3ra-341/20 — cu privire la contestarea actului administrativ, obligarea radierii informație din Registrul bunurilor imobile

3ra-341/20 — cu privire la contestarea actului administrativ, obligarea radierii informație din Registrul bunurilor imobile (Curtea Supremă de Justiție, 2020)

Dosarul nr. 3ra-341/20

Prima instanță: Judecătoria Hîncești, sediul Central – T. Mereuță

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău – V. Negru, A. Malîi, E. Palanciuc

DECIZIE

27 mai 2020 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

lărgit al Curții Supreme de Justiție,

în componența:

Președintele ședinței, judecătorul Tamara Chișca-Doneva

judecătorii Nina Vascan

Victor Burduh

Iurie Bejenaru

Maria Ghervas

judecând cererea de recurs depusă de către Instituția Publică „Agenția Servicii

Publice”,

în cauza de contencios administrativ la cererea de chemare în judecată depusă

de către Elena Pîrău împotriva Instituției Publice „Agenția Servicii Publice”, DC

Serviciul Cadastral Teritorial Hîncești cu privire la contestarea actului administrativ,

obligarea radierii informației din Registrul bunurilor imobile și încasarea

cheltuielilor de judecată,

împotriva deciziei din 25 septembrie 2019 a Curții de Apel Chișinău, prin care

s-a respins apelul declarat de către Instituția Publică „Agenția Servicii Publice”

împotriva hotărârii din 16 ianuarie 2019 a Judecătoriei Hîncești, sediul Central,

constată:

La 23 noiembrie 2018, Elena Pîrău a depus cerere de chemare în judecată

împotriva IP „Agenția Servicii Publice”, DC Serviciul Cadastral Teritorial Hîncești,

prin care a solicitat anularea deciziei Oficiului Cadastral Teritorial Hîncești nr.

11/23C-06/212 din 13 noiembrie 2018, obligarea radierii informației din Registrul

bunurilor imobile și încasarea cheltuielilor de judecată.

În motivarea acțiunii Elena Pîrău a indicat că prin răspunsul Serviciului

cadastral teritorial Hîncești din 13 noiembrie 2018 i s-a refuzat radierea din Registrul

bunurilor imobile la nr. xxxxx a informației despre grevarea tuturor bunurilor

imobile ce îi aparțin cu drept de proprietate, invocându-se faptul că radierea

informației despre grevarea tuturor bunurilor sale imobile ar putea avea loc numai

în condițiile acordului creditorului ipotecar.

Reclamanta consideră că refuzul Serviciului cadastral teritorial Hîncești este

ilegal și neîntemeiat, deoarece în urma încheierii unui contract de ipotecă cu Vasile

Pretuleac, prin intermediul lui Ion Pretuleac, la data de 12 iulie 2011 în Registrul

bunurilor imobile la nr. xxxxx a fost notificată ipoteca la suma de 7 000 de euro, iar

1

peste câteva luni a mai împrumutat de la Ion Pretuleac suma de 5 000 de euro, datoria

totală constituind 12 000 de euro.

A susținut că ulterior, prin hotărîrea nr. 2-873/2013 din 02 octombrie 2013 a

Judecătoriei Hîncești și a încheierilor executorului judecătoresc Ion Iachim, a fost

notificată grevarea bunului imobil nr. xxxxx, iar în scurt timp i-a achitat lui Ion

Pretuleac suma datoriei 12 000 de euro, dobînda de întârziere și cheltuielile de

judecată. În pofida celor relatate, Ion Pretuleac, prin escrocherie, continua să solicite

sume suplimentare, fapt ce a impus-o să se adreseze în instanța de judecată.

