3ra-341/20 — cu privire la contestarea actului administrativ, obligarea radierii informație din Registrul bunurilor imobile

Dosarul nr. 3ra-341/20 Prima instanță: Judecătoria Hîncești, sediul Central – T. Mereuță Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău – V. Negru, A. Malîi, E. Palanciuc DECIZIE 27 mai 2020 mun.

Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție, în componența: Președintele ședinței, judecătorul Tamara Chișca-Doneva judecătorii Nina Vascan Victor Burduh Iurie Bejenaru Maria Ghervas judecând cererea de recurs depusă de către Instituția Publică „Agenția Servicii Publice”, în cauza de contencios administrativ la cererea de chemare în judecată depusă de către Elena Pîrău împotriva Instituției Publice „Agenția Servicii Publice”, DC Serviciul Cadastral Teritorial Hîncești cu privire la contestarea actului administrativ, obligarea radierii informației din Registrul bunurilor imobile și încasarea cheltuielilor de judecată, împotriva deciziei din 25 septembrie 2019 a Curții de Apel Chișinău, prin care s-a respins apelul declarat de către Instituția Publică „Agenția Servicii Publice” împotriva hotărârii din 16 ianuarie 2019 a Judecătoriei Hîncești, sediul Central, constată: La 23 noiembrie 2018, Elena Pîrău a depus cerere de chemare în judecată împotriva IP „Agenția Servicii Publice”, DC Serviciul Cadastral Teritorial Hîncești, prin care a solicitat anularea deciziei Oficiului Cadastral Teritorial Hîncești nr. 11/23C-06/212 din 13 noiembrie 2018, obligarea radierii informației din Registrul bunurilor imobile și încasarea cheltuielilor de judecată.

În motivarea acțiunii Elena Pîrău a indicat că prin răspunsul Serviciului cadastral teritorial Hîncești din 13 noiembrie 2018 i s-a refuzat radierea din Registrul bunurilor imobile la nr. xxxxx a informației despre grevarea tuturor bunurilor imobile ce îi aparțin cu drept de proprietate, invocându-se faptul că radierea informației despre grevarea tuturor bunurilor sale imobile ar putea avea loc numai în condițiile acordului creditorului ipotecar. Reclamanta consideră că refuzul Serviciului cadastral teritorial Hîncești este ilegal și neîntemeiat, deoarece în urma încheierii unui contract de ipotecă cu Vasile Pretuleac, prin intermediul lui Ion Pretuleac, la data de 12 iulie 2011 în Registrul bunurilor imobile la nr. xxxxx a fost notificată ipoteca la suma de 7 000 de euro, iar 1 peste câteva luni a mai împrumutat de la Ion Pretuleac suma de 5 000 de euro, datoria totală constituind 12 000 de euro.

A susținut că ulterior, prin hotărîrea nr. 2-873/2013 din 02 octombrie 2013 a Judecătoriei Hîncești și a încheierilor executorului judecătoresc Ion Iachim, a fost notificată grevarea bunului imobil nr. xxxxx, iar în scurt timp i-a achitat lui Ion Pretuleac suma datoriei 12 000 de euro, dobînda de întârziere și cheltuielile de judecată. În pofida celor relatate, Ion Pretuleac, prin escrocherie, continua să solicite sume suplimentare, fapt ce a impus-o să se adreseze în instanța de judecată. Elena Pîrău a menționat că prin încheierea din 04 iunie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani, menținută prin decizia din 11 septembrie 2018 a Curții de Apel Chișinău, s-a constatat faptul stingerii integrale a datoriei, pe care a avut-o față de Ion Pretuleac și Vasile Pretuleac, concomitent și prin contractul de ipotecă și prin hotărîrea Judecătoriei Hîncești.

Astfel, prin această încheiere a fost obligat executorul judecătoresc Ion Iachim de a înceta toate procedurile de executare silită a titlurilor executorii legate de datoria față de Ion Pretuleac, precum și a titlului executoriu nr. 2- 873/2013, eliberat în baza hotărîrii judecătorești din 02 octombrie 2013, privind transmiterea de la Elena Pîrău în posesiunea lui Vasile Pretuleac a bunului gajat în baza contractului de gaj nr. 634 din 05 iulie 2011. A notat că prin încheierile nr. 76-71/18 și 076-53r/18 din 25 septembrie 2018, executorul judecătoresc Ion Iachim a încetat procedura silită de executare a titlurilor executorii privind încasarea în beneficiul lui Ion Pretuleac a datoriei în sumă de 12 365,41 euro, a ridicat sechestrul aplicat asupra bunurilor imobile ce aparține reclamantei, anulând procesul-verbal de transmitere în posesia lui Vasile Pretuleac a bunurilor gajate.

