3ra-740/23 — privind obligarea radierii din Registrul bunurilor imobile a dreptului de proprietate

La 26 aprilie 2019 Anatolie Andrițchi a depus cerere de chemare în judecată împotriva Agenției Servicii Publice, Departamentul Cadastru, prin care a solicitat obligarea radierii din Registrul bunurilor imobile dreptul de proprietate a lui Vasile Ghelas asupra terenului înregistrat în temeiul deciziei nr. 3/7 din 15 mai 2015 a Consiliului s. Romanești cu privire la corectarea erorii terenului și intabularea dreptului de proprietate pe terenul cu suprafața de 0,10 ha a lui Gheorghe Adrițchi, după moștenitorul său testamentar Anatolie Andrițchi. (f.d. 1-4, vol. I)

În motivarea pretențiilor reclamantul a invocat faptul că, în anul 2007, în timpul efectuării măsurărilor cadastrale masive a teritoriului s. Romanești r-nul Strășeni, în Primărie s-a adresat Vasile Ghelas cu solicitarea de a-i fi perfectate titlurile de proprietate pe terenurile procurate anterior direct pe numele lui, prezentând în acest sens titlul de autentificare a deținătorului de teren cu nr. 031475, cu suprafața de 0,4322 ha eliberat pe numele său, contractul de vânzare - cumpărare din 22 martie 2005, prin care se stabilește procurarea de către acesta de la Maria Rusu a terenului cu suprafața de 0,2001 ha, a contractul de vânzare-cumpărare din 20 iunie 2003, prin care se stabilește procurarea de la Serghei Mcrtcean a terenului cu suprafața de 0,3994 ha și testamentul din 03 noiembrie 1998, prin care urma să moșteneasca de la Gheorghe Andrițchi terenul cu suprafața de 0,10 ha. De către inginerul cadastral s-a efectuat comasarea tuturor acestor terenuri și s- a întocmit un singur titlu de proprietate pe numele lui Vasile Ghelas, fiind- u atribuit terenului un număr cadastral.

La 24 ianuarie 2015 Gheorghe Andrițchi a decedat, fapt probat prin certificatul de deces nr 2 din 01 februarie 2015. În anul 2015, după decesul lui Gheorghe Andrițchi, moștenitorul testamentar al acestuia, în temeiul certificatului de calitate de moștenitor nr. 237 din 28 ianuarie 2019, s-a adresat la Primăria s. Romănești cu solicitarea de a-i fi apreciată masa succesorală.

Conform deciziei Primăriei s. Romănești și datelor din registrele titularilor de teren din cadrul Primăriei s. Romanești, Gheorghe Andrițchi la 26 octombrie 1993 i-a fost repartizat în proprietate 0,30 ha teren cu destinația grădini, dintre care teren cu suprafața de 0,15 ha, a fost comercializat fiicei 1 sale Zinaida Bobu, iar terenul cu suprafața de 0,10 ha a fost ilegal comasat în anii 2006-2007 cu terenurile lui Vasile Gelas și a atribuit acestuia 0,10 ha în baza testamentului din 1998 eliberat de Gheorghe Andrițchi, care era viu la acea data și a decedat doar la 24 ianuarie 2015. Gheorghe Andrițchi la 09 aprilie 2012 a întocmit un nou testament, în care în calitate de moștenitor a fost nominalizat Anatolie Andrițchi.

Ca rezultat al adresării la organele de drept și la Primăria s. Romănești, Consiliul s. Romănești a adoptat decizia nr. 3/7 din 15 mai 2015 cu privire la corectarea erorii terenului, prin care consiliul a acceptat corectarea erorii comise în cadrul înregistrării masive a terenului cu suprafața de 1,15 ha proprietarului Vasile Ghelas, anularea titlului dat și divizarea în patru.