Elena Pîrău a menționat că prin încheierea din 04 iunie 2018 a Judecătoriei

Chișinău, sediul Buiucani, menținută prin decizia din 11 septembrie 2018 a Curții

de Apel Chișinău, s-a constatat faptul stingerii integrale a datoriei, pe care a avut-o

față de Ion Pretuleac și Vasile Pretuleac, concomitent și prin contractul de ipotecă și

prin hotărîrea Judecătoriei Hîncești. Astfel, prin această încheiere a fost obligat

executorul judecătoresc Ion Iachim de a înceta toate procedurile de executare silită

a titlurilor executorii legate de datoria față de Ion Pretuleac, precum și a titlului

executoriu nr. 2- 873/2013, eliberat în baza hotărîrii judecătorești din 02 octombrie

2013, privind transmiterea de la Elena Pîrău în posesiunea lui Vasile Pretuleac a

bunului gajat în baza contractului de gaj nr. 634 din 05 iulie 2011.

A notat că prin încheierile nr. 76-71/18 și 076-53r/18 din 25 septembrie 2018,

executorul judecătoresc Ion Iachim a încetat procedura silită de executare a titlurilor

executorii privind încasarea în beneficiul lui Ion Pretuleac a datoriei în sumă de 12

365,41 euro, a ridicat sechestrul aplicat asupra bunurilor imobile ce aparține

reclamantei, anulând procesul-verbal de transmitere în posesia lui Vasile Pretuleac

a bunurilor gajate.

Reclamanta a afirmat că ulterior, copiile încheierilor menționate au fost

transmise spre executare Agenției Servicii Publice, Departamentului Cadastral, fiind

solicitată radierea din Registrul bunurilor imobile a informației privind grevarea

tuturor bunurilor imobile ce îi aparțin, însă i s-a refuzat neîntemeiat.

A precizat că temeiul solicitării radierii din Registrul bunurilor imobile a

informației despre grevarea bunurilor imobile, ce-i aparțin, este unul evident,

deoarece nu mai sunt întrunite condițiile de existență a dreptului înscris și au încetat

efectele actului juridic în al cărui temei s-a făcut înscrierea.

Elena Pîrău a solicitat anularea deciziei Serviciului cadastral teritorial Hîncești

nr. 11/23C-06/212 din 13 noiembrie 2018 privind refuzul radierii informației din

Registrul bunurilor imobile privind grevarea tuturor bunurilor imobile, obligarea

Serviciului cadastral teritorial Hîncești de a radia din Registrul bunurilor imobile

informația privind grevarea tuturor bunurilor imobile ce îi aparțin și compensarea

cheltuielilor de judecată.

Prin hotărârea din 16 ianuarie 2019 a Judecătoriei Hîncești, sediul Central s-a

admis acțiunea depusă de către Elena Pîrău. S-a anulat decizia Oficiului Cadastral

Teritorial Hîncești nr. 11/23C-06/212 din 13 noiembrie 2018 privind refuzul de a

radia informația din Registrul bunurilor imobile privind grevarea tuturor bunurilor

imobile ale Elenei Pîrău. S-a obligat IP „Agenția Servicii Publice”, DC Serviciul

cadastral teritorial Hîncești de a radia din Registrul bunurilor imobile informația

privind grevarea bunurilor imobile ale Elenei Pîrău. S-a încasat din contul IP

„Agenției Servicii Publice”, DC Serviciul cadastral teritorial Hîncești în folosul

2

Elenei Pîrău suma de 2 000 de lei cu titlu de cheltuieli de asistență juridică. (f.d. 27,

29-34)

Prin decizia din 25 septembrie 2019 a Curții de Apel Chișinău s-a respins apelul

declarat de către IP „Agenția Servicii Publice” împotriva hotărârii din 16 ianuarie

2019 a Judecătoriei Hîncești, sediul Central. (f.d. 65, 66-74)

Nefiind de acord cu decizia instanței de apel și hotărârea instanței de fond, la

26 decembrie 2019 IP „Agenția Servicii Publice” a depus recurs, solicitând

admiterea recursului, casarea deciziei din 25 septembrie 2019 a Curții de Apel

Chișinău și a hotărârii din 16 ianuarie 2019 a Judecătoriei Hîncești, sediul Central,

cu pronunțarea unei noi hotărâri de respingere a acțiunii. (f.d. 78-79)

În motivarea recursului IP „Agenția Servicii Publice” a reiterat motivele expuse

în referință și în cererea de apel, a invocat că instanțele judecătorești nu au aplicat

legea care trebuia să fie aplicată, au aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată.