Reclamanta a afirmat că ulterior, copiile încheierilor menționate au fost transmise spre executare Agenției Servicii Publice, Departamentului Cadastral, fiind solicitată radierea din Registrul bunurilor imobile a informației privind grevarea tuturor bunurilor imobile ce îi aparțin, însă i s-a refuzat neîntemeiat. A precizat că temeiul solicitării radierii din Registrul bunurilor imobile a informației despre grevarea bunurilor imobile, ce-i aparțin, este unul evident, deoarece nu mai sunt întrunite condițiile de existență a dreptului înscris și au încetat efectele actului juridic în al cărui temei s-a făcut înscrierea.

Elena Pîrău a solicitat anularea deciziei Serviciului cadastral teritorial Hîncești nr. 11/23C-06/212 din 13 noiembrie 2018 privind refuzul radierii informației din Registrul bunurilor imobile privind grevarea tuturor bunurilor imobile, obligarea Serviciului cadastral teritorial Hîncești de a radia din Registrul bunurilor imobile informația privind grevarea tuturor bunurilor imobile ce îi aparțin și compensarea cheltuielilor de judecată. Prin hotărârea din 16 ianuarie 2019 a Judecătoriei Hîncești, sediul Central s-a admis acțiunea depusă de către Elena Pîrău. S-a anulat decizia Oficiului Cadastral Teritorial Hîncești nr. 11/23C-06/212 din 13 noiembrie 2018 privind refuzul de a radia informația din Registrul bunurilor imobile privind grevarea tuturor bunurilor imobile ale Elenei Pîrău.

S-a obligat IP „Agenția Servicii Publice”, DC Serviciul cadastral teritorial Hîncești de a radia din Registrul bunurilor imobile informația privind grevarea bunurilor imobile ale Elenei Pîrău. S-a încasat din contul IP „Agenției Servicii Publice”, DC Serviciul cadastral teritorial Hîncești în folosul 2 Elenei Pîrău suma de 2 000 de lei cu titlu de cheltuieli de asistență juridică. (f.d. 27, 29-34) Prin decizia din 25 septembrie 2019 a Curții de Apel Chișinău s-a respins apelul declarat de către IP „Agenția Servicii Publice” împotriva hotărârii din 16 ianuarie 2019 a Judecătoriei Hîncești, sediul Central. (f.d.

65, 66-74) Nefiind de acord cu decizia instanței de apel și hotărârea instanței de fond, la 26 decembrie 2019 IP „Agenția Servicii Publice” a depus recurs, solicitând admiterea recursului, casarea deciziei din 25 septembrie 2019 a Curții de Apel Chișinău și a hotărârii din 16 ianuarie 2019 a Judecătoriei Hîncești, sediul Central, cu pronunțarea unei noi hotărâri de respingere a acțiunii. (f.d. 78-79) În motivarea recursului IP „Agenția Servicii Publice” a reiterat motivele expuse în referință și în cererea de apel, a invocat că instanțele judecătorești nu au aplicat legea care trebuia să fie aplicată, au aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată. Recurenta a precizat că documentele prezentate pentru radierea drepturilor trebuie să individualizeze bunul, să indice dreptul ce urmează a fi radiat.

La caz, încheierea din 04 iunie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani prezentată de către intimată, nu servește drept temei pentru radierea grevărilor din Registrul bunurilor imobile, deoarece dispune încetarea unor credite și raporturi dintre părți, dar nu se expune asupra contractului de ipotecă și radierea înscrierii cu privire la dreptul de ipotecă. Totodată, recurenta a menționat că răspunsul nr. 11/23C-06/212 din 13 noiembrie 2018 are caracter explicativ, reprezintă o scrisoare cu titlu de informare și nu produce efecte juridice, nu cade sub incidența actelor administrative și nu poate fi obiect al examinării în instanța de contencios administrativ. Până la data examinării recursului Elena Pîrău nu a depus referință la recursul înaintat de către IP „Agenția Servicii Publice”, care a fost expediat în adresa intimatei la 30 ianuarie 2020. (f.d.

