3ra-415/22 — obligarea radierii dreptului de proprietate

3ra-415/22 — obligarea radierii dreptului de proprietate (Curtea Supremă de Justiție, 2022)

Dosarul nr. 3ra-415/22

2-19061213-01-3ra-14042022

Prima instanță: Judecătoria Strășeni, sediul central (jud: I. Talmaci)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud: A. Bostan, V. Negru, G. Dașchevici)

DECIZIE

15 iunie 2022 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele ședinței, judecătorul Tamara Chișca-Doneva

judecătorii Ala Cobăneanu

Iurie Bejenaru

Aliona Miron

Nicolae Craiu

examinând recursul depus de Ghelas Vasile, reprezentat de avocatul Cotruța

Sergiu,

în cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă

de Andrițchi Anatolie împotriva Agenției Servicii Publice, Departamentul Cadastru,

persoane terțe Primăria satului Romănești raionul Strășeni, Consiliul sătesc

Romănești, Ghelas Vasile și Bobu Zinaida cu privire la obligarea radierii dreptului

de proprietate,

împotriva deciziei din 21 decembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău, prin care

a fost respins apelul depus de Ghelas Vasile împotriva hotărârii din 12 octombrie

2020 a Judecătoriei Strășeni, sediul central,

c o n s t a t ă:

La 26 aprilie 2019, Andrițchi Anatolie a depus cerere de chemare în judecată

împotriva Agenției Servicii Publice, Departamentul Cadastru, persoane terțe

Primăria satului Romănești raionul Strășeni, Consiliul sătesc Romănești, Ghelas

Vasile și Bobu Zinaida cu privire la obligarea radierii dreptului de proprietate.

În motivarea acțiunii a indicat că în anul 2007, în timpul efectuării măsurărilor

cadastrale masive a teritoriului satului Romănești, raionul Strășeni, în Primărie s-a

adresat Ghelas Vasile cu solicitarea de a-i fi perfectate titlurile de proprietate pe

terenurile procurate anterior direct pe numele lui, prezentând în acest sens titlul de

autentificare a deținătorului de teren cu nr. 031475, cu suprafața de 0,4322 ha

eliberat pe numele său, contractul de vânzare-cumpărare din 22 martie 2005, prin

care se stabilește procurarea de către acesta de la Rusu Maria a terenului cu suprafața

de 0,2001 ha, contractul de vânzare-cumpărare din 20 iunie 2003, prin care se

stabilește procurarea de la Mcrtcean Serghei a terenului cu suprafața de 0,3994 ha și

testamentul din 3 noiembrie 1998 prin care urma să moșteneasca de la Andrițchi

Gheorghe terenul cu suprafața de 0,10 ha.

1

În contextul dat, a menționat că de către inginerul cadastral s-a efectuat

comasarea tuturor acestor terenuri și s-a întocmit un singur titlu de proprietate pe

numele lui Ghelas Vasile, fiind atribuit terenului respectiv numărul cadastral xxxxx.

A indicat că la xxxxx a decedat Andrițchi Gheorghe, fapt probat prin certificatul

de deces nr. 2 din 1 februarie 2015, iar după decesul lui Andrițchi Gheorghe, fiind

moștenitorul testamentar al acestuia, în temeiul certificatului de calitate de

moștenitor nr. 237 din 28 ianuarie 2019, s-a adresat la Primăria satului Romănești

cu solicitarea de ai fi apreciată masa succesorală.

A relatat că conform deciziei Primăriei Romănești și datelor din registrele

titularilor de teren din cadrul Primăriei Romănești, lui Andrițchi Gheorghe la

26 octombrie 1993, în temeiul art. 82 Cod funciar, i-a fost repartizat în proprietate

0,30 ha teren cu destinația grădini, dintre care teren cu suprafața de 0,15 ha, a fost

comercializat fiicei sale Bobu Zinaida, iar terenul cu suprafața de 0,10 ha a fost ilegal

comasat de către specialistul pentru reglementarea regimului funciar în anii 2006-

2007, care a efectuat operațiunea ilegală de comasare a terenurilor lui Gelas Vasile

și a atribuit acestuia 0,10 ha în baza testamentului din 1998 lui Andrițchi Gheorghe,

care era viu la acea data și a decedat doar la xxxxx. Andrițchi Gheorghe la 9 aprilie

2012 a întocmit un nou testament, în care în calitate de moștenitor a fost nominalizat

Andrițchi Anatolie.