Recurenta a precizat că documentele prezentate pentru radierea drepturilor

trebuie să individualizeze bunul, să indice dreptul ce urmează a fi radiat. La caz,

încheierea din 04 iunie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani prezentată de

către intimată, nu servește drept temei pentru radierea grevărilor din Registrul

bunurilor imobile, deoarece dispune încetarea unor credite și raporturi dintre părți,

dar nu se expune asupra contractului de ipotecă și radierea înscrierii cu privire la

dreptul de ipotecă.

Totodată, recurenta a menționat că răspunsul nr. 11/23C-06/212 din 13

noiembrie 2018 are caracter explicativ, reprezintă o scrisoare cu titlu de informare

și nu produce efecte juridice, nu cade sub incidența actelor administrative și nu poate

fi obiect al examinării în instanța de contencios administrativ.

Până la data examinării recursului Elena Pîrău nu a depus referință la recursul

înaintat de către IP „Agenția Servicii Publice”, care a fost expediat în adresa

intimatei la 30 ianuarie 2020. (f.d. 82, 84)

Efectuând controlul judiciar al hotărârilor contestate prin prisma argumentelor

expuse în recurs, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție reține că prin Legea nr.116 din data de 19 iulie 2018 a fost

adoptat Codul administrativ al Republicii Moldova. În conformitate cu art. 257 alin.

(1) al Codului administrativ, prezentul cod a intrat în vigoare la 01 aprilie 2019.

În conformitate cu art. 258, alin. (3) al Codului administrativ, procedurile de

contencios administrativ inițiate până la intrarea în vigoare a prezentului cod se vor

examina în continuare, după intrarea în vigoare a prezentului cod, conform

prevederilor prezentului cod. Prin derogare, admisibilitatea unei astfel de acțiuni în

contenciosul administrativ se va face conform prevederilor în vigoare până la

intrarea în vigoare a prezentului cod. Prevederile prezentului alineat se vor aplica

corespunzător pentru procedurile de apel, de recurs și de contestare cu recurs a

încheierilor judecătorești.

Astfel, din sensul normei de drept enunțate urmează că legiuitorul a optat pentru

principiul aplicării imediate a noilor reglementări procedurale. Decizia instanței de

apel a fost pronunțată după intrarea în vigoare a Codului administrativ.

Prin urmare, legalitatea procedurilor, care au urmat după punerea în aplicare a

Codului administrativ, se vor verifica prin prisma Codului administrativ și aici

3

instanța de recurs cu referire la termenul de depunere a recursului reține că conform

art. 245, alin. (1) din Codul administrativ recursul se depune la instanța de apel în

termen de 30 zile de la notificarea deciziei instanței de apel, dacă legea nu stabilește

un termen mai mic. Instanța de apel transmite neîntârziat Curții Supreme de Justiție

recursul împreună cu dosarul judiciar.

Potrivit art. 245, alin. (2) din Codul administrativ motivarea recursului se

prezintă Curții Supreme de Justiție în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei

instanței de apel. Dacă se depune împreună cu cererea de recurs, motivarea

recursului se depune la instanța de apel.

Decizia instanței de apel a fost pronunțată la 25 septembrie 2019, fiind

notificată IP „Agenția Servicii Publice” la data de 02 decembrie 2019. (f.d. 77)

IP „Agenția Servicii Publice” în conformitate cu prevederile art. 245 din Codul

administrativ a depus la Curtea de Apel Chișinău recurs motivat la data de 26

decembrie 2019, exercitând dreptul de recurs în termen.

La 20 mai 2020, examinând admisibilitatea recursului depus de IP „Agenția

Servicii Publice”, completul de admisibilitate al completului specializat pentru

examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție a dispus examinarea în fond,

în complet de cinci judecători.

