3ra-414/22 — anularea raspunsului, eliberarea raspunsului, repararea prejudiciului moral

3ra-414/22 — anularea raspunsului, eliberarea raspunsului, repararea prejudiciului moral (Curtea Supremă de Justiție, 2022)

Dosarul nr.3ra-414/2022

2-17218885-01-3ra-14042022

Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Râșcani (T. Avasiloaie)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (A. Bostan, V. Negru, Gr. Dașchevici)

Î N C H E I E R E

15 iunie 2022 mun. Chișinău

Colegiul Civil, Comercial și de Contencios Administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele completului, judecătorul Tamara Chișca-Doneva

Judecători Iurie Bejenaru

Aliona Miron

examinând admisibilitatea recursului depus de Ana Podolean,

în cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă de Ana

Podolean împotriva Primăriei mun. Chișinău și Preturii sectorului Râșcani cu privire la

anularea răspunsului Preturii Râșcani mun. Chișinău nr.04/P-55/147 din 28 februarie 2017;

eliberarea unui răspuns autentic la cererea - plângerea depusă de Ana Podolean; repararea

prejudiciului moral,

împotriva deciziei din 09 noiembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău, prin care a fost

respinsă cererea de apel depusă de Ana Podolean împotriva hotărârii din 22 octombrie 2020

a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani,

c o n s t a t ă :

La 20 aprilie 2017, Ana Podolean a depus cerere de chemare în judecată în procedura

contenciosului administrativ împotriva Primăriei mun. Chișinău, prin care a solicitat

anularea răspunsului; eliberarea unui răspuns autentic; repararea prejudiciului moral.

Comunică reclamanta că, la 15 martie 2017 a adresat Primăriei municipiului Chișinău

cerere prealabilă prin care a solicitat anularea răspunsului neautentic nr.04/P-55/147 din 28

februarie 2017, confirmat de Pretorul Preturii Râșcani mun. Chișinău, Nicolae Balaur.

Indică că, Primăria municipiului Chișinău nu a dat nici un răspuns la cererea prealabilă

din 15 martie 2017.

Considera că, intenționat au ascuns falsul în eliberarea titlurilor terenurilor de pământ

(din aferent în privat) în proprietate privată, eliberate de la Primăria mun. Chișinău pe

numele excolaboratorilor Primăriei mun. Chișinău, Antonina Babii și Victor Babii pe adresa

str-la XXX), XXX în XXX, Parascoviei Samsonova, lui Valeriu Samsonov pe adresa str.

XXX în mun. XXX, lui Daniel Șargu, Mihaelei Staver pe adresa str. XXX în mun. XXXX,

care au efectuat construcția zidului monolit de beton armat pe teren de pământ aferent cu о

lungime de 50,0 m. și 4,0 m. înălțime de către ex-vecinul Serghei Alexandrov și

reprezentantul Ruslan Lupu pe adresa str. XXX în mun. XXX în lipsa autorizației de

construcție.

1

Consideră că, aceasta dă dovadă de „competența” colaboratorilor Primăriei mun.

Chișinău și a Preturii Râșcani mun. Chișinău, de a da un răspuns neautentic la cererea

prealabilă din 15 martie 2017, care până în prezent este dusă în eroare, inclusiv și familia sa.

La 11 mai 2017, reclamanta a depus cerere de concretizare a pretențiilor, prin care a

solicitat atragerea Preturii Râșcani mun. Chișinău în calitate de copârât; anularea răspunsului

nr.04/p-55/147 din 28 februarie 2017, eliberat de Pretura Râșcani mun. Chișinău, confirmat

de pretorul Nicolae Balaur, din momentul eliberării acestuia; încasarea din contul

copârâtului în beneficiul reclamantei Ana Podolean a prejudiciului moral cauzat în sumă de

20 000 lei; încasarea din contul pârâtului în beneficiul Anei Podolean a prejudiciului moral

în sumă de 20 000 lei.

În continuare a indicat că, răspuns la cererea prealabilă nu a primit de la Primăria mun.

Chișinău, ci de la Pretura sect. Râșcani mun. Chișinău, astfel consideră că, Primăria mun.

Chișinău nu a dat răspuns la solicitările sale din cererea prealabilă.