A susținuta că în rezultat al adresării la organele de drept și la Primăria satului

Romănești, Consiliul sătesc Romănești a adoptat Decizia nr. 3/7 din 15 mai 2015 cu

privire la corectarea erorii terenului cu numărul cadastral xxxxx, prin care consiliul

a decis: se acceptă corectarea erorii comise în cadrul înregistrării masive a terenului

cu nr. cadastral xxxxx cu suprafața de 1,15 ha a proprietarului Ghelas Vasile și

anularea titlului dat, și divizarea în patru: conform titlului cu nr. 031475 cu suprafața

de 0,4322 ha, conform contractului de vânzare-cumpărare nr. 3509 din 20 iunie

2003-terenul cu suprafața de 0,3994 ha, conform contractului de vânzare-cumpărare

nr. 1233 din 20 martie 2005-teren cu suprafața de 0,2001 ha, teren cu suprafața de

0,10 ha a cet. Andrițchi Gheorghe.

A remarcat că ținând cont că, în cadrul înregistrării primare masive a bunului

imobil teren ,,Grădină” cu suprafața de 1,15 ha în Registrul bunurilor imobile în

temeiul titlului de autentificare a dreptului deținătorului de teren cu numărul

cadastral xxxxx pe numele lui Ghelas Vasile, o parte din acest teren și anume cu

suprafața de 0,10 ha, a fost comasat ilegal de factori de decizie ai primăriei

Romănești, în baza testamentului din 3 noiembrie 1998, testament care nu avea la

acel moment nicio valoare juridică din motivul ca Adrițchi Gheorghe era în viață la

acel moment și a decedat la xxxxx, fapt probat prin certificatul de deces nr. 2 din 1

februarie 2015, astfel se dovedește faptul nulității absolute a titlului de autentificare

a dreptului deținătorului de teren cu numărul cadastral xxxxx pe numele lui Ghelas

Vasile, în partea înregistrării dreptului de proprietate asupra terenului cu suprafața

de 0,10 ha.

A explicat că reieșind din faptul că decizia nr. 3/7 din 15 mai 2015 nu a fost

contestată și a devenit definitivă și executorie, a solicitat prin cererea prealabilă

efectuarea rectificărilor în Registrul bunurilor imobile în privința terenului cu

nr. cadastral xxxxx, cu suprafața de 1,15 ha, a proprietarului Ghelas Vasile, prin

anularea titlului dat și divizarea terenului în patru conform dispoziției Deciziei, cu

2

radierea din Registrul bunurilor imobile a dreptului de proprietate a lui Ghelas Vasile

și intabularea dreptului de proprietate pe terenul cu suprafața de 0,10 ha a lui

Adrițchi Gheorghe, după moștenitorul său testamentar Andrițchi Anatolie.

Drept urmare, prin scrisoarea din 1 aprilie 2019 nr. 11/35e-06/117 Agenția

Servicii Publice, Centru multifuncțional Strășeni, a refuzat în corectarea erorii în

privința terenului cu nr. cadastral xxxxx, deoarece în conformitate cu art. 38 alin. (3)

din Legea cadastrului bunurilor imobile nr. 1543 din 25 februarie 1998, greșelile

care nu au caracter tehnic se corectează cu consimțământul exprimat în scris al

fiecărui titular de drepturi ale cărui interese sânt atinse sau în temeiul hotărârii

judecătoreștii irevocabile.

La caz, a evidențiat că Ghelas Vasile ca titular de drepturi ale cărui interese sânt

atinse prin corectările în Registrul bunurilor imobile, necesare de efectuat în temeiul

Deciziei nr. 3/7 din 15 mai 2015 a Consiliului sătesc Romănești, nu este de acord cu

aceste corectări și nu a eliberat consimțământul exprimat în scris pentru efectuarea

rectificărilor în Registrul bunurilor imobile în privința terenului cu nr. cadastral

xxxxx cu suprafața de 1,15 ha, proprietar Ghelas Vasile, cu radierea din Registrul

bunurilor imobile a dreptului de proprietate a lui Ghelas Vasile și intabularea

dreptului de proprietate pe teren cu suprafața de 0,10 ha a lui Adrițchi Gheorghe,

după moștenitorul său testamentar Andrițchi Anatolie.