82, 84) Efectuând controlul judiciar al hotărârilor contestate prin prisma argumentelor expuse în recurs, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție reține că prin Legea nr.116 din data de 19 iulie 2018 a fost adoptat Codul administrativ al Republicii Moldova. În conformitate cu art. 257 alin. (1) al Codului administrativ, prezentul cod a intrat în vigoare la 01 aprilie 2019. În conformitate cu art. 258, alin. (3) al Codului administrativ, procedurile de contencios administrativ inițiate până la intrarea în vigoare a prezentului cod se vor examina în continuare, după intrarea în vigoare a prezentului cod, conform prevederilor prezentului cod.

Prin derogare, admisibilitatea unei astfel de acțiuni în contenciosul administrativ se va face conform prevederilor în vigoare până la intrarea în vigoare a prezentului cod. Prevederile prezentului alineat se vor aplica corespunzător pentru procedurile de apel, de recurs și de contestare cu recurs a încheierilor judecătorești. Astfel, din sensul normei de drept enunțate urmează că legiuitorul a optat pentru principiul aplicării imediate a noilor reglementări procedurale. Decizia instanței de apel a fost pronunțată după intrarea în vigoare a Codului administrativ.

Prin urmare, legalitatea procedurilor, care au urmat după punerea în aplicare a Codului administrativ, se vor verifica prin prisma Codului administrativ și aici 3 instanța de recurs cu referire la termenul de depunere a recursului reține că conform art. 245, alin. (1) din Codul administrativ recursul se depune la instanța de apel în termen de 30 zile de la notificarea deciziei instanței de apel, dacă legea nu stabilește un termen mai mic. Instanța de apel transmite neîntârziat Curții Supreme de Justiție recursul împreună cu dosarul judiciar. Potrivit art. 245, alin. (2) din Codul administrativ motivarea recursului se prezintă Curții Supreme de Justiție în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel.

Dacă se depune împreună cu cererea de recurs, motivarea recursului se depune la instanța de apel. Decizia instanței de apel a fost pronunțată la 25 septembrie 2019, fiind notificată IP „Agenția Servicii Publice” la data de 02 decembrie 2019. (f.d. 77) IP „Agenția Servicii Publice” în conformitate cu prevederile art. 245 din Codul administrativ a depus la Curtea de Apel Chișinău recurs motivat la data de 26 decembrie 2019, exercitând dreptul de recurs în termen. La 20 mai 2020, examinând admisibilitatea recursului depus de IP „Agenția Servicii Publice”, completul de admisibilitate al completului specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție a dispus examinarea în fond, în complet de cinci judecători.

Verificând argumentele invocate în recurs, pe baza materialelor din dosar, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție a ajuns la concluzia de a-l admite și a casa integral decizia din 25 septembrie 2019 a Curții de Apel Chișinău, cu restituirea cauzei la rejudecare în instanța de apel, din următoarele motive. Conform articolului 247 din Codul administrativ, Curtea Supremă de Justiție examinează și soluționează recursul fără ședință de judecată. Articolul 248 din Codul administrativ stipulează la alin. (1), lit. d) că, examinând recursul, Curtea Supremă de Justiție adoptă decizie prin care casează integral decizia instanței de apel și restituie cauza instanței de apel dacă, în baza limitelor stabilite de lege ale examinării recursului, nu poate adopta o soluție finală în acest caz.

Colegiul judiciar consideră necesar să menționeze că nu va formula un răspuns detaliat pentru fiecare argument al recurentei, ci va analiza doar motivele decisive pentru soluționarea prezentei cauze (a se vedea cauza García Ruiz vs Spania (Marea Cameră), 21 ianuarie 1999, parag. 26; Moreira Ferreira vs Portugalia (nr. 2) (Marea Cameră); 11 iulie 2017, parag. 84). Pentru început, instanța de recurs recapitulează esența litigiului. Astfel, pe baza constatărilor instanțelor ierarhic inferioare și potrivit probelor din dosar, se observă că Elena Pîrău a împrumutat de la Ion Pretuleac suma de 7000 de euro, iar la 05 iulie 2011 a fost încheiat contractul de ipotecă nr. 634, asupra bunurilor imobile cu nr. cadastrale xxxxx, xxxxx, xxxxx, xxxxx, care aparțin cu dreptul de proprietate Elenei Pîrău.