Mai invocă reclamanta că, în privința solicitării cu privire la construcțiile caselor de

locuit, construite de familia lui Valerii Samsonov și familia Antoninei Babii în lipsa

autorizației de construcție și fără acordul notarial a vecinilor, inclusiv a familiei Ana

Podolean în componență de 10 persoane, nu s-au luat măsuri concrete asupra cazului dat de

către pârât și copârât.

Mai comunică că, copârâtul Pretura Râșcani mun. Chișinău și-a întemeiat răspunsul

nr.04/p- 55/147 din 28 februarie 2017 pe prevederile art.20 din Legea RM nr.190-XIII din

19.07.1997 „Cu privire la petiționare”, totodată, pârâtul a refuzat să examineze cererea

prealabilă nr.P-579/4/17 din 15 martie 2017 depusă de Ana Podolean.

Prin încheierea din 17 mai 2017 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru s-a refuzat în

primirea cererii de chemare în judecată depusă de Ana Podolean împotriva Primăriei mun.

Chișinău și Preturii s. Râșcani mun. Chișinău cu privire la anularea răspunsului și încasarea

prejudiciului moral (f.d.23-24, vol.I).

Prin decizia din 25 iulie 2017 a Curții de Apel Chișinău a fost admis recursul depus de

Ana Podolean, a fost casată încheierea din 17 mai 2017 a Judecătoriei Chișinău, sediul

Centru (f.d.46-49, vol.I).

Prin încheierea din 24 august 2017 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru a fost scoasă

de pe rol cererea de chemare în judecată depusă de Ana Podolean împotriva Primăriei mun.

Chișinău și Preturii s. Râșcani mun. Chișinău cu privire la anularea răspunsului și încasarea

prejudiciului moral (f.d.58-59, vol.I), care a fost anulată prin încheierea protocolară din 05

decembrie 2017 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru (f.d.79, vol.I).

Prin încheierea protocolară din 26 februarie 2018 a Judecătoriei Chișinău sediul Centru,

s-a dispus atragerea în proces Pretura sectorului Râșcani mun. Chișinău în calitate de copârât

(f.d.89 verso, vol. I).

Prin hotărârea din 22 octombrie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani a fost

respinsă acțiunea în contencios administrativ depusă de Ana Podolean împotriva Primăriei

mun. Chișinău și Preturii sectorului Râșcani mun. Chișinău cu privire la anularea

răspunsului Preturii Râșcani mun. Chișinău nr.04/P-55/147 din 28 februarie 2017, repararea

prejudiciului moral (f.d.175, 182-183, vol.I).

La 30 octombrie 2020, Ana Podolean a contestat cu apel hotărârea din 22 octombrie

2020 a Judecătoriei Chișinău sediul Râșcani, iar la 29 decembrie 2020 a depus apel motivat

împotriva hotărârii primei instanțe, solicitând casarea hotărârii instanței de fond și emiterea

2

unei noi decizii prin care acțiunea să fie admisă ca fiind întemeiată, să fie restituită spre

rejudecare în prima instanță la faza de primire a cererii de chemare în judecată (f.d.180-181,

191-201, vol.I).

Prin decizia din 09 noiembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău a fost respinsă cererea de

apel depusă de Ana Podolean împotriva hotărârii din 22 octombrie 2020 a Judecătoriei

Chișinău, sediul Râșcani (f.d.23, 24-29, vol.II).

Referitor la fondul cauzei, instanța de apel a apreciat ca fiind justă și întemeiată soluția

primei instanțe privind respingerea acțiunii depuse de Ana Podolean, aceasta având la bază

cumulul dovezilor administrate în cadrul dezbaterilor judiciare, cărora le-a fost dată

aprecierea juridică cuvenită.

Instanța de apel a apreciat că, instanța de fond corect a constatat că, pârâtul a respectat

procedura de examinare a petiției, nefiindu-i încălcat reclamantei nici un drept în privința

soluționării petiției înaintate. Iar, referitor la conținutul cererii, instanța a stabilit că, din actul

contestat se atestă că, pârâta a examinat cererea petiționarei Ana Podolean, fapt despre care

a fost informată că, problemele abordate în cererea sa pot fi soluționate pe cale judiciară

conform Codului civil, adică autoritatea publică nu s-a expus asupra fondului cerințelor

formulate de petiționară și nu s-a dispus referitor la temeinicia petiției.