Verificând argumentele invocate în recurs, pe baza materialelor din dosar,

completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de

Justiție a ajuns la concluzia de a-l admite și a casa integral decizia din 25 septembrie

2019 a Curții de Apel Chișinău, cu restituirea cauzei la rejudecare în instanța de apel,

din următoarele motive.

Conform articolului 247 din Codul administrativ, Curtea Supremă de Justiție

examinează și soluționează recursul fără ședință de judecată.

Articolul 248 din Codul administrativ stipulează la alin. (1), lit. d) că,

examinând recursul, Curtea Supremă de Justiție adoptă decizie prin care casează

integral decizia instanței de apel și restituie cauza instanței de apel dacă, în baza

limitelor stabilite de lege ale examinării recursului, nu poate adopta o soluție finală

în acest caz.

Colegiul judiciar consideră necesar să menționeze că nu va formula un răspuns

detaliat pentru fiecare argument al recurentei, ci va analiza doar motivele decisive

pentru soluționarea prezentei cauze (a se vedea cauza García Ruiz vs Spania (Marea

Cameră), 21 ianuarie 1999, parag. 26; Moreira Ferreira vs Portugalia (nr. 2) (Marea

Cameră); 11 iulie 2017, parag. 84).

Pentru început, instanța de recurs recapitulează esența litigiului.

Astfel, pe baza constatărilor instanțelor ierarhic inferioare și potrivit probelor

din dosar, se observă că Elena Pîrău a împrumutat de la Ion Pretuleac suma de 7000

de euro, iar la 05 iulie 2011 a fost încheiat contractul de ipotecă nr. 634, asupra

bunurilor imobile cu nr. cadastrale xxxxx, xxxxx, xxxxx, xxxxx, care aparțin cu

dreptul de proprietate Elenei Pîrău.

La 12 iulie 2011 contractul de ipotecă a fost înregistrat în Registrul bunurilor

imobile, titularul grevării fiind indicat Vasile Pretuleac (fiul lui Ion Pretuleac). (f.d.

15-16)

4

Ulterior, Elena Pîrău a mai împrumutat de la Ion Pretuleac suma de 5 000 de

euro, datoria totală constituind 12 000 de euro.

La 05 noiembrie 2012, în temeiul contractului de ipotecă, Vasile Pretuleac,

împuternicit de către Ion Pretuleac prin procură, s-a adresat cu o cerere de chemare

în judecată în vederea încasării sumei și transmiterea silită în posesie a bunului

imobil ipotecat.

Prin hotărârea din 11 ianuarie 2013 a Judecătoriei Hîncești s-a încasat de la

Elena Pîrău în beneficiul lui Ion Pretuleac datoria de bază în mărime de 12 000 de

euro, dobânda contractuală în sumă de 337,31 euro și dobânda de întârziere în

mărime de 28,10 euro, în total 12 365,41 euro.

La 05 aprilie 2013 Vasile Pretuleac, invocând nerespectarea obligației de

rambursare a datoriei, s-a adresat cu o cerere de chemare în judecată cu privire la

transmiterea silită din proprietatea Elenei Pîrău a bunului imobil ipotecat.

Prin hotărârea din 02 octombrie 2013 a Judecătoriei Hîncești s-a transmis silit

de la debitorul Elena Pîrău în posesiunea creditorului gajist Vasile Pretuleac bunul

ipotecat în baza contractului de ipotecă nr. 634 din 05 iulie 2011 pentru a fi vândut

în scopul achitării datoriei în mărime de 6707 euro, cu evacuarea tuturor persoanelor

și a bunurilor din imobilele respective fără acordarea altui spațiu locativ.

La 28 februarie 2014 Ion Pretuleac a solicitat executorului judecătoresc Ion

Iachim primirea în procedură a documentului executoriu privind evacuarea Elenei

Pîrău și transmiterea silită a bunului în baza hotărârii din 02 octombrie 2013 a

Judecătoriei Hîncești, procedura de executare fiind intentată în aceeași zi.