Și-a întemeiat pretențiile în baza dispozițiilor art. 327, 328, 331, 332, 334,

2164, 2165 Cod civil, art. 38 alin. (3) din Legea cadastrului bunurilor imobile nr.

1543 din 25 februarie 1998, art. 189, 196, 206, 209 Cod administrativ.

A solicitat obligarea Agenției Servicii Publice, SCT Strășeni de a radia din

Registrul bunurilor imobile dreptul de proprietate a lui Ghelas Vasile asupra

terenului cu nr. cadastral xxxxx cu suprafața de 1,15 ha, în temeiul Deciziei nr. 3/7

din 15 mai 2015 a Consiliului sătesc Romănești cu privire la corectarea erorii

terenului cu nr cadastral xxxxx și intabularea dreptului de proprietate pe terenul cu

suprafața de 0,10 ha a cet. Adrițchi Gheorghe, după moștenitorul său testamentar

Andrițchi Anatolie.

Prin hotărârea din 12 octombrie 2020 a Judecătoria Strășeni, sediul central, a

fost admisă parțial acțiunea depusă de Andrițchi Anatolie. A fost obligată Agenția

Servicii Publice Departamentul Cadastru să radieze din Registrul bunurilor imobile

dreptul de proprietate a lui Ghelas Vasile asupra terenului cu nr. cadastral xxxxx, cu

suprafața de 1,15 ha. A fost respins ca neîntemeiat capătul de cerere privind

obligarea Agenției Servicii Publice să intabuleze dreptul de proprietate asupra

terenului cu nr. cadastral xxxxx, cu suprafața de 1,15 ha, pe numele lui Andrițchi

Anatolie.

La 5 noiembrie 2020, prin intermediul oficiului poștal, Ghelas Vasile a depus

apel împotriva hotărârii din 12 octombrie 2020 a Judecătoria Strășeni, sediul central,

iar ca urmare a notificării hotărârii motivate la 30 noiembrie 2020 a prezentat

motivarea apelului la data de 23 decembrie 2020, cu respectarea termenelor

prevăzute de art. 232 Cod administrativ.

Prin decizia din 21 decembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău, a fost respins

apelul depus de Ghelas Vasile împotriva hotărârii din 12 octombrie 2020 a

Judecătoriei Strășeni, sediul central.

3

La 10 ianuarie 2022, Ghelas Vasile, reprezentat de avocatul Cotruța Sergiu a

depus recurs împotriva deciziei din 21 decembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău,

iar la data de 6 aprilie 2022 a prezentat motivarea recursului.

În susținerea recursului a invocat dezacordul cu decizia recurată considerând-o

neîntemeiată, adoptată cu încălcarea normelor de drept material și aprecierea

nefondată a circumstanțelor de fapt.

A menționat că în timpul efectuării măsurărilor cadastrale masive a teritoriului

satului Romănești, raionul Strășeni, s-a adresat la primărie de nenumărate ori cu

solicitarea de a-i fi perfectate titlurile de proprietate asupra terenurilor procurate

anterior direct pe numele lui, prezentând în acest sens titlurile de autentificare a

deținătorului de terenuri, cu solicitarea de bază de a fi înregistrate corect fără

includeri eronate de către Primăria satului Romănești, raionul Strășeni.

Astfel, a relatat că Primăria satului Romănești raionul Strășeni, mereu a relatat

că nu este de competența acesteia să modifice erorile, ci de competența Agenției

Servicii Publice.

La rândul său, Agenția Servicii Publice a comunicat că nu poate efectua aceste

modificări pentru a corecta erorile terenurilor respective, deoarece Primăria satului

Romănești, raionul Strășeni trebuie să le execute.

La fel, a accentuat că urmare a adresărilor organelor de drept la Primăria satului

Romănești, raionul Strășeni în vederea corectării erorii a terenului masiv pe cale îl

deține, întotdeauna a fost înștiințat despre faptul că totuși urmează a fi efectuată

corectarea erorilor cadastrale a bunului imobil deținut, care s-au efectuat într-un final

doar cu acordul primăriei, însă fără înștiințarea sa ca deținător de drept al terenului.