Astfel, instanțele ierarhic inferioare au reținut că, din răspuns rezultă că, petiționara a

primit informația la întrebarea dacă Pretorul sect. Râșcani mun. Chișinău a emis sau nu

dispoziție cu privire la demolarea construcțiilor de pe adresele: str-XXX, str-la XXX și str.

XXX. Mai mult, prin răspunsul eliberat, pârâta a explicat petiționarei despre faptul că,

pretinsele falsificări a documentelor de proprietate (menționate în cererea sa), nu ține de

competența Preturii.

În această ordine de idei, instanțele ierarhic inferioare au concluzionat că, în speță nu

s-a constatat existența a careva încălcări comise de autoritatea publică care a eliberat

răspunsul contestat, pentru a dispune anularea acestuia.

Totodată, cu referire la prevederile art.26 alin.(2) din Legea contenciosului

administrativ instanța de apel a conchis că, instanța de fond corect a reținut că, petiționara

nu poate să pretindă ca răspunsul la cerere să fie dat conform propriei sale formulări sau

într-un anumit sens, după dorința personală, stabilirea răspunsului fiind atributul exclusiv al

autorității publice competente.

Colegiul instanței de apel a respins și pretenția reclamantei Ana Podolean cu privire la

compensarea prejudiciului moral, menționând în acest sens că, aceasta este subsecventă

pretenției de anulare a actului administrativ.

Totodată, Colegiul instanței de apel a apreciat ca fiind declarativ și neîntemeiat

argumentul precum că, prima instanță a determinat incorect obiectul probațiunii, adică

circumstanțele care au importantă pentru soluționarea justă a cauzei, care trebuie

determinate definitiv de instanța judecătorească pornind de la temeiul pretențiilor și

obiecțiilor părților, precum și de la normele de drept material și procedural ce urmează a fi

aplicate, punctând în acest context că, apelanta Ana Podolean nu a concretizat care anume

argument al instanței de fond dovedește că instanța a determinat incorect obiectul

probațiunii, și care în opinia apelantei este proba care ar urma să fie luată în considerare la

examinarea cauzei.

Alte argumente invocate de apelant în susținerea poziției sale, n-au fost reținute de

instanța de apel, deoarece se combat cu cele invocate mai sus și se referă la circumstanțele

3

care au fost constatate și elucidate pe deplin de prima instanță, având la bază cumulul de

probe, care au fost administrate și apreciate cu respectarea normelor de drept procedural și

susținute de normele de drept material.

La 11 februarie 2022, prin intermediul Direcției de evidență și documentare procesuală

a Curții Supreme de Justiție, Ana Podolean a depus recurs motivat împotriva deciziei din 09

noiembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău, solicitând admiterea recursului; casarea integrală

a deciziei instanței de apel și a hotărârii instanței de fond, cu trimiterea cauzei spre rejudecare

instanței de apel (f.d.34-37, vol.II).

În motivarea recursului a invocat că, instanțele ierarhic inferioare au examinat eronat

cauza și au astupat falsul în acte publice în favoare angajaților Primăriei mun. Chișinău cât

și a Preturii s. Râșcani mun. Chișinău, care, consideră că, au prezentat în ședința de judecată

probe neautentice.

La 15 aprilie 2022, în scopul asigurării unui proces echitabil în ordine de recurs, într-

un termen rezonabil, Curtea Supremă de Justiție a expediat în adresa intimaților Primăria

mun. Chișinău și Pretura s. Râșcani mun. Chișinău copia recursului depus de Ana Podolean,

creând astfel participanților la proces condiții egale de a cunoaște modul de derulare a

procedurii în recurs, cât și le-a acordat, întru asigurarea respectării principiilor

contradictorialității și disponibilității în drepturi, posibilitatea de depunere a referinței

(f.d.52, vol.II).

Materialele dosarului atestă că, la 27 aprilie 2022, Primăria mun. Chișinău, prin

intermediul Direcției de evidență și documentare procesuală a Curții Supreme de Justiție a

înregistrat referința la cererea de recurs depusă de Ana Podolean, prin care consideră

recursul inadmisibil (f.d.55-63, vol.II).

