3ra-740/23 — privind obligarea radierii din Registrul bunurilor imobile a dreptului de proprietate
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- privind obligarea radierii din Registrul bunurilor imobile a dreptului de proprietate
- Temei legal
- Motivarea recursului nu a fost depusă.
3ra-740/23 — privind obligarea radierii din Registrul bunurilor imobile a dreptului de proprietate (Curtea Supremă de Justiție, 2025)
Î N C H E I E R E
cu privire la inadmisibilitatea recursului depus de către avocatul Sergiu
Cotruță, în interesele lui Vasile Ghelas,
în cauza de contencios administrativ, intentată la cererea de chemare în
judecată depusă de către Anatolie Andrițchi împotriva Agenției Servicii
Publice, Departamentului Cadastru, persoane terțe Primăria satului
Romanești raionul Strășeni, Consiliul local Romanești, Vasile Ghelas și
Zinaida Bobu privind obligarea radierii din Registrul bunurilor imobile a
dreptului de proprietate a lui Vasile Ghelas asupra terenului, în temeiul
deciziei nr. 3/7 din 15 mai 2015 a Consiliului local Romanești,
împotriva deciziei din 04 aprilie 2023 a Curții de Apel Chișinău,
(Dosarul nr. 3ra-740/23
PIGD 2-19061213-01-3ra-11072023)
Inadmisibilitatea recursului. Motivarea recursului nu a fost depusă.
Art. 246 alin. (2) lit. a¹ din Codul administrativ.
Judecătoria Stășeni, sediul central, jud. I. Talmaci
Curtea de Apel Chișinău, jud. G. Mîra, I. Dutca, D. Băbălău
24 septembrie 2025
Textul corespund originalului
Examinând în lipsa părților admisibilitatea recursului declarat de
către avocatul Sergiu Cotruță, în interesele lui Vasile Ghelas,
Curtea Supremă de Justiție, în completul compus din:
Stela Procopciuc, Președinte,
Oxana Parfeni,
Diana Stănilă, judecători,
constată următoarele:
ÎN FAPT
La 26 aprilie 2019 Anatolie Andrițchi a depus cerere de chemare în
judecată împotriva Agenției Servicii Publice, Departamentul Cadastru, prin
care a solicitat obligarea radierii din Registrul bunurilor imobile dreptul de
proprietate a lui Vasile Ghelas asupra terenului înregistrat în temeiul deciziei
nr. 3/7 din 15 mai 2015 a Consiliului s. Romanești cu privire la corectarea
erorii terenului și intabularea dreptului de proprietate pe terenul cu suprafața
de 0,10 ha a lui Gheorghe Adrițchi, după moștenitorul său testamentar
Anatolie Andrițchi. (f.d. 1-4, vol. I)
În motivarea pretențiilor reclamantul a invocat faptul că, în anul 2007,
în timpul efectuării măsurărilor cadastrale masive a teritoriului s. Romanești
r-nul Strășeni, în Primărie s-a adresat Vasile Ghelas cu solicitarea de a-i fi
perfectate titlurile de proprietate pe terenurile procurate anterior direct pe
numele lui, prezentând în acest sens titlul de autentificare a deținătorului de
teren cu nr. 031475, cu suprafața de 0,4322 ha eliberat pe numele său,
contractul de vânzare - cumpărare din 22 martie 2005, prin care se stabilește
procurarea de către acesta de la Maria Rusu a terenului cu suprafața de
0,2001 ha, a contractul de vânzare-cumpărare din 20 iunie 2003, prin care se
stabilește procurarea de la Serghei Mcrtcean a terenului cu suprafața de
0,3994 ha și testamentul din 03 noiembrie 1998, prin care urma să
moșteneasca de la Gheorghe Andrițchi terenul cu suprafața de 0,10 ha. De
către inginerul cadastral s-a efectuat comasarea tuturor acestor terenuri și s-
a întocmit un singur titlu de proprietate pe numele lui Vasile Ghelas, fiind-
u atribuit terenului un număr cadastral.