La 16 decembrie 2014 Ion Pretuleac s-a adresat cu o cerere executorului

judecătoresc Ion Iachim, prin care a solicitat primirea spre executare a titlului

executoriu nr. 2-293/13 emis de Judecătoria Hîncești în baza hotărârii din 11 ianuarie

2013 privind încasarea de la Elena Pîrău a sumei de 12 365,41 euro, documentul

executoriu fiind primit spre examinare în aceeași zi.

Prin încheierea nr. 25-891/18 din 04 iunie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul

Buiucani, menținută prin decizia din 11 septembrie 2018 a Curții de Apel Chișinău,

s-a obligat executorul judecătoresc Ion Iachim de a înceta procedura de executare

silită a titlului executoriu nr. 2-293/2014, eliberat în baza hotărârii din 11 ianuarie

2013 a Judecătoriei Hîncești cu privire la încasarea de la Elena Pîrău în beneficiul

lui Ion Pretuleac a datoriei în sumă de 12 000 de euro, dobânda contractuală în

mărime de 337,31 de euro, dobînda de întârziere 28,10 euro, în total 12 365,41 de

euro și a cheltuielilor de judecată în mărime de 1150 de lei și a titlului executoriu nr.

2-873/2013, eliberat în baza hotărârii din 02 octombrie 2013 a Judecătoriei Hîncești

privind transmiterea de la Elena Pîrău în posesiunea creditorului gajist Vasile

Pretuleac a bunului gajat în baza contractului de gaj nr. 634 din 05 iulie 2011 pentru

a fi exercitat dreptul de gaj în scopul achitării datoriei în mărime de 6707 euro, în

termen de 10 zile de la momentul când încheierea va deveni irevocabilă. (f.d.7-12)

La 25 septembrie 2018, prin încheierea executorul judecătoresc Ion Iachim nr.

076- 71r/18 s-a dispus încetarea procedurii de executare a titlului executoriu emis de

Judecătoria Hîncești, în baza hotărîrii din 11 ianuarie 2013 în cadrul dosarului nr.

2-293/2014 cu privire la încasarea de la Elena Pîrău în beneficiul lui Ion Pretuleac a

datoriei în sumă de 12 365,41 euro și cheltuieli de judecată în sumă de 1150 lei, fiind

ridicat sechestrul aplicat prin încheierea nr. 076-152/14 din 16 decembrie 2014

5

asupra bunurilor imobile înregistrate cu drept de proprietate pe numele Elenei Pîrău.

(f.d.13)

Tot la 25 septembrie 2018, executorul judecătoresc Ion Iachim, prin încheierea

nr. 076-53r/18 a dispus încetarea procedurii de executare a titlului executoriu nr. 2-

873/2013, eliberat în baza hotărîrii din 02 octombrie 2013 a Judecătoriei Hîncești,

privind transmiterea silită de la Elena Pîrău în posesia lui Vasile Pretuleac pentru

vânzare în scopul acoperirii datoriei de 6 707 euro, a bunului imobil - casa de locuit

cu suprafața la sol de 86,5 m.p., cu nr. cadastral xxxxx, construcție accesorie cu

suprafața de 28,0 m.p. cu nr. cadastral xxxxx, construcție accesorie cu suprafața de

20,1 m.p. cu nr. cadastral xxxxx, terenul aferent pe acest teren cu suprafața de 0,062

ha, amplasate în or. Hîncești str. xxxxx, cu evacuarea tuturor persoanelor și a

bunurilor din imobilele respective fără acordarea altui spațiu locativ. Totodată, s-a

anulat procesul-verbal de transmitere în posesie a bunurilor gajate nr. 076-116/14

din 30 aprilie 2014, prin care s-a transmis în posesia lui Pretuleac Vasile bunurile

gajate și anume: casa de locuit cu suprafața la sol de 86,5 m.p., cu nr. cadastral

xxxxx, construcție accesorie cu suprafața de 28,0 m.p. cu nr. cadastral xxxxx,

construcție accesorie cu suprafața de 20,1 m.p. cu nr. cadastral xxxxx, terenul aferent

pe acest teren cu suprafața de 0,062 ha, amplasate în or. Hîncești, str. xxxxx. (f.d.14)

Elena Pîrău s-a adresat cu cerere către Serviciul cadastral teritorial Hîncești,

prin care a solicitat radierea din Registrul bunurilor imobile la nr. xxxxx a

informației privind grevarea tuturor bunurilor imobile.