Ținând cont că, în cadrul înregistrării primare masive a bunului imobil teren „Grădină” cu suprafața de 1,15 ha în Registrul bunurilor imobile în temeiul Titlului de autentificare a dreptului deținătorului de teren pe numele lui Vasile Ghelas, o parte din acest teren și anume cu suprafața de 0,10 ha, a fost comasat ilegal de factori de decizie ai Primăriei s. Romanești, în baza testamentului din 03 noiembrie1998, testament care nu avea la acel moment nici o valoare juridică din motivul că Gheorghe Adrițchi era în viață și a decedat la 24 ianuarie 2015, fapt probat prin certificatul de deces nr 2 din 01 februarie 2015, astfel se dovedește faptul nulității absolute a Titlului de autentificare a dreptului deținătorului de teren pe numele lui Vasile Ghelas, în partea înregistrării dreptului de proprietate asupra terenului cu suprafața de 0,10 ha.

Reclamantul a menționat că deoarece decizia 3/7 din 15 mai 2015 nu a fost contestată și a devenit definitivă și executorie, a solicitat prin cerere prealabilă efectuarea rectificărilor în Registrul bunurilor imobile în privința terenului cu suprafața de 1,15 ha, a proprietarului Vasile Ghelas, prin anularea titlului dat și divizarea terenului în patru conform deciziei cu radierea din Registrul bunurilor imobile a dreptului de proprietate a lui Vasile Ghelas și intabularea dreptului de proprietate pe terenul cu suprafața de 0,10 ha a lui Gheorghe Adrițchi, după moștenitorul său testamentar Anatolie Andrițchi.

Prin scrisoarea din 01 aprilie 2019 nr.1l/35e-06/l17 Agenția Servicii Publice Centru multifuncțional Strășeni referitor la examinarea cererii privind efectuarea modificărilor în RBI în temeiul deciziei nr. 3/7 din 15 mai 2015 a Consiliului s. Romanești cu privire la corectarea erorii terenului a comunicat că aceasta nu poate fi satisfăcută, deoarece în conformitate cu Legea nr. 1543 din 25 februarie 1998 cadastrului bunurilor imobile, greșelile care nu au caracter tehnic se corectează cu consimțământul exprimat în scris al fiecărui titular de drepturi ale cărui interese sunt atinse sau în temeiul hotărârii judecătorești irevocabile.

Reclamantul a menționat că Vasile Ghelas ca titular de drepturi ale cărui interese sunt atinse prin corectările în Registrul bunurilor imobile, necesare de efectuat în temeiul deciziei nr. 3/7 din 15 mai 2015 a Consiliului 2 s. Romanești, nu este de acord cu aceste corectări și nu a eliberat consimțământul exprimat în scris pentru efectuarea rectificărilor în Registrul Bunurilor Imobile.

Hotărârea instanței de fond a fost contestată în termen, la 05 noiembrie 2020, de către Vasile Ghelas. (f.d. 167, vol. I)

Art. 96 alin. (1) din Codul administrativ stabilise că: „Notificările și comunicările către participanții la procedura administrativă se realizează în orice formă de comunicare adecvată, rapidă și eficientă din punctul de vedere al costurilor. Comunicarea prin mijloace electronice are prioritate dacă este adecvată obiectului comunicării și acceptată de participantul la procedură.”

Art. 244 alin. (1) Cod administrativ prevede următoarele: „Hotărârile curții de apel ca instanța de fond, precum și deciziile instanței de apel pot fi contestate cu recurs.” 3

Art. 245 din Codul administrativ în vigoare până la 01 septembrie 2023 prevedea urâtoarele: „Recursul se depune la instanța de apel în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel, dacă legea nu stabilește un termen mai mic. Instanța de apel transmite neîntârziat Curții Supreme de Justiție recursul împreună cu dosarul judiciar. Motivarea recursului se prezintă Curții Supreme de Justiție în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel. Dacă se depune împreună cu cererea de recurs, motivarea recursului se depune la instanța de apel.”

Art. 246 alin (1) din Codul administrativ statuează că: „Curtea Supremă de Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs. Dacă recursul este inadmisibil, completul din 3 judecători adoptă o încheiere irevocabilă. Încheierea privind inadmisibilitatea recursului, care conține sumar faptele cauzei, motivele și temeiul inadmisibilității, se publică pe pagina web oficială a Curții Supreme de Justiție și se comunică părților.”