La 24 ianuarie 2015 Gheorghe Andrițchi a decedat, fapt probat prin
certificatul de deces nr 2 din 01 februarie 2015. În anul 2015, după decesul
lui Gheorghe Andrițchi, moștenitorul testamentar al acestuia, în temeiul
certificatului de calitate de moștenitor nr. 237 din 28 ianuarie 2019, s-a
adresat la Primăria s. Romănești cu solicitarea de a-i fi apreciată masa
succesorală.
Conform deciziei Primăriei s. Romănești și datelor din registrele
titularilor de teren din cadrul Primăriei s. Romanești, Gheorghe Andrițchi la
26 octombrie 1993 i-a fost repartizat în proprietate 0,30 ha teren cu destinația
grădini, dintre care teren cu suprafața de 0,15 ha, a fost comercializat fiicei
1
sale Zinaida Bobu, iar terenul cu suprafața de 0,10 ha a fost ilegal comasat
în anii 2006-2007 cu terenurile lui Vasile Gelas și a atribuit acestuia 0,10 ha
în baza testamentului din 1998 eliberat de Gheorghe Andrițchi, care era viu
la acea data și a decedat doar la 24 ianuarie 2015. Gheorghe Andrițchi la 09
aprilie 2012 a întocmit un nou testament, în care în calitate de moștenitor a
fost nominalizat Anatolie Andrițchi.
Ca rezultat al adresării la organele de drept și la Primăria s. Romănești,
Consiliul s. Romănești a adoptat decizia nr. 3/7 din 15 mai 2015 cu privire
la corectarea erorii terenului, prin care consiliul a acceptat corectarea erorii
comise în cadrul înregistrării masive a terenului cu suprafața de 1,15 ha
proprietarului Vasile Ghelas, anularea titlului dat și divizarea în patru.
Ținând cont că, în cadrul înregistrării primare masive a bunului imobil
teren „Grădină” cu suprafața de 1,15 ha în Registrul bunurilor imobile în
temeiul Titlului de autentificare a dreptului deținătorului de teren pe numele
lui Vasile Ghelas, o parte din acest teren și anume cu suprafața de 0,10 ha, a
fost comasat ilegal de factori de decizie ai Primăriei s. Romanești, în baza
testamentului din 03 noiembrie1998, testament care nu avea la acel moment
nici o valoare juridică din motivul că Gheorghe Adrițchi era în viață și a
decedat la 24 ianuarie 2015, fapt probat prin certificatul de deces nr 2 din 01
februarie 2015, astfel se dovedește faptul nulității absolute a Titlului de
autentificare a dreptului deținătorului de teren pe numele lui Vasile Ghelas,
în partea înregistrării dreptului de proprietate asupra terenului cu suprafața
de 0,10 ha.
Reclamantul a menționat că deoarece decizia 3/7 din 15 mai 2015 nu
a fost contestată și a devenit definitivă și executorie, a solicitat prin cerere
prealabilă efectuarea rectificărilor în Registrul bunurilor imobile în privința
terenului cu suprafața de 1,15 ha, a proprietarului Vasile Ghelas, prin
anularea titlului dat și divizarea terenului în patru conform deciziei cu
radierea din Registrul bunurilor imobile a dreptului de proprietate a lui
Vasile Ghelas și intabularea dreptului de proprietate pe terenul cu suprafața
de 0,10 ha a lui Gheorghe Adrițchi, după moștenitorul său testamentar
Anatolie Andrițchi.
Prin scrisoarea din 01 aprilie 2019 nr.1l/35e-06/l17 Agenția Servicii
Publice Centru multifuncțional Strășeni referitor la examinarea cererii
privind efectuarea modificărilor în RBI în temeiul deciziei nr. 3/7 din 15 mai
2015 a Consiliului s. Romanești cu privire la corectarea erorii terenului a
comunicat că aceasta nu poate fi satisfăcută, deoarece în conformitate cu
Legea nr. 1543 din 25 februarie 1998 cadastrului bunurilor imobile, greșelile
care nu au caracter tehnic se corectează cu consimțământul exprimat în scris
al fiecărui titular de drepturi ale cărui interese sunt atinse sau în temeiul
hotărârii judecătorești irevocabile.
Reclamantul a menționat că Vasile Ghelas ca titular de drepturi ale
cărui interese sunt atinse prin corectările în Registrul bunurilor imobile,
necesare de efectuat în temeiul deciziei nr. 3/7 din 15 mai 2015 a Consiliului
2
s. Romanești, nu este de acord cu aceste corectări și nu a eliberat
consimțământul exprimat în scris pentru efectuarea rectificărilor în Registrul
Bunurilor Imobile.