În contextul dat, a invocat că în conformitate cu decizia Primăriei satului

Romănești, raionul Strășeni cu nr. 14 din 25 septembrie 1992, este deținătorul cu

drept de proprietate privată asupra terenului cu o suprafață de 1,15 ha în hotarele

indicate în plan. Scopul repartizării terenului: grădină, trecut în Registrul cadastral

al deținătorului de terenuri la nr. 14 din 1 noiembrie 1992.

A precizat că la data de 25 septembrie 1992, i-a fost eliberat titlul de

autentificare a dreptului asupra pământului cu o suprafață totală de 0,4322 ha, în

hotarele indicate în plan. Scopul repartizării terenului: lot de pe lîngă casă, trecut în

Registrul cadastral al deținătorului de terenuri cu nr. 19 din 20 august 1998.

Totodată, a remarcat că la data de 20 iunie 2003, Mcrtcean Serghei i-a vândut

terenul cu suprafața de 0,3994 ha, cu numărul cadastral xxxxx, aflat în extravilan pe

pământurile din administrarea Primăriei Rădeni cu destinația – grădini.

La 22 martie 2015, Rusu Maria i-a vândut terenul cu destinația - grădini, cu

suprafața de 0,2001 ha, aflat în extravilan pe pământurile din administrarea Primăriei

Romănești.

Iar, la data de 15 mai 2015, Consiliul sătesc Romănești a emis decizia cu nr. 3/7

privind corectarea erorii terenului cu numărul cadastral xxxxx, cu care nu este de

acord, deoarece s-au făcut măsurările cu erori, incluzîndu-l pe Andrițchi Gheorghe,

deoarece era inclus Bîtcă Nicolae cu terenul de 0,18 ha și nicidecum terenul de 0,10

ha în proprietatea lui Andrițchi Gheorghe.

A mai menționat că la 3 noiembrie 1998, Andrițchi Gheorghe i-a testat terenul

de 0,10 ha din lotul de pe lângă casă.

4

A mai explicat că la data de 31 octombrie 2007, de către Primăria satului

Romănești raionul Strășeni a fost emisă declarația de constituire a Gospodăriei

Țărănești (de fermier) al lui Ghelas Vasile cu suprafața totală de 1,99 ha, cu care nu

este de acord, deoarece numerele cadastrale sunt incorecte.

Prin urmare, este de părere că măsurările au fost efectuate eronat și urmează a

fi corectate, or lăsarea în vigoare a hotărârii primei instanțe și a deciziei instanței de

apel ar reprezenta o expropriere a dreptului de proprietate.

Recurentul a solicitat admiterea recursului, casarea deciziei instanței de apel și

a hotărârii primei instanțe, cu pronunțarea unei noi decizii de respingere a acțiunii.

Prin referința din 16 mai 2022, Andrițchi Anatolie, reprezentat de avocatul

Baltă Marin a solicitat respingerea recursului ca fiind neîntemeiat cu menținerea

deciziei instanței de apel și a hotărârii primei instanțe.

În conformitate cu art. 244 alin. (1) din Codul administrativ, hotărârile curții de

apel ca instanța de fond, precum și deciziile instanței de apel pot fi contestate cu

recurs.

În conformitate cu art. 245 alin. (1) și (2) din Codul administrativ, recursul se

depune la instanța de apel în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței

de apel, dacă legea nu stabilește un termen mai mic. Motivarea recursului se prezintă

Curții Supreme de Justiție în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței

de apel. Dacă se depune împreună cu cererea de recurs, motivarea recursului se

depune la instanța de apel.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ

al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție reține că atât recursul depus la data de 10 ianuarie 2022, cât și motivarea

acestuia prezentată la data de 6 aprilie 2022 sunt în termen, or, dispozitivul deciziei

a fost notificat recurentului la data de 30 decembrie 2021 (f. d. 24, vol. II), iar decizia

motivată a instanței de apel a fost notificata la data de 14 martie 2022 (f. d. 29, vol.

II), potrivit datelor https://posta.md/ro/track-trace/mailing/DS8006390124AS.

Prin încheierea din 1 iunie 2022 a Curții Supreme de Justiție recursul depus de

Ghelas Vasile, reprezentat de avocatul Cotruța Sergiu a fost numit pentru examinare

în complet de 5 judecători.

În conformitate cu prevederile art. 247 Cod administrativ, Curtea Supremă de

Justiție examinează și soluționează recursul fără ședință de judecată.

Studiind materialele dosarului, completul specializat pentru examinarea

acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție consideră necesar de a casa integral

decizia instanței de apel și a restitui cauza instanței de apel, din considerentele ce

urmează.