Prin răspunsul nr. 11/23C-06/212 din 13 noiembrie 2018, Serviciul cadastral

teritorial Hîncești a respins cererea Elenei Pîrău cu privire la radierea din Registrul

bunurilor imobile la nr.xxxxx a informației despre grevarea tuturor bunurilor imobile

ce îi aparțin cu drept de proprietate, invocându-se faptul că radierea informației

despre grevarea tuturor bunurilor sale imobile ar putea avea loc numai în condițiile

acordului creditorului ipotecar. (f.d. 5-6)

Elena Pîrău, prin cererea de chemare în judecată a solicitat anularea deciziei

Serviciului cadastral teritorial Hîncești nr. 11/23C-06/212 din 13 noiembrie 2018

privind refuzul radierii informației din Registrul bunurilor imobile privind grevarea

tuturor bunurilor imobile, cu obligarea Serviciului cadastral teritorial Hîncești de a

radia din Registrul bunurilor imobile informația privind grevarea tuturor bunurilor

imobile ce îi aparțin și compensarea cheltuielilor de judecată.

Colegiul lărgit amintește că instanțele de judecată ierarhic inferioare au admis

acțiunea depusă de către Elena Pîrău și au anulat decizia Oficiului Cadastral

Teritorial Hîncești nr. 11/23C-06/212 din 13 noiembrie 2018 privind refuzul de a

radia informația din Registrul bunurilor imobile privind grevarea tuturor bunurilor

imobile ale Elenei Pîrău, în favoarea lui Vasile Pretuleac, fiind obligată Agenția

Servicii Publice, DC Serviciul cadastral teritorial Hîncești de a radia din Registrul

bunurilor imobile informația privind grevarea bunurilor imobile ale Elenei Pîrău.

Efectuând controlul judiciar al deciziei din 25 septembrie 2019 a Curții de Apel

Chișinău, instanța de recurs ridică o problemă de drept procedural în ceea ce privește

judecarea de către instanța de apel a litigiului, care a soluționat problema drepturilor

unor persoane care nu au fost implicate în proces.

Potrivit articolului 195 din Codul administrativ, procedura acțiunii în

contenciosul administrativ se desfășoară conform prevederilor prezentului cod.

6

Suplimentar se aplică corespunzător prevederile Codului de procedura civilă, cu

excepția art. 169–171.

Prin urmare, regulile stabilite în Codul de procedură civilă se aplică numai în

completarea Codului administrativ.

Astfel, pentru a elucida aspectele abordate, Colegiul lărgit a considerat că

trebuie să opereze cu prevederile art. 432 alin. (3) lit. d) și alin. (5) din Codul de

procedură civilă. În conformitate cu aceste dispoziții legale procedurale, se

consideră că normele de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat în

cazul în care instanța a soluționat problema drepturilor unor persoane care nu au fost

implicate în proces. Temeiurile prevăzute la alin.(3) se iau în considerare de către

instanță din oficiu.

În conformitate cu art. 185 alin. (1) lit. a) din Codul de procedură civilă,

judecătorul, în faza de pregătire a cauzei pentru dezbateri judiciare, soluționează

problema intervenirii în proces a coreclamanților, copârâților și intervenienților.

Art. 67 alin. (1) și (3) din Codul de procedură civilă prevede că persoana

interesată într-un proces pornit între alte persoane poate interveni în el alături de

reclamant sau de pârât până la închiderea dezbaterilor judiciare în prima instanță

dacă hotărârea pronunțată ar putea să influențeze drepturile sau obligațiile lui față de

una din părți. Intervenientul accesoriu poate fi introdus în proces și la cererea uneia

dintre părți sau din oficiul instanței.