POZIȚIA PRIMEI INSTANȚE
Prin hotărârea Judecătoriei Strășeni sediul central din 12 octombrie
2020 acțiunea în contencios administrativ înaintată de Anatolie Andrițchi a
fost admisă parțial.
S-a obligat Agenția Servicii Publice Departamentul Cadastru să radieze
din Registrul bunurilor imobile dreptul de proprietate a lui Ghelas Vasile
asupra terenului litigios.
Capătul de cerere privind obligarea Agenției Servicii Publice să
intabuleze dreptul de proprietate asupra terenului pe numele lui Anatolie
Andrițchi a fost respins ca neîntemeiat. (f.d. 155, vol. I)
Hotărârea instanței de fond a fost contestată în termen, la 05
noiembrie 2020, de către Vasile Ghelas. (f.d. 167, vol. I)
POZIȚIA INSTANȚEI DE APEL
Curtea de Apel Chișinău prin decizia din data de 04 aprilie 2023 a
respins apelul depus de Vasile Ghelas împotriva hotărârii Judecătoriei
Strășeni sediul central din 12 octombrie 2020.( f.d.74,75-79, vol.II)
EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE RECURS
La 25 aprilie 2023 avocatul Sergiu Cotruță, în interesele lui Vasile
Ghelas, a depus recurs nemotivat, prin care a solicitat admiterea cererii de
recurs, totodată, a comunicat că asupra temeiurilor recursului se va expune
în cerere suplimentară după ce va fi comunicată decizia motivată.
LEGISLAȚIA RELEVANTĂ
Art. 24 alin. (1) din Codul administrativ prevede că:
„Participanții la procedura administrativă și procedura de contencios administrativ
trebuie să își exercite drepturile și să își îndeplinească obligațiile cu bună-credință, fără a
încălca drepturile procesuale ale altor participanți.”
Art. 96 alin. (1) din Codul administrativ stabilise că:
„Notificările și comunicările către participanții la procedura administrativă se
realizează în orice formă de comunicare adecvată, rapidă și eficientă din punctul de
vedere al costurilor. Comunicarea prin mijloace electronice are prioritate dacă este
adecvată obiectului comunicării și acceptată de participantul la procedură.”
Art. 244 alin. (1) Cod administrativ prevede următoarele:
„Hotărârile curții de apel ca instanța de fond, precum și deciziile instanței de apel
pot fi contestate cu recurs.”
3
Art. 245 din Codul administrativ în vigoare până la 01 septembrie
2023 prevedea urâtoarele:
„Recursul se depune la instanța de apel în termen de 30 de zile de la notificarea
deciziei instanței de apel, dacă legea nu stabilește un termen mai mic. Instanța de apel
transmite neîntârziat Curții Supreme de Justiție recursul împreună cu dosarul judiciar.
Motivarea recursului se prezintă Curții Supreme de Justiție în termen de 30 de zile
de la notificarea deciziei instanței de apel. Dacă se depune împreună cu cererea de recurs,
motivarea recursului se depune la instanța de apel.”
Art. 246 alin (1) din Codul administrativ statuează că:
„Curtea Supremă de Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs.
Dacă recursul este inadmisibil, completul din 3 judecători adoptă o încheiere irevocabilă.
Încheierea privind inadmisibilitatea recursului, care conține sumar faptele cauzei,
motivele și temeiul inadmisibilității, se publică pe pagina web oficială a Curții Supreme
de Justiție și se comunică părților.”
Art. 246 alin. (2) lit. e) din Codul administrativ stabilește că:
„Recursul se declară inadmisibil în special când motivarea recursului nu a fost
depusă sau a fost depusă după expirarea termenului prevăzut la art.245 alin.(2);.”
Art. 195 din Codul administrativ reglementează următoarele:
„Procedura acțiunii în contenciosul administrativ se desfășoară conform
prevederilor prezentului cod. Suplimentar se aplică corespunzător prevederile Codului de
procedura civilă, cu excepția art.169–171.”