La 12 iulie 2011 contractul de ipotecă a fost înregistrat în Registrul bunurilor imobile, titularul grevării fiind indicat Vasile Pretuleac (fiul lui Ion Pretuleac). (f.d. 15-16) 4 Ulterior, Elena Pîrău a mai împrumutat de la Ion Pretuleac suma de 5 000 de euro, datoria totală constituind 12 000 de euro. La 05 noiembrie 2012, în temeiul contractului de ipotecă, Vasile Pretuleac, împuternicit de către Ion Pretuleac prin procură, s-a adresat cu o cerere de chemare în judecată în vederea încasării sumei și transmiterea silită în posesie a bunului imobil ipotecat. Prin hotărârea din 11 ianuarie 2013 a Judecătoriei Hîncești s-a încasat de la Elena Pîrău în beneficiul lui Ion Pretuleac datoria de bază în mărime de 12 000 de euro, dobânda contractuală în sumă de 337,31 euro și dobânda de întârziere în mărime de 28,10 euro, în total 12 365,41 euro.

La 05 aprilie 2013 Vasile Pretuleac, invocând nerespectarea obligației de rambursare a datoriei, s-a adresat cu o cerere de chemare în judecată cu privire la transmiterea silită din proprietatea Elenei Pîrău a bunului imobil ipotecat. Prin hotărârea din 02 octombrie 2013 a Judecătoriei Hîncești s-a transmis silit de la debitorul Elena Pîrău în posesiunea creditorului gajist Vasile Pretuleac bunul ipotecat în baza contractului de ipotecă nr. 634 din 05 iulie 2011 pentru a fi vândut în scopul achitării datoriei în mărime de 6707 euro, cu evacuarea tuturor persoanelor și a bunurilor din imobilele respective fără acordarea altui spațiu locativ. La 28 februarie 2014 Ion Pretuleac a solicitat executorului judecătoresc Ion Iachim primirea în procedură a documentului executoriu privind evacuarea Elenei Pîrău și transmiterea silită a bunului în baza hotărârii din 02 octombrie 2013 a Judecătoriei Hîncești, procedura de executare fiind intentată în aceeași zi.

La 16 decembrie 2014 Ion Pretuleac s-a adresat cu o cerere executorului judecătoresc Ion Iachim, prin care a solicitat primirea spre executare a titlului executoriu nr. 2-293/13 emis de Judecătoria Hîncești în baza hotărârii din 11 ianuarie 2013 privind încasarea de la Elena Pîrău a sumei de 12 365,41 euro, documentul executoriu fiind primit spre examinare în aceeași zi.

Prin încheierea nr. 25-891/18 din 04 iunie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani, menținută prin decizia din 11 septembrie 2018 a Curții de Apel Chișinău, s-a obligat executorul judecătoresc Ion Iachim de a înceta procedura de executare silită a titlului executoriu nr. 2-293/2014, eliberat în baza hotărârii din 11 ianuarie 2013 a Judecătoriei Hîncești cu privire la încasarea de la Elena Pîrău în beneficiul lui Ion Pretuleac a datoriei în sumă de 12 000 de euro, dobânda contractuală în mărime de 337,31 de euro, dobînda de întârziere 28,10 euro, în total 12 365,41 de euro și a cheltuielilor de judecată în mărime de 1150 de lei și a titlului executoriu nr. 2-873/2013, eliberat în baza hotărârii din 02 octombrie 2013 a Judecătoriei Hîncești privind transmiterea de la Elena Pîrău în posesiunea creditorului gajist Vasile Pretuleac a bunului gajat în baza contractului de gaj nr. 634 din 05 iulie 2011 pentru a fi exercitat dreptul de gaj în scopul achitării datoriei în mărime de 6707 euro, în termen de 10 zile de la momentul când încheierea va deveni irevocabilă.

(f.d.7-12) La 25 septembrie 2018, prin încheierea executorul judecătoresc Ion Iachim nr. 076- 71r/18 s-a dispus încetarea procedurii de executare a titlului executoriu emis de Judecătoria Hîncești, în baza hotărîrii din 11 ianuarie 2013 în cadrul dosarului nr. 2-293/2014 cu privire la încasarea de la Elena Pîrău în beneficiul lui Ion Pretuleac a datoriei în sumă de 12 365,41 euro și cheltuieli de judecată în sumă de 1150 lei, fiind ridicat sechestrul aplicat prin încheierea nr. 076-152/14 din 16 decembrie 2014 5 asupra bunurilor imobile înregistrate cu drept de proprietate pe numele Elenei Pîrău.