În susținerea referinței a indicat că, recursul în cauză conține obiecțiile de fapt și de

drept care deja au fost obiect de studiere și verificare de către instanțele ierarhic inferioare,

primind o apreciere corespunzătoare.

În acest context indică că, argumentele invocate în recurs nu pot constitui temei de

admitere a recursului, deoarece nu denotă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a

normelor de drept material sau a normelor de drept procedural.

Totodată, consideră că, recursul a fost depus cu omiterea termenului de depunere a

recursului prevăzut de art.245 din Codul administrativ.

La 07 iunie 2022, Curtea Supremă de Justiție a expediat în adresa Anei Podolean și

Preturii s. Râșcani mun. Chișinău copia referinței depuse de Primăria mun. Chișinău, pentru

informare (f.d.65, vol.II).

Examinând recursul depus de Ana Podolean, completul specializat pentru examinarea

acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră recursul inadmisibil, din următoarele

motive.

În conformitate cu art.246 alin.(1) și (2) lit.e) din Codul administrativ, Curtea Supremă

de Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs. Dacă este inadmisibil,

recursul se declară ca atare printr-o încheiere. Recursul se declară inadmisibil în special când

motivarea recursului nu a fost depusă sau a fost depusă după expirarea termenului prevăzut

la art.245 alin.(2).

Conform art.245 alin. (1) și (2) din Codul administrativ, recursul se depune la instanța

de apel în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel, dacă legea nu

4

stabilește un termen mai mic. Instanța de apel transmite neîntârziat Curții Supreme de

Justiție recursul împreună cu dosarul judiciar. Motivarea recursului se prezintă Curții

Supreme de Justiție în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel. Dacă

se depune împreună cu cererea de recurs, motivarea recursului se depune la instanța de apel.

Totodată, regulile generale ce țin de calcularea termenelor în materie de contencios

administrativ sunt reglementate prin prisma art.195 din Codul administrativ potrivit cărora

procedura acțiunii în contenciosul administrativ se desfășoară conform prevederilor

prezentului cod. Suplimentar se aplică corespunzător prevederile Codului de procedura

civilă, cu excepția art.169–171.

În conformitate cu art.110 din Codul de procedură civilă, termen de procedură este

intervalul, stabilit de lege sau de judecată (judecător), în interiorul căruia instanța

(judecătorul), participanții la proces și alte persoane legate de activitatea instanței trebuie să

îndeplinească anumite acte de procedură ori să încheie un ansamblu de acte.

Conform art.111 alin.(1)-(4) din Codul de procedură civilă, actele de procedură se

efectuează în termenul prevăzut de lege. În cazul în care nu este stabilit prin lege, termenul

de procedură se fixează de către instanța judecătorească. Termenul de procedură se instituie

prin indicarea unei date calendaristice, datei comunicării actului de procedură, a unei

perioade sau prin referire la un eveniment viitor și cert că se va produce. În ultimul caz, actul

de procedură poate fi efectuat în decursul întregii perioade. Dacă începutul curgerii

termenului este determinat de un eveniment sau moment în timp care va surveni pe parcursul

zilei, inclusiv de comunicarea actului de procedură, atunci ziua survenirii evenimentului sau

a momentului nu se ia în considerare la calcularea termenului. Dacă începutul curgerii

termenului se determină prin începutul unei zile, această zi se include în termen.

Potrivit art.113 din Codul de procedură civilă, dreptul de a efectua actul de procedură

încetează odată cu expirarea termenului prevăzut de lege ori stabilit de instanța de judecată.

Nerespectarea termenului atrage după sine decăderea din dreptul de a efectua actul de

procedură, dacă legea nu prevede altfel.

Pornind de la prevederile legale menționate supra, completul specializat pentru

examinarea acțiunilor în contencios administrativ menționează că termenele procedurale

stabilesc regimul optim pentru realizarea justiției, fiind o modalitate de ordonare a realizării

acțiunilor procedurale și fortificarea securității raporturilor juridice. Exercitarea unui drept

de către titularul său nu poate avea loc decât într-un anumit cadru, prestabilit de legiuitor,

cu respectarea anumitor exigențe, căror li se subsumează și instituirea unor termen, după a

căror expirare valorificarea respectivului drept nu mai este posibilă.