Art. 110 din Codul de procedură civilă statuează că:
„Termen de procedură este intervalul, stabilit de lege sau de judecată (judecător),
în interiorul căruia instanța (judecătorul), participanții la proces și alte persoane legate de
activitatea instanței trebuie să îndeplinească anumite acte de procedură ori să încheie un
ansamblu de acte.”
Art. 111 din Codul de procedură civilă stabilește că:
„Actele de procedură se efectuează în termenul prevăzut de lege. În cazul în care
nu este stabilit prin lege, termenul de procedură se fixează de către instanța
judecătorească.
Termenul de procedură se instituie prin indicarea unei date calendaristice, datei
comunicării actului de procedură, a unei perioade sau prin referire la un eveniment viitor
și cert că se va produce. În ultimul caz, actul de procedură poate fi efectuat în decursul
întregii perioade.
Dacă începutul curgerii termenului este determinat de un eveniment sau moment în
timp care va surveni pe parcursul zilei, inclusiv de comunicarea actului de procedură,
atunci ziua survenirii evenimentului sau a momentului nu se ia în considerare la calcularea
termenului.
Dacă începutul curgerii termenului se determină prin începutul unei zile, această zi
se include în termen.”
Art. 113 din Codul de procedură civilă prevede că:
4
„Dreptul de a efectua actul de procedură încetează odată cu expirarea termenului
prevăzut de lege ori stabilit de instanța de judecată. Nerespectarea termenului atrage după
sine decăderea din dreptul de a efectua actul de procedură, dacă legea nu prevede altfel.”
MOTIVAREA INSTANȚEI
În preambul, completul de judecată al Curții Supreme de Justiție
reține că, prin Legea nr. 246 din 31 iulie 2023, adoptată în contextul reformei
Curții Supreme de Justiție, au fost operate modificări în mai multe acte
normative, inclusiv în Codul administrativ, aceste modificări intrând în
vigoare la data de 1 septembrie 2023.
Întrucât legea procesual civilă care instituie obligații noi, restrânge
drepturi procedurale, limitează exercitarea unor drepturi sau introduce
sancțiuni procedurale noi ori suplimentare nu are efect retroactiv, procedura
de examinare a cauzei se desfășoară potrivit noilor dispoziții legale,
aplicabile de la data intrării în vigoare.
Din examinarea materialelor dosarului rezultă că decizia contestată a
Curții de Apel Chișinău a fost pronunțată public la data de 04 aprilie 2023.
În consecință, potrivit prevederilor art. 245 din Codul administrativ
în vigoare până la 01 septembrie 2023, recurentul are obligația de a prezenta
recurs motivat împotriva deciziei instanței de apel, în termen de 30 de zile
de la comunicarea deciziei motivate.
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reține că Codul
administrativ consacră nu doar caracterul nedevolutiv al recursului, ci și
cerința de seriozitate a cererii, sub aspectul invocării unor veritabile și
esențiale încălcări de drept material sau procedural, de natură să conducă la
casarea deciziei instanței de apel. Totodată, Codul permite și invocarea ex
officio a erorilor de drept.
Sub aspectul dat completul de judecată al Curții Supreme de Justiție
notează că dezvoltarea recursului trebuie să cuprindă o motivare
corespunzătoare, în sensul arătării cu claritate a acelor critici, care,
circumscrise fiind motivelor de recurs îngăduite de lege, sunt de natură să
facă vizibile ilegalitatea hotărârii contestate.
În speță se constată că, la 25 aprilie 2023, avocatul Sergiu Cotruță, în
interesele lui Vasile Ghelas, a depus la Curtea de Apel Chișinău, recurs
nemotivat împotriva deciziei din 04 aprilie 2023.
Totodată, din materialele dosarului rezultă că decizia motivată a
Curții de Apel Chișinău a fost notificată avocatului Sergiu Cotruță, în
interesele lui Vasile Ghelas, prin intermediul poștei electronice la 28 iunie
(f.d. 84, vol.II)
Astfel, coroborând normele legale precitate, completul de judecată al
Curții Supreme de Justiție conchide că în condițiile speței, termenul de
procedură de 30 zile instituit de legiuitor pentru depunerea motivării
recursului a început pentru avocatul Sergiu Cotruță, în interesele lui Vasile
5
Ghelas, la 29 iunie 2023, deci, data limită de depunere a recursului fiind ziua
de 28 iulie 2023, ora 24:00.