Analizând circumstanțele constatate și normele de drept supra citate,

completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de

Justiție consideră că instanțele au soluționat problema drepturilor unei persoane care

nu a fost implicată în proces și anume, ale lui Vasile Pretuleac, or, prin radierea din

Registrul bunurilor imobile a informației despre grevarea bunurilor imobile ce

aparțin cu drept de proprietate Elenei Pîrău, îi sunt afectate direct drepturile și

interesele.

Instanța de recurs reiterează că, dreptul de acces la un tribunal prevăzut de art.

6 §1 din Convenția pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților

Fundamentale nu este unul absolut, el poate fi supus unor restricții. În acest sens,

Curtea Europeană a Drepturilor Omului indică că, instanțele de judecată naționale

trebuie să se asigure că restricțiile aplicate nu resping sau nu reduc accesul oferit

unei persoane în așa fel sau într-o asemenea măsură încât însăși esența dreptului să

fie afectată. Mai mult, o restrângere a dreptului nu va fi compatibilă cu art. 6 §1 dacă

nu urmărește un scop legitim și dacă nu există un raport rezonabil de

proporționalitate între mijloacele folosite și scopul urmărit. Dreptul de acces la un

tribunal este prejudiciat în esența sa atunci când reglementările nu mai servesc

scopurilor securității juridice și bunei administrări a justiției, ci constituie un fel de

barieră care împiedică justițiabilul să obțină examinarea în fond a cauzei sale de către

o instanță judecătorească competentă (cauza Cornea contra Republicii Moldova,

hotărârea CEDO din 22 iulie 2014, definitivă la 22 octombrie 2014).

Astfel, dreptul de acces la un tribunal constituie un element inerent tuturor

garanțiilor procedurale prevăzute în Convenția pentru Apărarea Drepturilor Omului

și a Libertăților Fundamentale (hotărârea CEDO din 25 februarie 1982, în cauza

Campbell și Fell versus Regatul Unit) și din moment ce drepturile fundamentale

7

trebuie garantate într-o manieră concretă și reală, dar nu iluzorie și teoretică,

imposibilitatea concretă de sesizare a unei instanțe de către persoana interesată

constituie o încălcare a dreptului acesteia de acces la justiție (hotărârea CEDO din

09 octombrie 1979 în cauza Airey versus Irlanda).

Reieșind din cele enunțate, completul specializat pentru examinarea acțiunilor

în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție consideră imposibilă corectarea

erorii admisă de către instanțele ierarhic inferioare, în condițiile procedurii prevăzute

de către legislația procesuală.

Din considerentele menționate și având în vedere faptul că corectarea erorii

instanței de apel la judecarea cauzei în ordine de recurs nu este posibilă, completul

specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului

civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție

ajunge la concluzia de a admite recursul depus de IP „Agenția Servicii Publice”, de

a casa integral decizia din 25 septembrie 2019 a Curții de Apel Chișinău și de a

restitui cauza pentru rejudecare la Curtea de Apel Chișinău.

În conformitate cu art. 247, art. 248, alin. (1), lit. d) și alin. (2), art. 258, alin.

(3) din Codul administrativ, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în

contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ

lărgit al Curții Supreme de Justiție

decide:

Se admite recursul depus de către Instituția Publică „Agenția Servicii Publice”.

Se casează decizia din data de 25 septembrie 2019 a Curții de Apel Chișinău,

emisă în cauza de contencios administrativ la cererea de chemare în judecată depusă

de către Elena Pîrău împotriva Instituției Publice „Agenția Servicii Publice”, DC

Serviciul Cadastral Teritorial Hîncești cu privire la contestarea actului administrativ,

obligarea radierii informației din Registrul bunurilor imobile și încasarea

cheltuielilor de judecată, cu remiterea cauzei la rejudecare la Curtea de Apel

Chișinău, în alt complet de judecată.

Decizia nu se supune niciunei căi de atac.

Președintele ședinței,

judecătorul Tamara Chișca- Doneva

judecătorii Nina Vascan

Victor Burduh

Iurie Bejenaru

Maria Ghervas

8