(f.d.13) Tot la 25 septembrie 2018, executorul judecătoresc Ion Iachim, prin încheierea nr. 076-53r/18 a dispus încetarea procedurii de executare a titlului executoriu nr. 2- 873/2013, eliberat în baza hotărîrii din 02 octombrie 2013 a Judecătoriei Hîncești, privind transmiterea silită de la Elena Pîrău în posesia lui Vasile Pretuleac pentru vânzare în scopul acoperirii datoriei de 6 707 euro, a bunului imobil - casa de locuit cu suprafața la sol de 86,5 m.p., cu nr. cadastral xxxxx, construcție accesorie cu suprafața de 28,0 m.p. cu nr. cadastral xxxxx, construcție accesorie cu suprafața de 20,1 m.p. cu nr. cadastral xxxxx, terenul aferent pe acest teren cu suprafața de 0,062 ha, amplasate în or.

Hîncești str. xxxxx, cu evacuarea tuturor persoanelor și a bunurilor din imobilele respective fără acordarea altui spațiu locativ. Totodată, s-a anulat procesul-verbal de transmitere în posesie a bunurilor gajate nr. 076-116/14 din 30 aprilie 2014, prin care s-a transmis în posesia lui Pretuleac Vasile bunurile gajate și anume: casa de locuit cu suprafața la sol de 86,5 m.p., cu nr. cadastral xxxxx, construcție accesorie cu suprafața de 28,0 m.p. cu nr. cadastral xxxxx, construcție accesorie cu suprafața de 20,1 m.p. cu nr. cadastral xxxxx, terenul aferent pe acest teren cu suprafața de 0,062 ha, amplasate în or. Hîncești, str. xxxxx. (f.d.14) Elena Pîrău s-a adresat cu cerere către Serviciul cadastral teritorial Hîncești, prin care a solicitat radierea din Registrul bunurilor imobile la nr. xxxxx a informației privind grevarea tuturor bunurilor imobile.

Prin răspunsul nr. 11/23C-06/212 din 13 noiembrie 2018, Serviciul cadastral teritorial Hîncești a respins cererea Elenei Pîrău cu privire la radierea din Registrul bunurilor imobile la nr.xxxxx a informației despre grevarea tuturor bunurilor imobile ce îi aparțin cu drept de proprietate, invocându-se faptul că radierea informației despre grevarea tuturor bunurilor sale imobile ar putea avea loc numai în condițiile acordului creditorului ipotecar. (f.d. 5-6) Elena Pîrău, prin cererea de chemare în judecată a solicitat anularea deciziei Serviciului cadastral teritorial Hîncești nr. 11/23C-06/212 din 13 noiembrie 2018 privind refuzul radierii informației din Registrul bunurilor imobile privind grevarea tuturor bunurilor imobile, cu obligarea Serviciului cadastral teritorial Hîncești de a radia din Registrul bunurilor imobile informația privind grevarea tuturor bunurilor imobile ce îi aparțin și compensarea cheltuielilor de judecată.

Colegiul lărgit amintește că instanțele de judecată ierarhic inferioare au admis acțiunea depusă de către Elena Pîrău și au anulat decizia Oficiului Cadastral Teritorial Hîncești nr. 11/23C-06/212 din 13 noiembrie 2018 privind refuzul de a radia informația din Registrul bunurilor imobile privind grevarea tuturor bunurilor imobile ale Elenei Pîrău, în favoarea lui Vasile Pretuleac, fiind obligată Agenția Servicii Publice, DC Serviciul cadastral teritorial Hîncești de a radia din Registrul bunurilor imobile informația privind grevarea bunurilor imobile ale Elenei Pîrău. Efectuând controlul judiciar al deciziei din 25 septembrie 2019 a Curții de Apel Chișinău, instanța de recurs ridică o problemă de drept procedural în ceea ce privește judecarea de către instanța de apel a litigiului, care a soluționat problema drepturilor unor persoane care nu au fost implicate în proces.

Potrivit articolului 195 din Codul administrativ, procedura acțiunii în contenciosul administrativ se desfășoară conform prevederilor prezentului cod. 6 Suplimentar se aplică corespunzător prevederile Codului de procedura civilă, cu excepția art. 169–171. Prin urmare, regulile stabilite în Codul de procedură civilă se aplică numai în completarea Codului administrativ. Astfel, pentru a elucida aspectele abordate, Colegiul lărgit a considerat că trebuie să opereze cu prevederile art. 432 alin. (3) lit. d) și alin. (5) din Codul de procedură civilă. În conformitate cu aceste dispoziții legale procedurale, se consideră că normele de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care instanța a soluționat problema drepturilor unor persoane care nu au fost implicate în proces.