Potrivit art.223 din Codul administrativ, hotărârile și alte acte de dispoziție prin care se

stabilesc termene, precum și numirea ședințelor și citațiile se notifică participanților la

proces conform art.96–114.

În conformitate cu art.96 alin. (1) din Codul administrativ, notificările și comunicările

către participanții la procedura administrativă se realizează în orice formă de comunicare

adecvată, rapidă și eficientă din punctul de vedere al costurilor. Comunicarea prin mijloace

electronice are prioritate dacă este adecvată obiectului comunicării și acceptată de

participantul la procedură.

Din actele cauzei cert rezultă că, la 09 noiembrie 2021 Curtea de Apel Chișinău a

pronunțat în ședință publică dispozitivul deciziei (f.d.23, 24-29, vol.II).

5

Actele cauzei nu atestă date când a fost expediat dispozitivul deciziei instanței de apel

în adresa participanților la proces, inclusiv recurentei Ana Podolean.

Materialele cauzei atestă că, la 11 ianuarie 2022, Curtea de Apel Chișinău a notificat

recurentei Ana Podolean copia deciziei recurate, prin intermediul poștei electronice

podolean92@mail.ru; marius.podolean@gmail.com (f.d.30 verso, vol.II), prin intermediul

cărora a fost expediată și recepționată corespondența pe parcursul examinării cauzei de către

instanța ierarhic inferioară (f.d.230, 239 vol.I, 15, 16, 20 vol.II).

Distinct se reține că, decizia din 09 noiembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău a fost

publicată pe Portalul Național al Instanțelor: www.instante.justice.md., la 06 ianuarie 2022.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție remarcă

că, confirmarea expedierii și recepționării documentului către partea interesată prin poșta

electronică se atestă prin extrasul eliberat de către operatorul poștei electronice.

În mod special, înscrisul dat conține: datele de identificare a poștei electronice a

expeditorului și a destinatarului, data calendaristică, anul, ora expedierii, precum și

atașamentul cu actul judecătoresc.

Cu titlu de excepție, în caz de eroare tehnică sau neexpediere a actului pe poșta

electronică, extrasul menționat va cuprinde informații cu privire la aceste inexactități, cu alte

cuvinte, expeditorul va primi un mesaj conform căruia operatorul poștal va explica cauzele

care au stat la baza returnării mesajului către expeditor. De regulă, acesta este informat că

transmiterea mesajului nu a fost posibilă, deoarece adresa nu a fost găsită sau ea nu poate

primi e-mailuri.

În speță, mențiuni de eroare tehnică, odată cu expedierea actului judecătoresc la adresa

electronică a Anei Podolean, lipsesc.

Din cele menționate rezultă că, momentul recepționării documentului electronic

(decizia instanței de apel) se va considera momentul intrării acestuia în sistemul

informațional - adresa electronică: podolean92@mail.ru; marius.podolean@gmail.com,

indicat de destinatar.

Cele menționate supra denotă faptul că, termenul de 30 de zile prevăzut la art.245

alin.(2) din Codul administrativ, pentru prezentarea motivării recursului, a început să curgă

începând cu 12 ianuarie 2022, ziua imediat următoare de la data notificării recurentei Ana

Podolean a deciziei integrale a instanței de apel, și care urma să expire la 10 februarie 2022,

inclusiv, zi de joi.

Cu toate acestea, la 11 februarie 2022, prin intermediul Direcției de evidență și

documentare procesuală a Curții Supreme de Justiție, Ana Podolean a depus recurs motivat

împotriva deciziei din 09 noiembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău (f.d.34-37, vol.II).

În această conjunctură, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în

contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție constată că, recursul motivat nu a fost prezentat de Ana Podolean,

așa cum prevede art.245 alin.(2) din Codul administrativ, în termen de 30 de zile de la

notificarea deciziei instanței de apel, ceea ce în conformitate cu art.246 alin.(2) lit.e) din

Codul administrativ, constituie temei de a declara recursul inadmisibil.

Subsecvent, instanța de recurs stabilește că, recurenta a neglijat obligația sa de a se

conforma prevederilor art.245 alin. (2) din Codul administrativ, adică de a prezenta Curții

6

Supreme de Justiție motivarea recursului în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei

instanței de apel.