Art. 246 alin. (2) lit. e) din Codul administrativ stabilește că: „Recursul se declară inadmisibil în special când motivarea recursului nu a fost depusă sau a fost depusă după expirarea termenului prevăzut la art.245 alin.(2);.”

Art. 195 din Codul administrativ reglementează următoarele: „Procedura acțiunii în contenciosul administrativ se desfășoară conform prevederilor prezentului cod. Suplimentar se aplică corespunzător prevederile Codului de procedura civilă, cu excepția art.169–171.”

Art. 110 din Codul de procedură civilă statuează că: „Termen de procedură este intervalul, stabilit de lege sau de judecată (judecător), în interiorul căruia instanța (judecătorul), participanții la proces și alte persoane legate de activitatea instanței trebuie să îndeplinească anumite acte de procedură ori să încheie un ansamblu de acte.”

Art. 111 din Codul de procedură civilă stabilește că: „Actele de procedură se efectuează în termenul prevăzut de lege. În cazul în care nu este stabilit prin lege, termenul de procedură se fixează de către instanța judecătorească. Termenul de procedură se instituie prin indicarea unei date calendaristice, datei comunicării actului de procedură, a unei perioade sau prin referire la un eveniment viitor și cert că se va produce. În ultimul caz, actul de procedură poate fi efectuat în decursul întregii perioade. Dacă începutul curgerii termenului este determinat de un eveniment sau moment în timp care va surveni pe parcursul zilei, inclusiv de comunicarea actului de procedură, atunci ziua survenirii evenimentului sau a momentului nu se ia în considerare la calcularea termenului. Dacă începutul curgerii termenului se determină prin începutul unei zile, această zi se include în termen.”

Art. 113 din Codul de procedură civilă prevede că: 4 „Dreptul de a efectua actul de procedură încetează odată cu expirarea termenului prevăzut de lege ori stabilit de instanța de judecată. Nerespectarea termenului atrage după sine decăderea din dreptul de a efectua actul de procedură, dacă legea nu prevede altfel.”

Întrucât legea procesual civilă care instituie obligații noi, restrânge drepturi procedurale, limitează exercitarea unor drepturi sau introduce sancțiuni procedurale noi ori suplimentare nu are efect retroactiv, procedura de examinare a cauzei se desfășoară potrivit noilor dispoziții legale, aplicabile de la data intrării în vigoare.

Din examinarea materialelor dosarului rezultă că decizia contestată a Curții de Apel Chișinău a fost pronunțată public la data de 04 aprilie 2023.

În consecință, potrivit prevederilor art. 245 din Codul administrativ în vigoare până la 01 septembrie 2023, recurentul are obligația de a prezenta recurs motivat împotriva deciziei instanței de apel, în termen de 30 de zile de la comunicarea deciziei motivate.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reține că Codul administrativ consacră nu doar caracterul nedevolutiv al recursului, ci și cerința de seriozitate a cererii, sub aspectul invocării unor veritabile și esențiale încălcări de drept material sau procedural, de natură să conducă la casarea deciziei instanței de apel. Totodată, Codul permite și invocarea ex officio a erorilor de drept.

Sub aspectul dat completul de judecată al Curții Supreme de Justiție notează că dezvoltarea recursului trebuie să cuprindă o motivare corespunzătoare, în sensul arătării cu claritate a acelor critici, care, circumscrise fiind motivelor de recurs îngăduite de lege, sunt de natură să facă vizibile ilegalitatea hotărârii contestate.

În speță se constată că, la 25 aprilie 2023, avocatul Sergiu Cotruță, în interesele lui Vasile Ghelas, a depus la Curtea de Apel Chișinău, recurs nemotivat împotriva deciziei din 04 aprilie 2023.

Totodată, din materialele dosarului rezultă că decizia motivată a Curții de Apel Chișinău a fost notificată avocatului Sergiu Cotruță, în interesele lui Vasile Ghelas, prin intermediul poștei electronice la 28 iunie 2023. (f.d. 84, vol.II)

Astfel, coroborând normele legale precitate, completul de judecată al Curții Supreme de Justiție conchide că în condițiile speței, termenul de procedură de 30 zile instituit de legiuitor pentru depunerea motivării recursului a început pentru avocatul Sergiu Cotruță, în interesele lui Vasile 5 Ghelas, la 29 iunie 2023, deci, data limită de depunere a recursului fiind ziua de 28 iulie 2023, ora 24:00.

