică în concret ce bunuri au fost testate (f. d. 8 vol. I). Cât și din testamentul din 3 noiembrie 1998 prin care Andrițchi Gheorghe testează lui Ghelas Vasile 0,10 ha din lotul de pe lângă casă, la fel nu este indicat numărul cadastral al lotului (f. d. 50 vol. I). Pe cale de consecință, aspectele descrise însă urmau a fi cercetate minuțios de către instanța de apel, în vederea stabilirii certe și definitive a circumstanțelor relevante pentru soluționarea justă a cauzei.

Respectiv, omiterea aspectelor menționate, direct indică la examinarea superficială a apelului, fără a fi supusă controlului temeinicia și corectitudinea soluției date de prima instanță prin prisma prevederilor legale, aplicabile cazului. Mai mult decât atât, soluția instanței de apel în sensul adoptat este cu atât mai inexplicabilă, cu cât la actele cauzei lipsesc și date despre înregistrarea la Agenția Servicii Publice a terenului cu suprafața de 0,10 ha la care pretinde Andrițchi Anatolie, în calitate de moștenitor a lui Andrițchi Gheorghe.

Superficialitatea examinării cauzei de către instanța de apel se constată și prin faptul că susținând concluzia de a obliga Agenția Servicii Publice Departamentul Cadastru să radieze din Registrul bunurilor imobile dreptul de proprietate a lui Ghelas Vasile asupra terenului cu nr. cadastral xxxxx, cu suprafața de 1,15 ha, aceasta nu a elucidat nici într-un mod dacă terenul în litigiu cu suprafața de 0,10 ha, face parte din terenul cu nr. cadastral xxxxx, cu suprafața de 1,15 ha. 7 Totodată, se atestă că instanța de apel a trecut cu vederea faptul că în acțiune reclamantul a cerut radierea din Registrul bunurilor imobile dreptul de proprietate a lui Ghelas Vasile asupra terenului cu nr. cadastral xxxxx cu suprafața de 1,15 ha, destinația grădini, atunci când în Decizia nr. 3/7 din 15 mai 2015 Consiliului sătesc Romănești cu privire la corectarea erorii terenului cu nr. cadastral xxxxx, ce ține de Andrițchi Gheorghe se indică doar terenul cu suprafața de 0,10 ha.

Ca urmare, întru stabilirea temeiniciei sau netemeiniciei acțiunii, instanța de apel urma să constate ce terenuri în realitate a deținut cu drept de proprietate tatăl reclamantului Andrițchi Gheorghe și înregistrarea acestora la cadastru. Față de cele ce preced se atestă că soluția instanței de apel nu conține o argumentare clară din care să rezulte procesul deliberării și adoptării soluției la care s-a ajuns, astfel instanța de recurs fiind în imposibilitatea de a exercita controlul judiciar asupra unei asemenea soluții și să verifice temeinicia și legalitatea hotărârii atacate cu privire la oricare dintre motivele prevăzute de lege. Instanța de recurs remarcă că dreptul la un proces echitabil, garantat de art. 6 din Convenția Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, prezumă dreptul la o hotărâre motivată.

Motivarea este o parte a hotărârii în care instanța judecătorească în mod obligatoriu își expune concluziile formulate în privința cauzei deferite spre soluționare. Conform unei jurisprudențe constante degajate de Curtea Europeană a Drepturilor Omului, pronunțarea de către instanțele judecătorești a unor hotărâri motivate constituie una dintre garanțiile dreptului fundamental la un proces echitabil și acesta presupune obligațiunea instanței judecătorești de a se expune în hotărâri asupra tuturor cerințelor acțiunii, precum și, argumentelor invocate de către părți întru admiterea sau respingerea acestora (cauza Garcia Ruiz vs. Spania, hotărîrea din 21 ianuarie 1999). Se reține că actul judecătoresc trebuie să corespundă tuturor normelor de drept, să fie clar, înțeles de părțile implicate în litigiu și să răspundă în mod sigur și expres la toate cererile și obiecțiile formulate de către părți.

Or, principiul procesului echitabil reclamă că hotărârea să fie motivată, justițiabilul având posibilitatea să cunoască motivele care l-au făcut pe judecător să adopte una sau altă soluție și să le conteste dacă sistemul prevedea o cale de atac împotriva acestei hotărâri, lipsa motivării unei decizii judiciare, pune în pericol dreptul la un proces echitabil (cauza Kaufman vs. Belgia, 1986). Instanțele judecătorești sunt obligate să-și motiveze soluțiile și concluziile, să furnizeze toate răspunsurile la întrebările care sunt pertinente pentru rezultatul procesului și necesită un răspuns special în hotărâre.

În cazul în care instanța de judecată se abține de a da un răspuns special și explicit în cele mai importante întrebări, fără a acorda părții care a formulat-o posibilitatea de a ști dacă acest mijloc de apărare a fost neglijat sau respins, acest fapt se va considera o încălcare a art. 6§1 din CEDO (cauza Hiro Balani vs. Spania, 1994). Din considerentele menționate, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a admite recursul, a casa integral decizia instanței de apel și a restitui cauza spre rejudecare în instanța de apel, în alt complet de judecată.

8 În conformitate cu art. 248 alin. (1) lit. d), art. 248 alin. (2) Cod administrativ, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție d e c i d e: Se admite recursul depus de Ghelas Vasile, reprezentat de avocatul Cotruța Sergiu. Se casează integral decizia din 21 decembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău, în cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă de Andrițchi Anatolie împotriva Agenției Servicii Publice, Departamentul Cadastru, persoane terțe Primăria satului Romănești raionul Strășeni, Consiliul sătesc Romănești, Ghelas Vasile și Bobu Zinaida cu privire la obligarea radierii dreptului de proprietate, cu restituirea cauzei spre rejudecare la Curtea de Apel Chișinău, în alt complet de judecată.

Decizia nu se supune niciunei căi de atac. Președintele ședinței, judecătorul Tamara Chișca-Doneva Judecătorii Ala Cobăneanu Iurie Bejenaru Aliona Miron Nicolae Craiu 9