Conform art. 248 alin. (1) lit. d) Cod administrativ, examinând recursul, Curtea

Supremă de Justiție adoptă una dintre următoarele decizii: casează integral decizia

instanței de apel și restituie cauza instanței de apel dacă, în baza limitelor stabilite

de lege ale examinării recursului, nu poate adopta o soluție finală în acest caz.

Totodată, în temeiul art. 22 alin. (1) din Codul administrativ, autoritățile

publice și instanțele de judecată competente cercetează starea de fapt din oficiu.

Acestea stabilesc felul și volumul cercetărilor și nu sânt legate nici de expunerile

participanților, nici de cererile lor de reclamare a probelor.

5

Iar, conform art. 194 alin. (1) și (2) din Codul administrativ, în procedura în

prima instanță, în procedura de apel și în procedura de examinare a recursurilor

împotriva încheierilor judecătorești se soluționează din oficiu probleme de fapt și de

drept.

În procedura de examinare a cererilor de recurs, hotărârile și deciziile contestate

se examinează din oficiu în privința existenței greșelilor procedurale și aplicării

corecte a dreptului material.

La rândul său, aplicabile litigiului sunt și prevederile art. 244 alin. (2) în

coroborare cu art. 231 alin. (2) din Codul administrativ, conform cărora pentru

procedura de recurs se aplică corespunzător prevederile cap. III din cartea a treia,

dacă din prevederile prezentului capitol nu rezultă altceva. Pentru procedura în apel

se aplică corespunzător prevederile cap. II din cartea a treia, dacă din prevederile

prezentului capitol nu rezultă altceva.

La acest capitol, Completul reține și prevederile art. 219 alin. (1) – (3) din

Codul administrativ, potrivit cărora instanța de judecată este obligată să cerceteze

starea de fapt din oficiu în baza tuturor probelor legal admisibile, nefiind legată nici

de declarațiile făcute, nici de cererile de solicitare a probelor înaintate de participanți.

Instanța de judecată depune eforturi pentru înlăturarea greșelilor de formă,

explicarea cererilor neclare, depunerea corectă a cererilor, completarea datelor

incomplete și pentru depunerea tuturor declarațiilor necesare constatării și aprecierii

stării de fapt. Instanța de judecată indică asupra aspectelor de fapt și de drept ale

litigiului care nu au fost discutate de participanții la proces.

După cum rezultă din materialele cauzei, Andrițchi Anatolie înaintând acțiunea

în judecată împotriva Agenției Servicii Publice, Departamentul Cadastru, persoane

terțe Primăria satului Romănești raionul Strășeni, Consiliul sătesc Romănești,

Ghelas Vasile și Bobu Zinaida, a solicitat obligarea Agenția Servicii Publice, SCT

Strășeni de a radia din Registrul bunurilor imobile dreptul de proprietate a lui Ghelas

Vasile asupra terenului cu nr. cadastral xxxxx cu suprafața de 1,15 ha, în temeiul

Deciziei nr. 3/7 din 15 mai 2015 a Consiliului sătesc Romănești cu privire la

corectarea erorii terenului cu nr cadastral xxxxx și intabularea dreptului de

proprietate pe terenul cu suprafața de 0,10 ha a lui Adrițchi Gheorghe, după

moștenitorul său testamentar Andrițchi Anatolie.

Fiind învestită cu judecarea cauzei, prima instanță a admis parțial acțiunea

depusă de Andrițchi Anatolie și a obligat Agenția Servicii Publice Departamentul

Cadastru să radieze din Registrul bunurilor imobile dreptul de proprietate a lui

Ghelas Vasile asupra terenului cu nr. cadastral xxxxx, cu suprafața de 1,15 ha.

Totodată, a respins ca neîntemeiat capătul de cerere privind obligarea Agenției

Servicii Publice să intabuleze dreptul de proprietate asupra terenului cu nr. cadastral

xxxxx, cu suprafața de 1,15 ha, pe numele lui Andrițchi Anatolie.

Judecând apelul declarat de Ghelas Vasile, instanța de apel a respins apelul

depus de Ghelas Vasile împotriva hotărârii din 12 octombrie 2020 a Judecătoriei

Strășeni, sediul central.