În termenul stabilit de lege avocatul Sergiu Cotruță, în interesele lui Vasile Ghelas, nu au depus la Curtea Supremă de Justiție motivarea recursului, prin urmare nu s-a conformat prevederilor legale și a formulat cererea de recurs, fără a evidenția memoriul ilegalității și netemeiniciei deciziei recurată, limitându-se la manifestarea dezacordului față de soluția pronunțată de instanța inferioară.

Această circumstanță face imposibilă exercitarea controlului judiciar de către instanța învestită cu soluționarea căii de atac. Or, în recurs nu este suficientă simpla expunere a dezacordului cu soluția instanței judecătorești, ci este necesară motivarea cu indicarea temeiurilor de ilegalitate pe care se întemeiază calea de atac, precum și dezvoltarea lor. Motivarea recursului însemnând nu doar exprimarea nemulțumirii față de actul de dispoziție pronunțat de instanța inferioară, ci expunerea tuturor motivelor pentru care, din punctul de vedere al părții, instanța a pronunțat un act judecătoresc neîntemeiat. Condiția legală a dezvoltării motivelor de recurs implică determinarea greșelilor anume imputate instanței inferioare, cu expunerea argumentată a criticilor în fapt și în drept, precum și indicarea probelor pe care se bazează.

Mai mult nici pană în ziua examinării admisibilității recursului, avocatul Sergiu Cotruță, în interesele lui Vasile Ghelas, nu a întreprins nicio măsură în vederea depunerii motivării recursului, deși, decizia motivată a Curții de Apel Chișinău din data de 04 aprilie 2023 i-a fost notificată la 28 iunie 2023.

Circumstanțele descrise supra evidențiază caracterul echivoc al recursului, deoarece avocatul Sergiu Cotruță, în interesele lui Vasile Ghelas, fiind interesat în soarta soluționării prezentului recurs, urma să întreprindă măsurile necesare de a proteja dreptul de acces la instanță, prin depunerea unui recurs motivat, care să corespundă exigențelor impuse de legiuitor, în caz contrar intervenind uno ictu aplicarea, cu titlu de sancțiune procedurală, declararea recursului inadmisibil în temeiul articolului 246, alin. (1), lit. e) din Codul administrativ.

Sub acest aspect este imperios că certitudinea legală impusă regulilor procedurii în contencios administrativ, în calitate de condiție sine qua non a unui proces echitabil, vizează atât drepturile recurentului, cât și ale intimatului, astfel încât instanța de contencios administrativ nefiind în drept de a substitui voința legislatorului materializată în conținutul normelor de procedură, în vederea exonerării recurentului de sancțiunile procedurale din motivul înțelegerii greșite de către acesta a efectelor legale.

În această ordine de idei, corelând circumstanțele faptice constatate și expuse supra cu normele legale precitate, completul de judecată al Curții Supreme de Justiție concluzionează că la depunerea recursului împotriva deciziei din 04 aprilie 2023 a Curții de Apel Chișinău, avocatul Sergiu 6 Cotruță, în interesele lui Vasile Ghelas, nu a respectat prevederile articolului 245, alin. (2) din Codul administrativ, în vigoare la data depunerii recursului.

Din considerentele menționate și având în vedere că avocatul Sergiu Cotruță, în interesele lui Vasile Ghelas, nu a respectat prevederile 245, alin. (2) din Codul administrativ, în vigoare la data depunerii recursului, completul de judecată al Curții Supreme de Justiție conchide că cererea de recurs depusă de către avocatul Sergiu Cotruță, în interesele lui Vasile Ghelas, este inadmisibilă.

Ținând cont de cele expuse și în temeiul art. 230 și 246 alin. (2) lit. e) din Codul administrativ COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI, Declară inadmisibil recursul depus de avocatul Sergiu Cotruță, în interesele lui Vasile Ghelas. Încheierea este irevocabilă. Președinte Stela Procopciuc Judecători Oxana Parfeni Diana Stănilă 7