În termenul stabilit de lege avocatul Sergiu Cotruță, în interesele lui
Vasile Ghelas, nu au depus la Curtea Supremă de Justiție motivarea
recursului, prin urmare nu s-a conformat prevederilor legale și a formulat
cererea de recurs, fără a evidenția memoriul ilegalității și netemeiniciei
deciziei recurată, limitându-se la manifestarea dezacordului față de soluția
pronunțată de instanța inferioară.
Această circumstanță face imposibilă exercitarea controlului judiciar
de către instanța învestită cu soluționarea căii de atac. Or, în recurs nu este
suficientă simpla expunere a dezacordului cu soluția instanței judecătorești,
ci este necesară motivarea cu indicarea temeiurilor de ilegalitate pe care se
întemeiază calea de atac, precum și dezvoltarea lor. Motivarea recursului
însemnând nu doar exprimarea nemulțumirii față de actul de dispoziție
pronunțat de instanța inferioară, ci expunerea tuturor motivelor pentru care,
din punctul de vedere al părții, instanța a pronunțat un act judecătoresc
neîntemeiat. Condiția legală a dezvoltării motivelor de recurs implică
determinarea greșelilor anume imputate instanței inferioare, cu expunerea
argumentată a criticilor în fapt și în drept, precum și indicarea probelor pe
care se bazează.
Mai mult nici pană în ziua examinării admisibilității recursului,
avocatul Sergiu Cotruță, în interesele lui Vasile Ghelas, nu a întreprins nicio
măsură în vederea depunerii motivării recursului, deși, decizia motivată a
Curții de Apel Chișinău din data de 04 aprilie 2023 i-a fost notificată la 28
iunie 2023.
Circumstanțele descrise supra evidențiază caracterul echivoc al
recursului, deoarece avocatul Sergiu Cotruță, în interesele lui Vasile Ghelas,
fiind interesat în soarta soluționării prezentului recurs, urma să întreprindă
măsurile necesare de a proteja dreptul de acces la instanță, prin depunerea
unui recurs motivat, care să corespundă exigențelor impuse de legiuitor, în
caz contrar intervenind uno ictu aplicarea, cu titlu de sancțiune procedurală,
declararea recursului inadmisibil în temeiul articolului 246, alin. (1), lit. e)
din Codul administrativ.
Sub acest aspect este imperios că certitudinea legală impusă regulilor
procedurii în contencios administrativ, în calitate de condiție sine qua non a
unui proces echitabil, vizează atât drepturile recurentului, cât și ale
intimatului, astfel încât instanța de contencios administrativ nefiind în drept
de a substitui voința legislatorului materializată în conținutul normelor de
procedură, în vederea exonerării recurentului de sancțiunile procedurale din
motivul înțelegerii greșite de către acesta a efectelor legale.
În această ordine de idei, corelând circumstanțele faptice constatate
și expuse supra cu normele legale precitate, completul de judecată al Curții
Supreme de Justiție concluzionează că la depunerea recursului împotriva
deciziei din 04 aprilie 2023 a Curții de Apel Chișinău, avocatul Sergiu
6
Cotruță, în interesele lui Vasile Ghelas, nu a respectat prevederile articolului
245, alin. (2) din Codul administrativ, în vigoare la data depunerii recursului.
Din considerentele menționate și având în vedere că avocatul Sergiu
Cotruță, în interesele lui Vasile Ghelas, nu a respectat prevederile 245, alin.
(2) din Codul administrativ, în vigoare la data depunerii recursului,
completul de judecată al Curții Supreme de Justiție conchide că cererea de
recurs depusă de către avocatul Sergiu Cotruță, în interesele lui Vasile
Ghelas, este inadmisibilă.
Ținând cont de cele expuse și în temeiul art. 230 și 246 alin. (2) lit.
e) din Codul administrativ
COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI,
Declară inadmisibil recursul depus de avocatul Sergiu Cotruță, în
interesele lui Vasile Ghelas.
Încheierea este irevocabilă.
Președinte Stela Procopciuc
Judecători Oxana Parfeni
Diana Stănilă
7