3ra-163/20 — contestarea actului administrativ si incasarea prejudiciului material si moral

Dosarul nr. 3ra-163/20 Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani (jud: Gh. Stratulat) Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud: A. Bostan, V. Negru, A. Pahopol) Î N C H E I E R E 15 ianuarie 2020 mun. Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție, în componența: Președintele completului, judecătorul Tamara Chișca-Doneva judecătorii Sveatoslav Moldovan Nina Vascan examinând admisibilitatea recursului depus de Podolean Ana, în cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă de Podolean Ana împotriva Primăriei mun.

Chișinău cu privire la contestarea actului administrativ și încasarea prejudiciului material și moral, împotriva deciziei din 24 septembrie 2019 a Curții de Apel Chișinău, prin care a fost respins apelul declarat de Podolean Ana și menținută hotărârea din 11 februarie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, prin care acțiunea a fost respinsă, c o n s t a t ă: La 3 mai 2017, Podolean Ana a depus cerere de chemare în judecată împotriva Primăriei mun. Chișinău cu privire la contestarea actului administrativ și încasarea prejudiciului material și moral. În motivarea acțiunii a indicat că la data de 22 martie 2016, s-a adresat la Primăria mun. Chișinău cu o cerere prealabilă nr. P-579/6/17, prin care a fost solicitată nulitatea răspunsul nr. 21/3204-P din 22 decembrie 2016 a Primăriei mun.

Chișinău și a răspunsului nr. 01/107-474 din 9 martie 2017 a Primăriei mun. Chișinău. A explicat că informația conținută în răspunsurile menționate este vădit eronată și se referă la o altă cerere și nu la cea din 22 martie 2016. A relevat că despre rezultatul examinării cererii prealabile, nu a primit un răspuns adecvat de la Primăria mun. Chișinău, care nu a adoptat nici o decizie pe marginea celor invocate în cererea prealabilă în ce privește construcția caselor de locuit de către familia Samconov Valerii și familia Babii Antonina în lipsa autorizației de construcție și fără acordul notarial al vecinilor, inclusiv a familiei Podolean Ana, în componență de 10 persoane.

Și-a întemeiat pretențiile în baza dispozițiilor art. 1 alin. (1), 3, 16 din Legea contenciosului administrativ nr. 793 din 10 februarie 2010, art. 16 alin. (1) din Legea cu privire la petiționare nr. 190 din 19 iulie 1994, art. 1, 5, 10, 90, 95, 97, 116, 117, 118, 119, 121, 130, 138 alin. (1), 185, 192, 203, 227 Cod de procedură civilă, 1 art. 1402, 1403, 1404, 1422 alin. (1) Cod civil, art. 7, 20, 22, 23, 34, 46, 47 Constituția Republicii Moldova, art. 6 CEDO. A solicitat anularea răspunsurilor nr. 21/3204-P din 22 decembrie 2016 și nr. 01/107-474 din 9 martie 2017 a Primăriei mun. Chișinău, încasarea prejudiciului moral și material cauzat în sumă de 20 000 lei. Prin hotărârea din 11 februarie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, acțiunea a fost respinsă ca neîntemeiată.

La 15 februarie 2019, Podolean Ana a declarat apel împotriva hotărârii din 11 februarie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani. Prin decizia din 24 septembrie 2019 a Curții de Apel Chișinău, a fost respins apelul declarat de către Podolean Ana și menținută hotărârea primei instanțe. La adoptarea hotărârilor judecătorești, în susținerea concluziilor atât prima instanță, cât și instanța de apel s-au axat pe prevederile art. 3, 25 alin. (3) din Legea contenciosului administrativ nr. 793 din 10 februarie 2000, care reglementează aspecte ce țin de obiectul acțiunii în contencios administrativ și repararea prejudiciului material și moral cauzat prin actul administrativ. Cu referire la normele citate și în coraport cu materialele cauzei, instanța de apel a reținut ca fiind corecte constatările primei instanțe cu referire la faptul că răspunsurile nr. 21/3204-P din 22 decembrie 2016 și nr. 01/107-474 din 9 martie 2017 a Primăriei mun.

Chișinău poartă un caracter informativ și că acestea nu produc efecte juridice nemijlocite în privința petiționarei, prin urmare răspunsul unei autorități publice care cuprinde punctul de vedere cu privire la interpretarea unei legi sau a unui act administrativ normativ nu poate fi considerat drept un act administrativ, deoarece răspunsul în cauză nu produce nici un efect juridic față de persoana care l-a solicitat, inclusiv în privința respingerii subsecvente a pretenției cu privire la repararea prejudiciului material și moral cauzat prin actul administrativ. La 25 noiembrie 2019, Podolean Ana a depus recurs împotriva deciziei din 24 septembrie 2019 a Curții de Apel Chișinău, prin intermediul oficiului poștal.

În susținerea recursului a invocat dezacordul cu decizia instanței de apel, considerând-o neîntemeiată și ilegală prin faptul că instanța a soluționat problema drepturilor unor persoane neantrenate în proces și cauza a fost examinată cu încălcarea competenței jurisdicționale. A declarat că prima instanță și instanța de apel a ignorat argumentele invocate de dânsa, prin ce a favorizat Primăria mun. Chișinău la emiterea hotărârilor. Prin urmare, a susținut că i-a fost încălcat dreptul la un proces echitabil deoarece a fost îngrădit accesul la justiție. Recurenta a solicitat admiterea recursului, casarea deciziei instanței de apel și hotărârii primei instanțe cu restituirea cauzei spre rejudecare în primă instanță.