În susținerea concluziei enunțate instanța de recurs punctează că, însăși recurenta Ana

Podolean a confirmat faptul că, la 11 ianuarie 2022, a recepționat decizia recurată a instanței

de apel, fapt inserat de recurentă în conținutul cererii de recurs (f.d.34, vol.II). Prin urmare,

se atestă că, recurenta a depus recursul împotriva deciziei instanței de apel cu încălcarea

evidentă a termenului legal prevăzut de legiuitor, or, termenul-limită de prezentare a

motivării recursului a expirat la 10 februarie 2022, pe când acesta a fost depus la 11 februarie

2022.

Subsecvent, instanța de recurs învederează că, hotărârile instanțelor judecătorești,

pronunțate de judecătorii și de curțile de apel, sunt transferate din Programul Integrat de

Gestionare a Dosarelor pe portalul național al instanțelor de judecată, în regim real (pct.7-8

și 17 din Regulamentul privind modul de publicare a hotărârilor judecătorești pe portalul

național al instanțelor de judecată și pe pagina web a Curții Supreme de Justiție, aprobat prin

hotărârea Consiliului Superior al Magistraturii nr.658/30 din 10 octombrie 2017).

Potrivit acestor prevederi, scopul existenței portalului național al instanțelor de

judecată îl constituie susținerea unui mediu informațional virtual și accesibil pentru cetățeni.

Informațiile publicate pe portalul național al instanțelor de judecată și pe pagina web a Curții

Supreme de Justiție includ lista cauzelor fixate pentru judecare, hotărârile instanței de

judecată, citațiile în fața instanței și alte informații relevante pentru justițiabili.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

remarcă că, rolul instanței de judecată este de a aduce la cunoștință persoanei despre

emiterea hotărârii judecătorești, iar Ana Podolean, fiind cea interesată de soluționarea cauzei

în ordine de recurs, trebuia să întreprindă toate măsurile necesare de a-și proteja dreptul de

acces la instanță, după cum sugerează și jurisprudența CEDO, prin efectuarea actului de

procedură până la expirarea termenului prevăzut de lege, la caz prin depunerea recursului și

prezentării motivării acestuia în conformitate cu art.245 din Codul administrativ. Drept

consecință, intervine aplicarea sancțiunii procedurale prevăzută la art.246 alin.(2) lit.e) din

Codul administrativ de declarare a recursului inadmisibil.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ notează

că, în conformitate cu art.24 alin.(1) din Codul administrativ, participanții la procedura

administrativă și procedura de contencios administrativ trebuie să își exercite drepturile și

să își îndeplinească obligațiile cu bună-credință, fără a încălca drepturile procesuale ale altor

participanți.

Buna-credință prezumă că partea este obligată să respecte termenele prevăzute de lege,

or, termenul de recurs prevăzut la art.245 din Codul administrativ, este considerat un termen

imperativ, absolut și peremptoriu, astfel că nerespectarea acestuia atrage ca și consecință

după sine decăderea părții din dreptul de a mai exercita această cale de atac.

La rândul său, art.65 alin.(1) și (2) din Codul administrativ, statuează că, dacă o

persoană, din motive independente de voința ei, nu a putut respecta un termen legal, atunci,

la cerere, ea poate fi repusă în termen. Culpa unui reprezentant legal sau împuternicit se

atribuie reprezentatului. Cererea de repunere în termen se depune în termen de 15 zile de la

înlăturarea impedimentului. La cerere se anexează probele care confirmă faptele pe care

aceasta se întemeiază și, suplimentar, se recuperează acțiunile omise.

7

Din materialele cauzei, precum și din conținutul recursului depus de Ana Podolean,

instanța de recurs reține că, ultima n-a făcut uz de prevederile art.65 alin.(1) și (2) din Codul

administrativ și nu a solicitat repunerea în termenul de declarare a recursului.

În conformitate cu art.36 alin.(2) din Codul administrativ, instanțele de judecată

competente aplică principiul supremației dreptului cu luarea în considerare a jurisprudenței

Curții Europene pentru Drepturile Omului.