Verificând legalitatea deciziei contestate, completul specializat pentru

examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție constată că soluția

instanței de apel nu conține o argumentare clară din care să rezulte certitudinea

6

adoptării soluției la care s-a ajuns, având o motivare superficială, fără a fi abordate

toate aspectele importante în speță, respectiv instanța de recurs în baza limitelor

stabilite de lege ale examinării recursului nu poate adopta o soluție finală în acest

caz.

Astfel, la caz, se constată că instanța de apel, ajungând la temeinicia hotărârii

primei instanțe, a reținut în linii generale ca temei de admitere parțială a acțiunii lui

Andrițchi Anatolie, faptul că la data întocmirii actelor ce au determinat atribuirea lui

Ghelas Vasile a terenului cu suprafața de 0,10 ha ce aparținea lui Andrițchi

Gheorghe, acesta era în viață, astfel încât testamentul întocmit de acesta pe numele

lui Ghelas Vasile nu era executabil și nu putea fi valorificat, acesta din urmă neavând

la data respectivă calitatea de moștenitor al testatorului și respectiv, neîntrunindu-se

condițiile legale pentru dobândirea de către acesta a dreptului de proprietate asupra

patrimoniului testatorului, ce atestă întrunirea în speță a temeiurilor legale pentru

radierea din Registrul bunurilor imobile a dreptului de proprietate a lui Ghelas Vasile

asupra terenului indicat, cu suprafața de 1,15 ha.

La o astfel de concluzie instanța de apel a ajuns, însă, fără a-și argumenta

poziția în acest sens, or, la actele cauzei lipsesc date despre terenul cu suprafața de

0,10 ha și anume numărul cadastral, când și după cine a fost înregistrat.

De altfel, aici, instanța de recurs va remarca și faptul că din Hotărârea

Consiliului Rădeni raionul Strășeni din 25 septembrie 1992 ,,Despre întărirea listelor

celor patru categorii de oameni ce vor fi împroprietăriți cu pământ conform

articolului 12 al Codului funciar” nu este clar ce suprafață de teren a fost atribuită

lui Andrițchi Gheorghe (f. d. 55-56, vol. I).

Ca urmare, verificarea acestor împrejurări devine inevitabilă în situația în care

în testamentul din 9 aprilie 2012, Andrițchi Gheorghe a testat toată averea

moștenitorului Andrițchi Anatolie și nu se indică în concret ce bunuri au fost testate

(f. d. 8 vol. I).

Cât și din testamentul din 3 noiembrie 1998 prin care Andrițchi Gheorghe

testează lui Ghelas Vasile 0,10 ha din lotul de pe lângă casă, la fel nu este indicat

numărul cadastral al lotului (f. d. 50 vol. I).

Pe cale de consecință, aspectele descrise însă urmau a fi cercetate minuțios de

către instanța de apel, în vederea stabilirii certe și definitive a circumstanțelor

relevante pentru soluționarea justă a cauzei.

Respectiv, omiterea aspectelor menționate, direct indică la examinarea

superficială a apelului, fără a fi supusă controlului temeinicia și corectitudinea

soluției date de prima instanță prin prisma prevederilor legale, aplicabile cazului.

Mai mult decât atât, soluția instanței de apel în sensul adoptat este cu atât mai

inexplicabilă, cu cât la actele cauzei lipsesc și date despre înregistrarea la Agenția

Servicii Publice a terenului cu suprafața de 0,10 ha la care pretinde Andrițchi

Anatolie, în calitate de moștenitor a lui Andrițchi Gheorghe.

Superficialitatea examinării cauzei de către instanța de apel se constată și prin

faptul că susținând concluzia de a obliga Agenția Servicii Publice Departamentul

Cadastru să radieze din Registrul bunurilor imobile dreptul de proprietate a lui

Ghelas Vasile asupra terenului cu nr. cadastral xxxxx, cu suprafața de 1,15 ha,

aceasta nu a elucidat nici într-un mod dacă terenul în litigiu cu suprafața de 0,10 ha,

face parte din terenul cu nr. cadastral xxxxx, cu suprafața de 1,15 ha.