La 26 decembrie 2019, Primăria mun. Chișinău a depus referința prin care a solicitat declararea inadmisibilă a recursului înaintat de către Podolean Ana cu menținerea deciziei instanței de apel și a hotărârii primei instanțe. Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ, reține că prin Legea nr. 116 din data de 19 iulie 2018, a fost adoptat Codul administrativ al Republicii Moldova. În condițiile art. 257 alin. (1) al Codului administrativ, prezentul cod intră în vigoare la 1 aprilie 2019. 2 În conformitate cu art. 244 alin. (1) Cod administrativ, hotărârile curții de apel ca instanța de fond, precum și deciziile instanței de apel pot fi contestate cu recurs.

În conformitate cu art. 245 alin. (1) Cod administrativ, recursul se depune la instanța de apel în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel, dacă legea nu stabilește un termen mai mic. Conform art. 195 Cod administrativ, procedura acțiunii în contenciosul administrativ se desfășoară conform prevederilor prezentului cod. Suplimentar se aplică corespunzător prevederile Codului de procedura civilă, cu excepția art. 169– 171. Potrivit art. 112 alin. (2) Cod de procedură civilă, dacă ultima zi a termenului este nelucrătoare, acesta expiră în următoarea zi lucrătoare.

Curtea de Apel Chișinău a pronunțat decizia contestată la data de 24 septembrie 2019. Recurenta a recepționat decizia instanței de apel la data de 25 octombrie 2019, fapt ce se confirmă prin avizul de recepție (f. d. 157). Astfel, recursul depus la 25 noiembrie 2019, este în termen, având în vedere că data de 24 noiembrie 2019 a fost ultima zi a termenului de depunere a recursului care a fost o zi nelucrătoare. În conformitate cu art. 258 alin. (3) al Codului administrativ, procedurile de contencios administrativ inițiate până la intrarea în vigoare a prezentului cod se vor examina în continuare, după intrarea în vigoare a prezentului cod, conform prevederilor prezentului cod. Prin derogare, admisibilitatea unei astfel de acțiuni în contenciosul administrativ se va face conform prevederilor în vigoare până la intrarea în vigoare a prezentului cod.

Prevederile prezentului alineat se vor aplica corespunzător pentru procedurile de apel, de recurs și de contestare cu recurs a încheierilor judecătorești. Din sensul normei de drept enunțate urmează că, legiuitorul a optat pentru principiul aplicării imediate a noilor reglementări procedurale, însă rezultând din aceeași normă legală, Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ va examina admisibilitatea cererii de recurs prin prisma prevederilor Codului de procedură civilă, având în vedere că prezenta procedură de contencios administrativ a fost inițiată până la intrarea în vigoare a Codului administrativ. Examinând temeiurile recursului depus de Podolean Ana, în raport cu materialele cauzei civile, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul este inadmisibil.

În conformitate cu art. 432 alin. (1) Cod de procedură civilă, părțile și alți participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural. Alineatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat, iar alin. (4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a cauzei sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța 3 judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

În conformitate cu art. 433 lit. a) Cod de procedură civilă, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) Cod de procedură civilă. Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul depus de Podolean Ana, nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) Cod de procedură civilă. Astfel, argumentele invocate în recursul declarat se referă la dezacordul recurentei cu soluția pronunțată de către instanța de apel, însă nu relevă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau procedural, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei recurate, rezumând-se la niște afirmații declarative.

Totodată, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ reține că recursul exercitat conform secțiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procedural, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia ei în fapt. În acest context, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție reiterează și faptul că procedura admisibilității constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele prevăzute în art. 432. alin. (2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.

În această ordine de idei, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție precizează că, în contextul normelor procedurale din Secțiunea a II-a, Capitolul XXXVIII Cod de procedură civilă, instanța de recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de către instanțele de fond și de apel. Forța atribuită unei probe sau alteia, coraportul dintre probe, suficiența probelor și concluziile făcute în urma probațiunii sunt în afara controlului instanței de recurs.

Prin prisma art. 432 alin. (4) Cod de procedură civilă, instanța de recurs poate interveni în materia probațiunii doar sub aspect procedural și anume dacă se invocă că instanța de apel a apreciat în mod arbitrar probele, încălcând în mod flagrant regulile de apreciere a probelor stabilite în art. 130 Cod de procedură civilă, însă, din recursul declarat nu rezultă argumentul privind încălcarea flagrantă a regulilor de apreciere a probelor.

În acest sens, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a relevat în jurisprudența sa constantă, rezultând din prevederile art. 6 § 1 al Convenției Europene pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, că nu se impune motivarea în detaliu a unei decizii prin care o instanță de recurs, întemeindu-se pe dispoziții legale specifice, respinge recursul declarat împotriva sentinței pronunțate de o instanță inferioară, ca fiind lipsit de șanse de succes (cauza Rebai și alții contra Franței, Comisia Europeană a Drepturilor Omului, 25 februarie 1995, nr.26561/1995). În circumstanțele menționate, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios 4 administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a declara inadmisibil recursul depus de Podolean Ana.

În conformitate cu art. 193, 195, 230, 258 alin. (3) Cod administrativ, art. 270, 433 lit. a), 440 alin. (1) Cod de procedură civilă, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție dispune: Recursul depus de Podolean Ana, se declară inadmisibil. Încheierea este irevocabilă. Președintele completului, judecătorul Tamara Chișca-Doneva judecătorii Sveatoslav Moldovan Nina Vascan 5