Potrivit jurisprudenței Curții Europene, participanții procesului de judecată urmează

să-și asume un rol activ, urmărind cu diligență derularea procesului său și să dispună cu

bună-credință de drepturile sale procedurale.

Prin urmare, nerespectarea termenului de depunere a recursului se datorează în

exclusivitate comportamentului pasiv și indiferent al recurentului, care trebuiau să dea

dovadă de responsabilitate și atitudine activă, folosindu-se cu bună-credință de drepturile și

obligațiile sale procedurale. Or, admiterea spre examinare a unui recurs tardiv poate duce la

încălcarea principiului securității raporturilor juridice garantat de art.6§1 din Convenția

Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale.

În acest context, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ amintește că art.6 §1 din Convenția Europeana a Drepturilor Omului îi

garantează fiecărei persoane dreptul de a sesiza o instanță cu orice contestație referitoare la

drepturile și obligațiile sale cu caracter civil. Instanța europeană a relatat însă în practica sa

constantă că „dreptul la o instanță” nu este absolut. În această privință, Curtea Europeană,

în mai multe cauze de acest gen, nu exclude niciodată ipoteza că interesele unei bune

administrări a justiției pot să justifice impunerea unui termen de exercitare a căii de atac

[cauza Bacev vs fosta Republică Yugoslavă a Macedoniei; Kemp vs Luxembourg; Diaz

Ochoa vs Spaniei], în care înalta Curte a arătat că termenul fixat de legea internă este o

restricție ce guvernează accesul la justiție.

Cu privire la acest aspect Curtea Europeană a Drepturilor Omului a apreciat în

jurisprudența sa că, reglementarea referitoare la formalitățile și termenele ce trebuie

respectate pentru exercitarea unei căi de atac, urmărește să asigure o bună administrare a

justiției și, în particular, să respecte principiul securității raporturilor juridice și că cei

interesați trebuie să aibă posibilitatea de a se aștepta ca aceste reguli să fie aplicate. Or,

aceste termene urmăresc mai multe scopuri importante, și anume să garanteze securitatea

juridică fixând un termen pentru acțiuni, să pună pe eventualii pârâți la adăpost de plângeri

introduse foarte târziu care ar fi, probabil, mai dificil de combătut, și să împiedice

nedreptățile ce s-ar putea produce dacă tribunalele ar fi chemate să se pronunțe în legătură

cu evenimente consumate cu mult timp în urmă, plecând de la elemente de probă cărora nu

li s-ar mai putea acorda credit și care ar fi incomplete din cauza timpului scurs (cauza

Brumărescu v. România, cauza Marckx v. Belgia).

În atare circumstanțe, declararea recursului depus de Ana Podolean, ca fiind

inadmisibil este compatibilă cu respectarea prevederilor Convenției Europene pentru

Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, având în vedere că prelungirea

nejustificată a termenului pentru exercitarea recursului ar leza principiul securității

raporturilor juridice. Or, certitudinea legală impusă regulilor de procedură civilă și

contencios administrativ, în calitate de condiție sine qua non a unui proces echitabil, vizează

atât drepturile recurenților, cât și ale intimaților, astfel încât instanța de judecată nefiind în

drept de a substitui voința legislatorului materializată în conținutul normelor de procedură

8

civilă în vederea exonerării recurentului de sancțiunile procedurale din motivul înțelegerii

greșite de către acesta a efectelor legale.

Sub acest aspect, Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ reiterează că, recurenta Ana Podolean a cunoscut despre decizia din 09

noiembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău și prin urmare, avea obligația de a întreprinde

toate măsurile necesare, după cum sugerează și jurisprudența CEDO (Van Harn versus

Germany, nr. 7557/03 din 11 septembrie 2007), de a proteja drepturile sale de acces la

instanță, fapt care a fost ignorat, iar în consecință a generat omiterea termenului prescris la

art.245 alin. (2) Cod administrativ.

În lumina celor constatate, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în

contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a declara recursul depus de Ana Podolean

ca inadmisibil.

Conform art. 230, 245 și art. 246 alin. (1) și (2) lit. e) din Codul administrativ,

completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului

civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

d i s p u n e :

Recursul depus de Ana Podolean se declară inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Tamara Chișca – Doneva

judecători Iurie Bejenaru

Aliona Miron

9