Temeiurile prevăzute la alin.(3) se iau în considerare de către instanță din oficiu. În conformitate cu art. 185 alin. (1) lit. a) din Codul de procedură civilă, judecătorul, în faza de pregătire a cauzei pentru dezbateri judiciare, soluționează problema intervenirii în proces a coreclamanților, copârâților și intervenienților. Art. 67 alin. (1) și (3) din Codul de procedură civilă prevede că persoana interesată într-un proces pornit între alte persoane poate interveni în el alături de reclamant sau de pârât până la închiderea dezbaterilor judiciare în prima instanță dacă hotărârea pronunțată ar putea să influențeze drepturile sau obligațiile lui față de una din părți. Intervenientul accesoriu poate fi introdus în proces și la cererea uneia dintre părți sau din oficiul instanței.

Analizând circumstanțele constatate și normele de drept supra citate, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție consideră că instanțele au soluționat problema drepturilor unei persoane care nu a fost implicată în proces și anume, ale lui Vasile Pretuleac, or, prin radierea din Registrul bunurilor imobile a informației despre grevarea bunurilor imobile ce aparțin cu drept de proprietate Elenei Pîrău, îi sunt afectate direct drepturile și interesele. Instanța de recurs reiterează că, dreptul de acces la un tribunal prevăzut de art. 6 §1 din Convenția pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale nu este unul absolut, el poate fi supus unor restricții.

În acest sens, Curtea Europeană a Drepturilor Omului indică că, instanțele de judecată naționale trebuie să se asigure că restricțiile aplicate nu resping sau nu reduc accesul oferit unei persoane în așa fel sau într-o asemenea măsură încât însăși esența dreptului să fie afectată. Mai mult, o restrângere a dreptului nu va fi compatibilă cu art. 6 §1 dacă nu urmărește un scop legitim și dacă nu există un raport rezonabil de proporționalitate între mijloacele folosite și scopul urmărit.

Dreptul de acces la un tribunal este prejudiciat în esența sa atunci când reglementările nu mai servesc scopurilor securității juridice și bunei administrări a justiției, ci constituie un fel de barieră care împiedică justițiabilul să obțină examinarea în fond a cauzei sale de către o instanță judecătorească competentă (cauza Cornea contra Republicii Moldova, hotărârea CEDO din 22 iulie 2014, definitivă la 22 octombrie 2014). Astfel, dreptul de acces la un tribunal constituie un element inerent tuturor garanțiilor procedurale prevăzute în Convenția pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale (hotărârea CEDO din 25 februarie 1982, în cauza Campbell și Fell versus Regatul Unit) și din moment ce drepturile fundamentale 7 trebuie garantate într-o manieră concretă și reală, dar nu iluzorie și teoretică, imposibilitatea concretă de sesizare a unei instanțe de către persoana interesată constituie o încălcare a dreptului acesteia de acces la justiție (hotărârea CEDO din 09 octombrie 1979 în cauza Airey versus Irlanda).

Reieșind din cele enunțate, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție consideră imposibilă corectarea erorii admisă de către instanțele ierarhic inferioare, în condițiile procedurii prevăzute de către legislația procesuală. Din considerentele menționate și având în vedere faptul că corectarea erorii instanței de apel la judecarea cauzei în ordine de recurs nu este posibilă, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a admite recursul depus de IP „Agenția Servicii Publice”, de a casa integral decizia din 25 septembrie 2019 a Curții de Apel Chișinău și de a restitui cauza pentru rejudecare la Curtea de Apel Chișinău.

În conformitate cu art. 247, art. 248, alin. (1), lit. d) și alin. (2), art. 258, alin. (3) din Codul administrativ, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție decide: Se admite recursul depus de către Instituția Publică „Agenția Servicii Publice”. Se casează decizia din data de 25 septembrie 2019 a Curții de Apel Chișinău, emisă în cauza de contencios administrativ la cererea de chemare în judecată depusă de către Elena Pîrău împotriva Instituției Publice „Agenția Servicii Publice”, DC Serviciul Cadastral Teritorial Hîncești cu privire la contestarea actului administrativ, obligarea radierii informației din Registrul bunurilor imobile și încasarea cheltuielilor de judecată, cu remiterea cauzei la rejudecare la Curtea de Apel Chișinău, în alt complet de judecată.

Decizia nu se supune niciunei căi de atac. Președintele ședinței, judecătorul Tamara Chișca- Doneva judecătorii Nina Vascan Victor Burduh Iurie Bejenaru Maria Ghervas 8