7

Totodată, se atestă că instanța de apel a trecut cu vederea faptul că în acțiune

reclamantul a cerut radierea din Registrul bunurilor imobile dreptul de proprietate a

lui Ghelas Vasile asupra terenului cu nr. cadastral xxxxx cu suprafața de 1,15 ha,

destinația grădini, atunci când în Decizia nr. 3/7 din 15 mai 2015 Consiliului sătesc

Romănești cu privire la corectarea erorii terenului cu nr. cadastral xxxxx, ce ține de

Andrițchi Gheorghe se indică doar terenul cu suprafața de 0,10 ha.

Ca urmare, întru stabilirea temeiniciei sau netemeiniciei acțiunii, instanța de

apel urma să constate ce terenuri în realitate a deținut cu drept de proprietate tatăl

reclamantului Andrițchi Gheorghe și înregistrarea acestora la cadastru.

Față de cele ce preced se atestă că soluția instanței de apel nu conține o

argumentare clară din care să rezulte procesul deliberării și adoptării soluției la care

s-a ajuns, astfel instanța de recurs fiind în imposibilitatea de a exercita controlul

judiciar asupra unei asemenea soluții și să verifice temeinicia și legalitatea hotărârii

atacate cu privire la oricare dintre motivele prevăzute de lege.

Instanța de recurs remarcă că dreptul la un proces echitabil, garantat de art. 6

din Convenția Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților

Fundamentale, prezumă dreptul la o hotărâre motivată. Motivarea este o parte a

hotărârii în care instanța judecătorească în mod obligatoriu își expune concluziile

formulate în privința cauzei deferite spre soluționare.

Conform unei jurisprudențe constante degajate de Curtea Europeană a

Drepturilor Omului, pronunțarea de către instanțele judecătorești a unor hotărâri

motivate constituie una dintre garanțiile dreptului fundamental la un proces echitabil

și acesta presupune obligațiunea instanței judecătorești de a se expune în hotărâri

asupra tuturor cerințelor acțiunii, precum și, argumentelor invocate de către părți

întru admiterea sau respingerea acestora (cauza Garcia Ruiz vs. Spania, hotărîrea din

21 ianuarie 1999).

Se reține că actul judecătoresc trebuie să corespundă tuturor normelor de drept,

să fie clar, înțeles de părțile implicate în litigiu și să răspundă în mod sigur și expres

la toate cererile și obiecțiile formulate de către părți.

Or, principiul procesului echitabil reclamă că hotărârea să fie motivată,

justițiabilul având posibilitatea să cunoască motivele care l-au făcut pe judecător să

adopte una sau altă soluție și să le conteste dacă sistemul prevedea o cale de atac

împotriva acestei hotărâri, lipsa motivării unei decizii judiciare, pune în pericol

dreptul la un proces echitabil (cauza Kaufman vs. Belgia, 1986).

Instanțele judecătorești sunt obligate să-și motiveze soluțiile și concluziile, să

furnizeze toate răspunsurile la întrebările care sunt pertinente pentru rezultatul

procesului și necesită un răspuns special în hotărâre. În cazul în care instanța de

judecată se abține de a da un răspuns special și explicit în cele mai importante

întrebări, fără a acorda părții care a formulat-o posibilitatea de a ști dacă acest mijloc

de apărare a fost neglijat sau respins, acest fapt se va considera o încălcare a art. 6§1

din CEDO (cauza Hiro Balani vs. Spania, 1994).

Din considerentele menționate, completul specializat pentru examinarea

acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a admite

recursul, a casa integral decizia instanței de apel și a restitui cauza spre rejudecare

în instanța de apel, în alt complet de judecată.

8

În conformitate cu art. 248 alin. (1) lit. d), art. 248 alin. (2) Cod administrativ,

completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de

Justiție

d e c i d e:

Se admite recursul depus de Ghelas Vasile, reprezentat de avocatul Cotruța

Sergiu.

Se casează integral decizia din 21 decembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău,

în cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă de

Andrițchi Anatolie împotriva Agenției Servicii Publice, Departamentul Cadastru,

persoane terțe Primăria satului Romănești raionul Strășeni, Consiliul sătesc

Romănești, Ghelas Vasile și Bobu Zinaida cu privire la obligarea radierii dreptului

de proprietate, cu restituirea cauzei spre rejudecare la Curtea de Apel Chișinău, în

alt complet de judecată.

Decizia nu se supune niciunei căi de atac.

Președintele ședinței,

judecătorul Tamara Chișca-Doneva

Judecătorii Ala Cobăneanu

Iurie Bejenaru

Aliona Miron

Nicolae Craiu

9